Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ARENA NAŢIONALĂ (Continuare) Sâmbătă, 08 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

3 Martie 2017
Vizualizari: 943
Comentează add

Consolidarea flancului de Est al NATO, exerciţii militare de amploare şi înzestrarea Armatei României. Invitaţi secretarul de stat Mircea Duşa şi Liviu Mureşan.

Exerciţii militare multinaţionale şi consolidarea securităţii NATO Exerciţii militare multinaţionale şi consolidarea securităţii NATO - Conține video

radu-dobritoiu

Foto MApN

Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Provocările de securitate din proximitatea României impun o nouă abordare a strategiilor de apărare. Flancul de est al NATO este întărit în această perioadă cu o brigadă de infanterie mecanizată din SUA şi au loc exerciţii militare de amploare, pentru a demonstra determinarea şi coeziunea Alianţei. Luna trecută, Brigada 3 Blindate a participat la o aplicaţie pe teritoriul Poloniei, prima etapă în planificarea anunţată de Washington pentru prezenţa permanentă în Europa, pe bază de rotaţie, a unei mari unităţi din SUA. Detaşamente din această brigadă au fost amplasate în această lună în ţările baltice, în Polonia, dar şi în Bulgaria şi România. În ultimii doi ani, atât la nivelul Alianţei, cât şi la cel al dimensiunii naţionale de apărare au avut loc cele mai mari aplicaţii militare după încheierea războiului rece, Armata României fiind implicată cu trupe în majoritatea exerciţiilor organizate de NATO sau de SUA. Pe teritoriul României au fost modernizate mai multe poligoane militare, iar zona de instruire de la Cincu, dar şi poligonul de la Smârdan au fost gazdele unor exerciţii militare de amploare. Invitatul ediţiei este dl Liviu Mureşan, doctor în economie, preşedinte executiv al Fundaţiei Eurisc. Urmează să intrăm în direct şi cu dl Mircea Duşa, secretar de stat în MApN, fost ministru al apărării. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica", o ediţie dedicată exerciţiilor militare multinaţionale şi consolidării securităţii pe flancul de est al NATO. Bună seara, dle Liviu Mureşan! Bun venit la "Euroatlantica"!

Liviu Mureşan: Mulţumesc pentru invitaţie!

ASCULTATI AICI EMISIUNEA EUROATLANTICA DIN 2 FEBRUARIE

Radu Dobriţoiu: Alianţa Nord-Atlantică este decisă să demonstreze coeziunea şi determinarea, pentru a răspunde la acţiunile Rusiei, un efort conjungat pe care îl resimţim mai ales pe flancul de est. Cât de pregătită credeţi că este România la aceste provocări?

Liviu Mureşan: În calitate de membră a Alianţei Nord-Atlantice, România beneficiază de o serie întreagă de ajutoare şi de cuplări la sisteme din acestea şi de hard, şi de soft, aflându-se în proximitatea acestei realităţi care este într-o desfăşurare, la ora actuală, destul de pronunţată, aproape agresivă, cea a Rusiei, cu forţele sale în zona Mării Negre şi în partea de est a României. Datorită noii realităţi, ne-am trezit din nou vecini cu Rusia în Marea Neagră, în zonele acestea economice şi trebuie să ţinem cont de evoluţiile acestea şi să fim pregătiţi, după cum spuneaţi, într-o asemenea măsură încât să fim capabili să ne coordonăm eforturile cu celelalte ţări din zonă, să putem să prestăm la nivel corespunzător ceea ce se aşteaptă de la noi în cadrul Alianţei şi în acelaşi timp, să venim şi noi cu iniţiative, datorită acestei poziţii, dacă înainte era privilegiată, acum este expusă, în partea de est a Alianţei.
Radu Dobriţoiu: Avem legătura cu dl Mircea Duşa, secretar de stat în MApN. Bună seara, dle Mircea Duşa!
Mircea Duşa: Bună seara, dle Dobriţoiu şi bună seara şi domnilor care se află în studio, dl Mureşan.
Liviu Mureşan: Bună seara!

