Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Ţările române şi dreptul otoman al popoarelor

Invitaţi: prof. dr. Viorel Panaite–Universitatea Bucureşti şi cercetător la Institutul de Studii Est-Europene şi prof. dr. Bogdan Murgescu–Universitatea Bucureşti.

Ţările române şi dreptul otoman al popoarelor
Domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu.

Articol de George Popescu, 02 Iulie 2013, 09:49

Casa Islamului şi Casa Războiului sunt noţiuni ale dreptului otoman al popoarelor folosite şi în relaţia cu Ţările române.

Vorbim de perioada ce se încadreză în aproape o jumătate de mileniu de dependenţă a acestora din urmă.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 1 iulie 2013:

"Djihad” sau războiul sfânt al lumii musulmane împotriva infidelilor (creştini şi evrei) căpăta în evul mediu conotaţii mai degrabă teoretice şi ideologice, însă nu lipsea nici componenta militară.

Puterea otomană, apoi Imperiul a încercat pe parcursul a câtorva sute de ani pe măsură ce societatea s-a consolidat şi a perseverat în politica de cuceriri teritoriale în Balcani şi Europa Centrală şi de Est, să legitimeze raporturile de putere cu ţările ocupate sau aflate în regim de autonomie, pe o bază juridică.

Ţările Române şi-au păstrat autonomia în sensul că au fost conduse de domnitori pământeni şi nu de funcţionari otomani, aşa după cum s-a întâmplat în aproape toate teritoriile cucerite de otomani. Ultima sută de ani, secolul al XIX-lea a făcut excepţie, domniile fiind asigurate de supuşi creştini greci din cartierul Fanar al Constantinopolui.

Din punctul juridic de vedere al dreptului otoman, luptele domnitorilor români în favoarea Ligii Creştine nu sunt altceva decât revolte, răscoale, răzmeriţe. Domnitorul sau voievodul avea acelaşi rang în ierarhia imperială ca şi ceilalţi înalţi funcţionari fie otomani, fie creştini din zona ocupată.

Legământul sau jurământul constituia garanţia oferită de voievodul român că va proceda conform înţelegerilor prestabilite între Sultan şi vasalii săi.

Cele şapte invocaţii ale jurământului, dintre care prima privea acceptarea lui Allah ca voinţă şi cauzalitate a acordului şi până la onorarea obligaţiilor faţă de Imperiu compuneau cadrul de învestire al domnitorului român.

Desigur că voievozii români nu au fost toţi nişte executanţi fideli ai angajamentelor, ci şi opozanţi atât cât le-a stat în putere.

Predominanţa nesupunerii s-a intensificat odată cu ascensiunea şi conturarea imperiilor din jur, Habsburgic şi Rus, ca pericole iminente pentru Sublima Poartă.

Au fost şi momente dificile atât pentru otomani, cât şi pentru Ţările Române.

Cele din urmă au fost la un pas de a fi conduse de guvernatori turci în urma deselor nesupuneri ale domnitorilor săi, într-un moment când Imperiul ajunsese la apogeul puterii sub Suleyman Leguitorul.

Calculele economice au fost mai puternice decât dorinţa de a stăpâni efectiv noi teritorii. Ceea ce încasau turcii din Ţările Române cu preponderenţă, Ţara Românească era mai mult decât ar fi produs o administraţie străină.

Aici putem adăuga şi opoziţia boierilor români faţă de această posibilitate, acţiune îndârjită, alături de reprezentanţii clerulu, de pierdere a privilegiilor.

Ioan Vodă cel Cumplit, sau Constantin Brâncoveanu au fost câţiva dintre domnitorii români care au plătit cu viaţa pentru afronturile aduse Sultanului şi ordinii otomane. Pe lângă vieţi omeneşti, ţările române au plătit fizic un preţ foarte mare pentru autonomia lor.

Datoria Ţării Româneşti înainte de venirea lui Mihai Viteazul pe tron se ridica la peste 600 de mii de galbeni, ce nu putea fi achitată nici dacă s-ar fi scos la vânzare ca sclavi, toată populaţia ţării.

Instituţia capuchehaiei şi transferul de autoritate către domnitorii români, defecţiunile domnilor Ţărilor Române, alianţele creştine Central şi Est europene, jocul diplomatic şi înfruntările militare pe teritoriul românsc sunt alte subiecte ale ediţiei de faţă cu distinşii noştri invitaţi.

Contribuţii editoriale : dl. Dan Falcan, cercetător şi şef al Secţiei de Istorie a Muzeului municipiului Bucureşti despre relaţia dintre boieri şi domnitori în vremea stăpânirii otomane. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la adresa : www.romania-actualitati.ro

* Autor al volumului “Război , pace şi comerţ în Islam. Ţările Române şi dreptul otoman al popoarelor”. Ediţia a II- a revăzută, 2013, editura Polirom - Iasi

„Bucureşti, februarie 1954”
Istorica 11 Martie 2024, 21:33

„Bucureşti, februarie 1954”

Invitaţi: dl. Alexandru Armă, cercetător istoric şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor ocular

„Bucureşti, februarie 1954”
„Prinţesele roşii ale României”
Istorica 04 Martie 2024, 22:08

„Prinţesele roşii ale României”

Invitată: d-na. prof. dr. Lavinia Betea – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

„Prinţesele roşii ale României”
„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
Istorica 26 Februarie 2024, 23:30

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”

Invitat: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS, cercetător ştiinţific

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
Istorica 19 Februarie 2024, 22:23

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”

Invitat: dl. conf. univ. dr. Constantin Buchet, preşedinte al CNSAS

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
"Epitaful economiei româneşti"
Istorica 12 Februarie 2024, 21:39

"Epitaful economiei româneşti"

Invitat: dl. prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu

"Epitaful economiei româneşti"
„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Istorica 29 Ianuarie 2024, 22:25

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”

Invitat: dl. prof. univ. dr. Dumitru Preda, istoric şi diplomat, director ştiinţific al Fundaţiei Europene Titulescu

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Scurt istoric al Unirii Principatelor
Istorica 24 Ianuarie 2024, 19:00

Scurt istoric al Unirii Principatelor

Invitaţi: dl. dr. Sergiu Iosipescu, şef de Secţie a Institutului Naţional al Patrimoniului şi dl. prof. dr. Cătălin Turliuc –...

Scurt istoric al Unirii Principatelor
„Cultura istorică văzută de un politician”
Istorica 15 Ianuarie 2024, 22:13

„Cultura istorică văzută de un politician”

Invitat: dl. Daniel Andrei Gheorghe, deputat PNL

„Cultura istorică văzută de un politician”