Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - OMUL CU CHITARA Duminică, 28 Februarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

5 Noiembrie 2020
Vizualizari: 315
Comentează add

Euroatlantica - Ediția din 6 august 2020

nicu-popescu

                   

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (6 august, ora 22:04:50) - Realizator: Nicu Popescu - Săptămâna trecută secretarul american al Apărării, Mark Esper, făcea, de la Pentagon, o serie de precizări legate de redislocarea unor forțe americane din Germania, operațiune anunțată de ceva vreme. Practic, reducerea cu aproape 12.000 de militari - aproximativ jumătate merg acasă, în SUA, ceilalți, aproape 6.000, se redistribuie în alte țări membre NATO. La fel se reorganizează și distribuția unor comandamente americane. Pe noi ne interesează, pentru că unii militari americanii se vor muta spre est, Polonia și ţările baltice și spre Marea Neagră. La câteva ore după precizările domnului Esper, președintele Klaus Iohannis spunea, la Cotroceni, că România a atras atenția de mai mulți ani: "Eu am atras atenția", spunea domnul Iohannis, de ani de zile, că este nevoie de mai mulți militari în zona Mării Negre. "Am atras atenția că este nevoie de o atenție sporită, pe zona Mării Negre. Dacă acum se întâmplă acest lucru, suntem foarte mulțumiți. Iar în ceea ce privește militarii americani, pot să vă spun că ei sunt tot timpul foarte bine veniți în România." Așa că am intitulat ediția, doamnelor și domnilor, din această seară, " Repoziționare globală" și l-am invitat să deslușim unele chestiuni, pe domnul profesor Gabriel Degeratu, analist politico-militar. Bună seara domnule Degeratu.