Radu Dobriţoiu: Dle Mircea Duşa, în ultimii ani, inclusiv pe mandatul dumneavoastră de ministru, au fost modernizate mai multe centre de instrucţie. Mă refer în primul rând la poligonul de la Cincu. Ne aducem aminte, Comandamentul înaintat de la Napoli a fost găzduit pentru un amplu exerciţiu acolo. Iată, s-au modernizat şi la Feteşti baze aeriene. Avem şi Smârdanul. Cât de importantă este România, prin aceste capacităţi, din perspectiva desfăşurării exerciţiilor militare ale Alianţei?
Mircea Duşa: Dle Dobriţoiu, să îmi daţi voie să fac câteva precizări, le făcuse şi dl Mureşan, legat de schimbarea situaţiei de securitate în zona noastră. În primul rând, criza din Ucraina, sigur, anexarea Crimeei şi schimbarea situaţiei de securitate în zona Mării Negre şi pe flancul estic, sigur, şi celelalte zone de conflict, vorbesc de Orientul MIjlociu şi de criza din nordul Africii, toate acestea au făcut ca la summit-ul de la Varşovia, pe procesul acesta de adaptare a NATO la noile condiţii de securitate, să se ia o serie de măsuri. Sigur, măsurile sunt complexe şi mult mai multe, dar una din măsurile care au fost luate este aceea a prezenţei înaintate pe două concepte - prezenţă înaintată adaptată şi prezenţă înaintată consolidată şi în cadrul acestora şi sporirea numărului de exerciţii, mai ales aici, pe flancul estic, vorbim de România, vorbim de Polonia şi aţi văzut că începând din luna februarie deja pe Mare Neagră s-au organizat mai multe exerciţii. Unul abia s-a încheiat săptămâna trecută, unul stă să înceapă săptămâna viitoare, Poseidon 2017, la care participă şapte state, aproape 15 nave, 1.500 de militari şi, sigur, avioane MIG 21 Lancer şi elicoptere echipate Puma naval. Dar vreau să vă spun că aceste măsuri sunt complexe şi ele vizează diferite aspecte. Cunoaşteţi foarte bine că încă de la summit-ul din Ţara Galilor s-a stabilit ca în România să funcţioneze un comandament multinaţional de divizie, care urmează ca în cursul anului viitor, în 2018, să devină operaţional. Anul trecut a devenit operaţională unitatea de integrare a forţelor şi la summit-ul din Polonia, de asemenea, de la Varşovia, s-a stabilit ca brigada de la Craiova să devină brigadă multinaţională. La ultima şedinţă ministerială a miniştrilor apărării, un element de noutate şi o măsură care a fost stabilită tot în complexul acesta de măsuri de reasigurare pe flancul estic a fost aceea a creării funcţiei de coordonare pentru zona Mării Negre, sigur, ea afiliată la MARCOM, la comandamentul aliat pentru maritim, din nou o măsură care este menită să planifice, să coordoneze mai bine exerciţiile pe Marea Neagră. Sigur, spunea şi domnul Mureşan, că şi România trebuie să facă eforturi deosebite în acest sens şi le face pentru că, legat de, ştiu eu, de Divizia multinaţională, de Comandamentul multinaţional de divizie, de unitatea de integrare a forţelor, România este naţiunea gazdă şi efortul şi financiar şi uman, sigur, revine în primul rând României, la acestea participând parteneri din NATO, ţări din NATO şi sigur că efortul acesta pe care îl face România este unul deosebit. Ieri eram pe la Cluj, mi se punea o întrebare legată de ceea ce înseamnă bugetul din 2017 pentru armata română. Spuneam că este un lucru deosebit. Din 2004, atunci când am intrat în NATO, când am avut, dacă bine îmi amintesc, 2,38% din PIB, România n-a mai avut o asemenea alocare din PIB şi iată că, aşa cum s-a stabilit încă de acum doi ani de către partidele politice, anul acesta avem alocaţi 2% din PIB şi chiar în cursul acestei dimineţi am avut Comitetul de planificare a apărării şi am emis directiva de planificare a apărării şi am avut în vedere ca aceşti bani să fie dirijaţi în aşa fel încât să ne realizăm aceste obiective, şi cele care vizează participarea noastră la măsurile de asigurare pe flancul estic, dar şi cele două programe foarte importante pentru armata română, cel care se referă la creşterea capacităţii operaţionale a armatei române şi strict legat de acesta la programul de înzestrare şi modernizare pe termen scurt şi pe termen mediu, până în anul 2026, cu cei care cunosc, cu, acele programe majore, opt programe majore care se referă la înzestrare, începând cu cel de la forţele terestre, forţele aeriene, forţele navale şi, sigur, continuând cu celelalte programe majore pe care le avem în atenţie zilnic şi urmărim ca obiectivele pe care le-am stabilit în aceste programe să se şi realizeze. O să mă întrebaţi, în programul major petnru forţe terestre ce obiective am cuprins în acest an. Sunt acele referiri şi acele precizări pe care şi ministrul şi eu le-am mai făcut legat de înzestrarea cu maşini de luptă 8x8, cu mijloace de transport sau cu camioane, sau cu platforme, aşa cum e în termeni tehnici, platforme multifuncţionale, este vorba de rachete antitanc. Dacă vorbim de forţele aeriene, trebuie să finalizăm în acest an şi să facem operaţională escadrila de F-16 dar în acelaşi timp trebuie să achiziţionăm în continuare radare pentru a asigura supravegherea spaţiului aerian al ţării, trebuie să cumpărăm rachete sol-aer şi, sigur, şi alte obiective importante pe care deja le-am cuprins...

