Fermierii români doresc comasarea terenurilor agricole

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) propune iniţierea unor acte normative pentru comasarea terenurilor agricole care să aibă în vedere atât doleanţele proprietarilor cât şi interesul naţional, precizează redactorul Radio România Actualităţi, Florentina Varga.

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Stelian Fuia, spunea recent că ar fi necesar să se înfiinţeze o bancă funciară care să ajute la comasarea terenurilor, iar astfel să crească productivitatea exploataţiilor agricole româneşti.

Din 2013, străinii vor putea achiziţiona terenuri agricole în România potrivit tratatului de aderare al ţării noastre la UE.

În prezent, cetăţenii străini pot cumpăra terenuri doar prin intermediul firmelor înregistrate în România.

--fb1Agricultorii români au dezbătut mai multe probleme cu care se confruntă la conferinţa "Cum se corelează reformele propuse de politica agricolă comună pentru perioada 2014-2020 cu strategiile proprii ale fermierilor români".

Agricultorii români se plâng de rambursarea cu mare întârziere şi nejustificată a TVA-ului, de menţinere a ajutorului de stat pentru motorină consumată în procesul de producţie agricolă la nivelul anului trecut, în condiţiile în care preţul acesteia a crescut cu peste 15%.

De asemenea, agricultorii români se plâng şi de lipsa de implicare a statului în realizarea cadastrului funciar la nivel naţional.

Potrivit preşedintelui LAPAR, Laurenţiu Baciu, "agricultorii nu cerşesc avantaje. Ei vin cu soluţii care să conducă la stabilitatea economică, performanţă şi egalitate cu semenii lor din ţările alături de care România se află din 2007".

Laurenţiu Baciu spune că printre problemele semnalate sunt "neacordarea plăţilor naţionale directe complementare în cuantumul stabilit şi aprobat de Uniunea Europeană, de 73,35 de euro, ceea ce afectează grav activitatea de producţie a fermierilor români, nesusţinerea financiară în cazul calamităţilor naturale provocate de seceta atmosferică şi pedologică extremă şi abordarea cu superficialitate a sistemelor de irigaţii, deşi se cunoaşte că apa este principalul factor limitativ al producţei agricole".

"Suprafaţa posibilă a fi irigată în prezent se află la nivelul a 70.000 de hectare din cele peste trei milioane de hectare amenajate în acest scop înainte de `90", susţine preşedintelui LAPAR.

România, "primul loc în Europa la vânzările de terenuri către nerezidenţi"

Vicepreşedintele LAPAR, Daniel Ciobanu, afirmă că lipsa cadastrului agricol este o mare problemă a României şi că terenurile agricole ale fermierilor nu ar trebui înstrăinate ci protejate.

"Fermierii din România nici n-au cerut niciodată interzicerea cumpărării achiziţiilor de terenuri de către străini, ci noi cerem aceleaşi drepturi pe care le au şi ei în ţara lor. Sunt protejaţi de către o legislaţie internă", susţine Daniel Ciobanu.

Vicepreşedintele LAPAR spune că România a ajuns pe primul loc în Europa la vânzările de terenuri către nerezidenţi.

"Or atunci, despre ce politici agricole vorbim, dacă noi ne pierdem exploataţiile?

"Exploataţiile noastre nu sunt protejate. Lucrurile astea ar fi posibile şi la noi dacă am renunţa la umilinţă", susţine Daniel Ciobanu.

LAPAR propune iniţierea unor acte normative pentru comasarea terenurilor care să aibă în vedere doleanţele proprietarilor, dar şi interesul naţional.

Reducerea birocraţiei în agricultură, obiectiv al UE

Miniştrii agriculturii au discutat, marţi, la Bruxelles elementele reformei viitoarei politici agricole comune pentru perioada 2014-2020.

Una din intenţiile Comisiei Europene este simplificarea acesteia pentru a reduce birocraţia cu care se confruntă fermierii şi autorităţile.

Această birocraţie s-ar concentra cu precădere asupra muncii lor şi asupra marilor proiecte avute în vedere.

Ministrul danez al agriculturii, Mette Gjerskov, a spus că discuţia a fost fructuoasă şi că preşedinţia daneză a adunat multe sugestii, atât în dezbateri, dar şi în scris de la statele membre.

Comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş, a dat asigurări că simplificarea va rămâne una dintre principiile de bază ale discuţiei aflate în desfăşurare despre reforma politici agricole comune.

Dacian Cioloş a precizat că a propus "plăţi directe specifice pentru fermele mici, plăţi directe specifice pentru tineri agricultori sau pentru apicultorii din zonele defavorizate".

Comisarul pentru agricultură a mai vorbit despre un moment esenţial în care se află acum discuţiile referitoare la reforma politicii agricole comune de după 2014.

"Suntem într-un moment crucial, pentru că ne propunem împreună cu preşedinţia daneză a Consiliului şi cu raportorii din Parlamentul European ca în următoarele luni, până în vară, să putem clarifica punctele, aspectele tehnice ale acestei propuneri legislative care necesită ameliorări sau clarificări şi, în acest sens, Comisia o să vină cu documente explicative pe baza cărora statele membre vor putea decide anumite ameliorări pe care să le pună pe masă", a declarat Dacian Cioloş .

Comisarul pentru agricultură a precizat că documentele europene sunt necesare şi pentru a putea "identifica clar care sunt cele câteva elemente care necesită o decizie politică şi o dezbatere aprofundată la nivel politic în a doua jumătate a anului, în aşa fel încât să ne apropiem spre sfârşitul anului de o posibilă decizie finală privind reforma".

Dacian Cioloş a propus, în octombrie anul trecut, ca politica agricolă comună de după 2014 să funcţioneze potrivit unor noi reguli.

Aceste reguli vor însemna, în principal, o mai bună direcţionare a plăţilor pentru fermieri, o corelare a sprijinului pentru fermieri cu măsuri ecologice şi ajutoare pentru tinerii agricultori.