Gabriel Degeratu: Bună seara.
Realizator: Să spunem că domnul Esper era flancat acolo, la Pentagon, de vicepreședintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, generalul Hyten și video, de generalul pe care noi îl mai știm, Tod Wolters, comandantul Comandamentului European al Statelor Unite. Domnule Degeratu, să interpretăm, să deslușim, să vedem această repartiție. Unii o văd doar pe motive de relație americano-germane, alții o văd însă ca o distribuție spațială, o repoziționare a Statelor Unite, ținând cont de ceea ce se întâmplă în alte zone ale lumii.
Gabriel Degeratu: Și eu aș merge pe aceeași variantă de repoziționare globală. Acest lucru chiar a fost subliniat și în timpul conferinței secretarului Apărării americane și după aceea în diferite alte interviuri că, această decizie încheie de fapt un proces de implementare a unor obiective din Strategia de apărare națională a Statelor Unite, din 2018 și bineînțeles că lucrul acesta sau cel puțin într-o interpretare sau într-o abordare militară se confirmă. Sigur că o parte a presei și comentatorii au scos în evidență și contextul politic bilateral, plecarea din Germania este să zicem integrată într-un context al relațiilor bilaterale destul de sensibile, dacă nu, să le spunem chiar reci, între Berlin și Washington. Și aveam impresia, la un moment dat, că primează această interpretare. În realitate mecanismul decizional american este cel care s-a bazat de fapt pe Strategia de apărare națională și nu neapărat pe calcule politice sau electorale.
Realizator: De altfel și secretarul general al NATO spunea că s-au discutat înainte de a se face acest anunț, redistribuirile.
Gabriel Degeratu: Da, au fost informări periodice făcute de către partenerul american. Acuma poate e totuși relevant să ne aducem aminte că, în 2012, deci cu doi ani înainte de invazia Crimeei și a războiului din estul Ucrainei, președintele Barack Obama retrăgea două unități de luptă de nivel brigadă din Germania. Atunci nu a existat această, să zicem, reacție destul de vehementă a unor comentatori internaționali și o analiză privind impactul asupra Germaniei, dar cam același lucru s-a întâmplat și în 2012. America se retrage treptat, pentru că trebuie să se repoziționeaze pentru o competiție strategică. NATO, însă, în același timp, se transformă, inclusiv prin inițiativele americane, inițiativa strategică din Europa și bineînțeles ar trebui să, poate, dezbatem în această emisiune și cum contribuie, de fapt, Statele Unite pe flancul estic la apărarea Alianței./cmorozanu/denisse
Realizator: Haideţi să o facem acuma, ca să nu...
Gabriel Degeratu: Da, adică trebuie să înţelegem că Statele Unite au susţinut mereu o transformare a Alianţei pentru a avea o apărare adaptată noilor ameninţări de pe flancul estic, asta însemând o reacţie rapidă şi o reacţie integrată a tuturor aliaţilor. Şi, de aceea, a fost nevoie ca în fiecare ţară din flancul estic - ţările baltice, Polonia, România, Bulgaria - inclusiv ţările din Europa Centrală - Ungaria, Cehia - să existe comandamente NATO care să integreze o reacţie rapidă. Adică această descurajare, pe care o aplică Alianţa şi care o implementează, se bazează în special, totuşi, pe această concepţie americană, de a avea o reacţie echilibrată în flancuri împotriva oricăror ameninţări de pe flancul estic. Sigur că ies în evidenţă cele două zone de interes major pentru aliaţii strategici şi americani, adică Polonia şi România, iar cu decizia din acest an privind retragerea din Germania şi menţionarea faptului că se vor suplimenta contribuţiile de trupe americane în Polonia şi România, se echilibrează de fapt abordarea în flancul estic. Este un obiectiv susţinut de România de mai multă vreme, cel mai clar a fost în 2016, la summitul de la Varşovia şi, de fapt, Statele Unite şi-au menţinut acest obiectiv asumat de întreaga Alianţă, de a muta şi comandamente şi, vedeţi, că în Polonia deja avem mai multe elemente. În România există un plan ambiţios, de modernizare a unor facilităţi care sunt folosite în comun de către Armata Română şi Armata americană, inclusiv facilităţi de instruire şi, bineînţeles, cele mai importante - facilităţile pentru capabilităţile aeriene americane din România.
Realizator: Ei, acuma, ca să ştie distinşii noştri ascultători, se utilizează baza de la Kogălniceanu, deci la Constanţa, şi se modernizează baza de la Câmpia Turzii.
Gabriel Degeratu: Câmpia Turzii, da. Şi auma, sigur, eu încerc să anticipez şi probabil că mai sunt avute în vedere, în perspectiva următorilor 15 ani cel puţin una sau alte încă două baze, de rezervă, adică România, ca şi Polonia, urmează să aibe o componentă aeriană, atât americană, cât şi NATO foarte solidă şi, sigur, rămâne partea cealaltă, care este componenta navală, unde America contribuie prin prezenţa navală şi prin exerciţii atât în regiunea Mării Negre, cât şi în zona Balticii. Deci, această integrare a celor două capabilităţi - capabilităţile româneşti şi capabilităţile americane - ele continuă în baza unui program sau mai multor programe care, cum să spun, necesită şi multe investiţii, necesită şi multă voinţă politică.
Realizator: Da. Să reamintim în context că nu mai departe decât acum vreo două, chiar mai puţin de două săptămâni, la... ba nu, acum două săptămâni, joi, 23 iulie, avea la loc la Cincu o reuniune, dacă vreţi, era un exerciţiu şi o ceremonie de înfiinţare a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est, care va avea sediul la Sibiu, şi în continuarea a ceea ce spuneaţi dumneavoastră mai devreme, să reamintim de Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova şi Divizia Multinaţională Sud-Est, de aici, de la Bucureşti. Adică, o contribuţie substanţială a României la consolidarea şi a unei posturi de descurajare şi apărare credibilă a Alianţei, aici, pe flancul de est, sud-est al Alianţei.