Radu Dobriţoiu: Industria românească de apărare, domnule secretar de stat /.../.

Mircea Duşa: Ajung şi la industria românească de apărare, voiam să vă precizez ceva legat şi de forţele navale şi după aceea să aduc în discuţie şi faptul că o parte din aceşti bani trebuie să meargă în industria românească de apărare. De altfel, ministrul Leş şi ministrul economiei au avut ieri o discuţie, urmează să o continuăm săptămâna viitoare, pentru a vedea, din banii aceştia, 2%, care se referă la înzestrare şi modernizare, cât poate fi absorbit în industria românească de apărare. Eu cred că suntem pe drumul cel bun. Sigur că este greu într-un an să recuperezi ce nu s-a făcut în 10 ani sau în 12 ani, dar trebuie să facem acest efort. Dacă vrem să avem securitate şi vrem să contribuim serios la aceste măsuri, România trebuie să fie în primul rând ea un furnizor de securitate şi, sigur, în acelaşi timp să aibă asigurată securitatea de partenerii noştri, care fac eforturi, aşa cum s-a convenit la cele două summituri, pentru a spori măsurile de descurajare, pentru a spori activităţile şi forţele pe flancul estic. V-aş aminti că sunt şi militarii de la forţele terestre în România începând de acum o săptămână, cu tehnica din dotare şi participă la exerciţii în poligonul de la Smârdan.

Radu Dobriţoiu: Forţele terestre americane, la ele vă referiţi.

Mircea Duşa: La ele, la ele. Vă spuneam că începe un nou exerciţiu săptămâna viitoare, avem mai multe exerciţii cu forţele aeriene şi o parte dintre statele membre NATO vor efectua în acest an misiuni de poliţie aeriană în România. De asemenea, a avut loc un eveniment deosebit ieri, când s-a făcut prima alimentare în aer la un avion F-16.

Radu Dobriţoiu: Domnule secretar de stat, voiaţi să ne spuneţi ceva, o ultimă întrebare, şi despre forţele navale. Sunt cele două fregate care, iată, erau ele deja bătrâne, dar acum încărunţesc şi mai mult în porturile româneşti, nu ştiu în ce măsura va mai fi necesar să le modernizăm, dar să ne spuneţi şi despre corvete. Mai cumpărăm? Sunt necesare pentru /.../.

