Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Bună dimineaţa, România! Luni, 16 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

1 Noiembrie 2016
Vizualizari: 2345
Comentează add

Invitat: dr. Emanuel Bădescu, istoric la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române

Evanghelie Zappa – un Meccena aromân pentru Ţara Românească  Evanghelie Zappa – un Meccena aromân pentru Ţara Românească - Conține audio

george-popescu

 Ruinele conacului deţinut de armatorul Zappa din Broşteni, jud. Ialomiţa. Credit: ziarullumina.ro

Entuziasm, muncă şi aventură. Trei cuvinte ce definesc existenţa unui aromân cu inimă mare şi generos din naştere cu cei şi cele ce merită.

 

Evanghelie Zappa (n. 1800, Labovë e Madhe, Imperiul Otoman, acum în Albania - d. 19 iunie 1865, Broșteni, România), cunoscut și sub numele de Vanghelie Zappa, Evanghele Zappa, Evangelos Zappas sau Evangelis Zappas, a fost una dintre personalitățile balcanice ce au contribuit la reînvierea Jocurilor Olimpice.

 

A avut însă şi o minte strălucită sau o abordare avantgardistă. A ştiut ceea ce puţini dovedesc: să pună banii în folosul celor mulţi şi deseori obidiţi.

 

Evanghelie Zappa a deținut numeroase moșii în jurul capitalei București și în Bărăgan.

 

„Și eu hiu român..!” afirma V.A. Urechia că l-ar fi auzit pe Zappa spunâns este într-o măsură adevărată în sensul că armatorul şi acest Meccena aromân recunoştea că este cetăţean... balcanic !! în sesnul că nu face nici o diferenţă între popoarele din Peninsulă fie greci, turci, sârbi, bulgari sau români. („Eu nu aparțin unei țări, dar sunt al tuturor!” )

 

În anul 1844, „suditul grec” Evanghelie Zappa a obţinut de la Vodă Bibescu împământenirea, având posibilitatea să cumpere de la Alexandru Filipescu moşia Broştenii Noi, iar în 1846 a fost ridicat la rang de pitar pentru donaţia de grâne făcută Sfatului Orăşenesc din Bucureşti, deci boierit.

 

AUDIO: Istorica, ediţia din 31 octombrie 2016

 

Un an mai târziu, izbucnirea marelui foc din 23 martie a produs pagube în valoare de 55 milioane lei. Printre cei care au contribuit cu mari sume de bani pentru ajutorarea sinistraţilor s-a numărat şi Zappa, care a donat 31.500 lei. Pentru acest gest Vodă l-a făcut serdar.

 

În acest an a publicat lucrarea „Trântorul”, cu subiect agricol, scrisă în limbile greacă şi română.

 

Evanghelie Zapa este creatorul fermei model din Bărăgan, întinsă pe câteva sute de hectare, pe care cultiva grâu, orz şi porumb, avea siloz şi fabrică de spirt, iar transportul se făcea pe o cale ferată particulară (trei kilometri) şi nu cu căruţa !

 

Discutând cu principele Alexandru Ioan I sau Cuza, Zappa a aflat că se intenţionează fondarea unei Societăţi Literare de tip academic şi a oferit pe loc 5.000 de galbeni austrieci, încântat de idee, căci era interesat de orice iniţiativă măreaţă în spaţiul tutelat de otomanii barbari.

 

Mai târziu va oferi 50.000 de galbeni pentru înzestrarea armatei cu tunuri şi construirea Atheneului Român şi 10.000 de galbeni pentru publicarea Dicţionarului (pe a cărui copertă autorii, Laurian şi Massim, au scris: „Memoriei fericitului Evanghelie Zappa, din allu cui fondu se lucredzia şi se tiparesce, se dedică acestu opu” şi Gramaticii limbii române, sume uriaşe, greu de imaginat ca donaţii.

 

Nu i-a uitat nici pe albanezi, oferind circa 10.000 de galbeni pentru apariţia unui ziar de limbă albaneză…

 

Va lăsa prin testamentul conceput în 30 noiembrie 1860, aşadar imediat după întâlnirea cu domnitorul, următoare indicaţie:

„Să (se) dea pe fiecare an una mie galbeni la orânduita Societate Literară Română pentru desvoltarea şi regularea limbii române, conform Întăririi Domneşti sub No. 503 din anul 1860 Octomvrie 17, urma petiţiunii mele (publicată în Analele Societăţii Academice în 1870, p.161, n.n.) date pentru aceasta spre a se pune şi acestea cu dobândă anuală a celor 5.000 de galbeni pe care i-am oferit pentru regularea acestei limbi prin un Dicţionar naţional şi o Gramatică şi alte opere clasice spre desvoltarea ei, precum s-a zis în mai sus menţionata petiţiune a mea.”

 

După decesul lui Constantin Zappa, executorul testamentar al marelui său văr mort în 20 iunie 1865 necăsătorit, în anul 1892 urmaşii acestuia, Statul Român şi Statul Elen au reclamat averea rămasă fără moştenitori legali. Avocaţii Academiei ai fost Dimitrie Gianni şi Vasile Maniu.

 

Cu această ocazie urmaşii au prezentat acte din care reieşea, spre disperarea grecilor şi indignarea românilor, că familia Zappa era de origine albaneză…

 

S-a ajuns la ruperea relaţiilor diplomatice dintre România şi Grecia, deşi Zappa nu fusese de obârşie greacă, nu-şi lăsase grecilor averea, se născuse în Imperiul Otoman şi fusese supus otoman, apoi cetăţean român. Grecia a pretins, abuziv, toată averea.

Contribuţii editoriale : dl. Dan Falcan, istoric şi muzeograf la Muzeul de istorie al Municipiului Bucureşti despre „sudiţi” - rezidenţi străini în Ţările Române. Un interviu de Mirela Băzăvan.

 

Regia de montaj : Eugenia Ivanov

 

Regia de emisie : Raluca Goga şi Izabel Jerdea

 

Galerie foto:

 

 

Evanghelie Zappa, un meccena aromân pentru Ţara Românească. Credit: historia.ro ; adevarul.ro

Credit: ziarullumina.ro

iniţiator al reluării jocurilor olimpice

bust al lui E.Zappa. Credit: historia.ro

Zappeionul sau locul întrecerilor pan-elene, Grecia. Credit: youtube.com

locul de veci şi monumentul funerar. Credit: ziarullumina.ro

 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.   

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).  

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.   

 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro  


Etichete entuziasmmuncăaventurăEvanghelie ZappaGreciaAlbaniaEpirŢara RomâneascăImperiul OzomagalneniEteriaIpsilantiRigas VelestinlisdonaţiiDicţionarul limbii româneAcademia RomânămeccenatMoldovaVăcăreştirevoluţieprogresemancipare naţionalăAlexandru Ioan CuzaArmata Română

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live