Mircea Duşa: Vă vorbeam de directiva de planificare a apărării pe care am aprobat-o azi dimineaţă şi sigur că o serie dintre obiectivele de înzestrare şi modernizare se referă la forţele navale şi, da, se reveră şi la cele patru corvete care sunt mult dezbătute în ultima perioadă în spaţiul public. Suntem într-un proces de analiză şi am elaborat un proiect de hotărâre pentru a abroga hotărârea aprobată în luna decembrie. În acelaşi timp, pregătim...

Radu Dobriţoiu: Adică, corvetele Sigma nu se vor mai cumpăra...

Mircea Duşa: Nu, nu, corvetele Sigma se află în programul de înzestrare pentru acest an a forţelor navale. Vom abroga acea hotărâre şi vom reveni la procedurile prevăzute de lege. În acelaşi timp, pregătim memorandumul pentru a cere aprobarea parlamentului, conform Ordonanţei 114, la toate obiectivele acestea de dotare şi la toate obiectivele de investiţii care trec de 100 de milioane de euro. După aceea, vor urma procedurile prevăzute de lege. Dar, pentru că am văzut că în ultimele zile s-a spus că am renunţat la corvete, nu! Corvetele se află ca obiectiv în directiva de planificare la programul /.../ forţe navale şi vor urma procedurile prevăzute de lege în perioada care urmează.

Radu Dobriţoiu: Şi vor fi corvete Sigma la Damen Galaţi făcute de olandezi?

Mircea Duşa: Nu vă pot da un răspuns, dacă vor fi... Vor fi patru corvete şi am precizat că, pe măsură ce avem avizele de la ministerele care au avizat proiectul de hotărâre, vom abroga acea hotărâre şi vom urma procedura prevăzută de Ordonanţa 114 privind achiziţia corvetelor. E prematur să precizez cine va realiza aceste corvete. Sigur că ele trebuie să răspundă cerinţelor forţelor  navale ale Armatei române şi putem să discutăm două ore despre ceea ce trebuie să facem în acest an. Dvs aţi început cu poligoanele /.../ poligonul Smârdan, poligonul de la Cincu sunt poligoane certificate NATO. Aici sunt prezenţi mulţi militari care se pregătesc, din toate statele NATO şi din statele europene. Pe lângă banii pe care îi alocăm noi pentru a moderniza aceste poligoane, mai există şi programul /.../ al SUA, care, într-adevăr, ne sprijină financiar şi la poligonul de la Cincu, şi la poligonul de la Smârdan, şi la Mihail Kogălniceanu, pentru a crea infrastructura necesară pregătirii militarilor în condiţii deosebite.
Radu Dobriţoiu: Vă mulţumim foarte mult, dle secretar de stat, pentru că aţi fost alături de noi la "Euroatlantica". Dle Liviu Mureşan, foarte amplă această intervenţie a dlui secretar de stat Mircea Duşa şi cu informaţii interesante despre aceste corvete, clarificând nişte probleme, în exclusivitate la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI. Suntem pe flancul de est cu o poziţie avansată şi avem şi baza de la Deveselu pe teritoriul ţării noastre. O situaţie sensibilă.

Liviu Mureşan: Aş vrea să completez cele prezentate de către dl ministru Duşa cu două perspective. O perspectivă internă şi una internaţională. Deci, internă, în primul rând: noua abordare a problematicii de securitate şi apărare a României este deosebit de complexă şi presupune nu numai discuţii la nivelul autorităţilor, dar şi un dialog mult mai amplu. Dialog amplu cu sectorul privat, inclusiv - mă refer la industria de apărare, acele unităţi care pot să presteze nişte performanţe care să le facă compatibile cu programele de dotare. Şi în acelaşi timp, o discuţie de principiu în legătură cu Armata României în anul 2017. Apreciez iniţiativa şi a dumneavoastră, a Radioului, precum şi alte iniţiative care au apărut în ultima perioadă şi anume, de a supune dezbaterii mai mult decât înainte ce avem de făcut, ca Armată română, în această zonă, în această perioadă şi cum să facem cea mai bună utilizare a fondurilor de care dispunem, mai ales că timpul ne presează, evoluţia internaţională este extrem de dinamică şi provocatoare la adresa securităţii României. Chiar acum două zile am avut o întâlnire la care au participat ministrul Gabriel Leş, generalul Nicolae Ciucă, reprezentanţi ai Statului Major, diverse instituţii care sunt implicate, Ministerul Economiei, patronatul - PATROMIL, institute de studii, în care am încercat să vedem unde ne găsim la început de an cu Armata română, ce ar trebui făcut, unde să dezbatem pentru ca să se ia cele mai bune decizii. Deci, acesta este un lucru foarte bun şi apreciez această iniţiativă. Perspectiva internaţională însă cred că ne obligă la dialog nu numai intern, ci şi internaţional. Să nu uităm că sunt nişte lucruri care se întâmplă în ultimele săptămâni şi se vor întâmpla în perioada imediat următoare, în legătură cu clarificarea relaţiilor între marii actori şi anume, noua Administraţie Trump este într-un proces de clarificare a relaţiei cu Rusia şi în funcţie de această clarificare vom avea, probabil, o resetare a acestor relaţii, inclusiv la nivel de NATO, Rusia şi aşa mai departe.

Radu Dobriţoiu: Dar şi o nouă relaţie cu aliaţii din Europa.

Liviu Mureşan: Iar în acest context, o dată cu plecarea Marii Britanii, care ridică semne de întrebare atât pentru UE, cât şi mai ales pentru Marea Britanie, de reaşezare a responsabilităţilor şi a noilor de tipuri de colaborare care trebuie introduse. Deci, în primul rând, este clarificarea relaţiilor cu Rusia şi Rusia trebuie să realizeze până unde poate să meargă în aceste deschideri pe care le face - am văzut - angajări care au fost apreciate, cum ar fi spaţiul Siria şi alte iniţiative, unde se colaborează, dar zona Mării Negre este o zonă care are multe semne de întrebare care aşteaptă răspuns. În al doilea rând, aş vrea să înţelegem că aceste definiri de poziţii nu sunt definitive. Deci, şi marile puteri îşi reaşează poziţiile pe tabla de şah, în funcţie de modul în care descoperă vulnerabilităţi sau slăbiciuni pentru cealaltă parte. Aşa încât va trebui să urmărim cu mare atenţie şi România dar şi NATO şi UE ceea ce se gândeşte la Moscova, ce doreşte să se facă şi apreciez că în următoarele săptămâni va avea loc la Moscova conferinţa internaţională de securitate organizată de Ministerul Apărării, unde probabil se va veni cu un mesaj corespunzător. Un semn de întrebare pe care aş dori să-l aduc în discuţie este poziţia pe care o are şi mai ales o va avea Turcia în această zonă...

Radu Dobriţoiu: În relaţia cu NATO, dar şi cu Rusia.

Liviu Mureşan: Exact. Deci, Turcia ca membră a Alianţei Nord-Atlantice, care şi-a exprimat interesul să devină membră Shanghai /.../ care are această atitudine cu UE. Deci, sunt probleme care ne privesc şi trebuie să le urmărim cu mare atenţie.
Radu Dobriţoiu: Privim şi noi spre Moscova, aplicaţii militare şi la est de România, unde Rusia a desfăşurat două exerciţii de amploare cu 100 de tancuri de blindate. Au fost simulate atacuri cu rachete din zona peninsulei Crimeea şi a fost întărită flota Rusiei din Marea Neagră. De la Moscova pentru "Euroatlantica" transmite Alexandr Beleavschi.

*
Alexandr Beleavschi: Astăzi în Caucazul de Nord şi în Crimeea a început un exerciţiu militar inopinat, cu participarea a peste 3.000 de militari şi peste 1.000 de tancuri şi blindate. Unul similar dar mult mai amplu s-a desfăşurat luna trecută, cu participarea forţelor aerospaţiale. Ambele, ca şi cu alte ocazii, au coincis cu exerciţiile NATO din Marea Neagră şi România şi tensionarea situaţiei militare din Donbas. Principalul mesaj adresat NATO este extinderea începând de astăzi a razei tactice de acţiune a aviaţiei Flotei ruse a Mării Negre, care, după cum a declarat un reprezentant al său, este capabilă să patruleze întregul perimetru al mării. Tot astăzi s-a anunţat că în ultimele zece zile, aviaţia rusă de la baza Belbek din Crimeea şi-a mărit numărul de misiuni de interceptare, ca urmare a creşterii numărului de zboruri în apropierea Crimeei, a dronelor NATO de tip Poseidon şi Global Hawk. Ministerul rus al Apărării a declarat încă de anul trecut că peninsula este un bastion inexpugnabil şi autosuficient din punct de vedere militar. În acelaşi timp, afirmă experţii ruşi, forţele bazate în Crimeea, aviaţia şi Flota Mării Negre ţin în vizor obiectivele NATO din zonă, navele, porturile şi bazele terestre, inclusiv baza antirachetă din România. Flota Mării Negre a fost întărită nu doar cu avioane noi, inclusiv de generaţia 42+. În ultimii trei ani, nemaifiind militată de acordurile cu Ucraina, ea a primit şase submarine de clasa 63.6, de nouă generaţie, cu grad ridicat de silenţiozitate, echipate cu rachete de croazieră Calibre, de asemenea, două noi fregate, proiectul 11356 din care nava cap de serie, Admiral Grigorovici, a plecat astăzi într-o nouă misiune în Marea Mediterană. Li se adaugă două corvete, dotate, ca şi fregatele, cu rachete Calibre. În Crimeea, după unele informaţii, sunt bazate bombardiere strategice medii Tu-22M3, ce pot purta rachete de croazieră şi bombe, inclusiv în variantă nucleară. În Crimeea sunt şi sisteme de rachete tactice cu rază scurtă Iskander-M, care şi ele pot fi dotate cu rachete nucleare. Oficialii ruşi declară că în Crimeea nu există arme nucleare, dar subliniază că Rusia are dreptul să amplaseze astfel de arme oriunde pe teritoriul său.

*
Radu Dobriţoiu: Domnule Mureşan, iată, Rusia este extrem de activă la est de România, Crimeea, Marea Neagră.

Liviu Mureşan: Da. Este momentul în care şi România trebuie să-şi clarifice relaţiile cu Rusia. Nu este posibil ca o ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, a UE, să aibă... să nu aibă, practic, relaţii cu Rusia…

Radu Dobriţoiu: Sau chiar să refuze.

 Liviu Mureşan: ... cum suntem noi în această perioadă, trebuie să avem aceeaşi poziţie ca ceilalţi colegi, membri în Alianţa Nord-Atlantică, UE, şi în plus trebuie, pentru noi, să mărim capacitatea de analiză şi de supraveghere a evoluţiei situaţiei de securitate datorită proximităţii. Este ceea ce aveam până acum ca un avantaj strategic, la ora actuală este o vulnerabilitate extrem de importantă, pe care trebuie să ştim să gestionăm.

Radu Dobriţoiu: Şi trebuie, bineînţeles, să privim cu atenţie la tot ce se întâmplă la est de graniţa României.
Liviu Mureşan: Şi să observăm şi actorii care mai apar în acest spaţiu, cum este China, şi toate evoluţiile care sunt în zona Mării Negre.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Invitaţii ediţiei au fost secretarul de stat Mircea Duşa şi preşedintele Fundaţiei Eurisc, Liviu Mureşan. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI pentru a asculta "Euroatlantica".


Etichete exerciţiumanevretrragereAchizitie corveteinzestrare Fortele NavaleMircea DusaLiviu Muresan EuriscRadu DobritoiuNicu PopescuAlexandr BeleavskiFlancul de Est al NATOcorvete Sigmaemisiunea Euroatlantica

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live