Gabriel Degeratu: Da, şi demonstrează şi potenţialul pe care-l avem, potenţial care poate fi bine pus în valoare în cadrul Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Şi americanii la fel, sunt foarte mulţumiţi şi interacţionează foarte, în special în exerciţiile bilaterale din Cincu, şi probabil că această locaţie este foarte bună pentru corpul de armată. Înţeleg că, până la urmă, rămâne Sibiul.../eendrefy/denisse
Realizator: Da, da, da.
Gabriel Degeratu: ...ca fiind destinaţia finală, însă există aici un... vreau să fac doar o observaţie. Conceptul, noul concept american va pune mult accentul pe integrarea forţelor naţionale, în cazul nostru Armata României, cu forţele americane care vin să se instruiască în România. Pentru că este cel mai nou comandament, cel de nivelul corp de armată, acesta multinaţional, pe care l-aţi amintit, el trebuie să se instruiască accelerat, într-un ritm destul de accelerat, înainte de a se operaţionaliza la Sibiu şi atunci sigur că el are un dublu scop: o dată, satisface, să zicem, obiectivele noastre din Parteneriatul strategic, dar în acelaşi timp, este şi partea arhitecturii de apărare NATO și de descurajare în această regiune. Trebuie să le operaționalizăm foarte repede, și aici nu vorbim doar de România, vorbim de Alianță, pentru că va trebui să avem contribuții naţionale din toată... din cadrul Alianței, fiind multinațional, şi va trebui să integrăm acest concept nou de instruire care cred că se pregătește la modul foarte serios la nivelul Statelor Unite. Din câte citeam, după această relocare de trupe din Germania, probabil că undeva în toamnă sau noul preşedinte american va susţine, şi împreună cu secretarul Apărării, vor susţine un nou concept de luptă întrunită american - se aşteaptă acest nou concept. Sigur, el este destinat viziunii globale a prezenţei militare americane, va avea impact cel mai mult în zona Pacificului, dar el va fi foarte important şi pentru teatrul european, cum se numeşte teatrul strategic european, zona de prezenţă militară americană în Europa. Deci cumva probabil că anul viitor vom interacţiona şi vom coopera cu Statele Unite la nivel militar, în baza şi a unui concept nou, care sigur îşî va pune amprenta, inclusiv pe viitorul concept strategic NATO. Cam asta ar fi, după părerea mea, să zicem, următoarea etapă. După cum ştiţi, s-a decis această retragere din Afganistan, am avut o retragere din zona Irak, o decizie americană oficială privind o redislocare. A urmat a treia etapă, această redislocare din Europa şi urmează o reconfigurare a prezenţei, care va fi certificată printr-un nou concept militar de prezenţa americană pe glob, şi va lua forma unei doctrine militare. Se pare că anul viitor vom avea o nouă doctrină militară americană, care va fi destinată în special competiţiei strategice cu China şi, secundar cu Federaţia Rusă.
Realizator: O doctrină care, vrem - nu vrem, va fi a celui care pe data de 3 noiembrie va câştiga scrutinul pentru Casa Albă.
Gabriel Degeratu: Da. Există această, să zicem, parte constantă de gândire militară americană strategică şi care îi împinge spre o abordare nouă şi inovativă a competiţiei strategice şi, în acelaşi timp, există aspectul personalizat. Vom vedea care va fi viziunea noului preşedinte american sau a actualului preşedinte, depinde de rezultatul alegerilor, faţă de această... Însă gândirea militară americană deja, ca să zic aşa, a conturat nucleul acestei noi doctrine militare americane pentru competiţia strategică. 
Realizator: Ca să fim cu privirea către toate cele trei categorii de forţe ale Armatei Române, am amintit de exerciţiul de la Cincu, aerian, terestru, de comandamente la nivel brigadă, divizie, corp de armată. Să amintim şi de participarea, luna trecută, a două nave militare româneşti cu elicopter ambarcat PUMA NAVAL, vreo 320 de militari. Au fost corveta ''Contraamiral Eustațiu Sebastian'' şi fregata ''Regina Maria'', la exerciţiul multinaţional ''Briza Mării 2020'', unul dintre cele mai mari organizate şi coordonat de Forţele Navale Ucrainene şi, bineînţeles, ale SUA în vestul Mării Negre./denisse/ Deci, aţi amintit şi dumneavoastră să facem un tablou complet cu participarea şi pregătirea militarilor români pentru această zonă a Alianţei Nord-Atlantice şi mai ales că săptămâna viitoare, iertaţi-mă, o să vă continuaţi după aceea ideea, sunt 160 de ani de la înfiinţarea Forţelor Navale Române, e adevărat, vor fi evenimente în condiţii de pandemie. 
Gabriel Degeratu: Da, aşteptările sunt foarte mari vizavi de dimensiunea maritimă şi de asigurarea securităţii maritime în această zonă pentru Alianţă. După cum aţi constat şi dumneavoastră, se intensifică numărul de ... creşte, de fapt, numărul de exerciţii militare şi creşte şi complexitatea lor, gradul de integrare va trebui să crească din ce în ce mai mult, integrare şi la nivel de categorii de arme şi integrare aliată, adică dimensiunea multinaţională, însă, de departe cea mai importantă, să zicem, direcţie în regiunea noastră este să implicăm şi mai mulţi parteneri, adică Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia, toţi cei care au parteneriat cu Alianţa, şi acest lucru se vede peste tot, adică cel puţin noi împreună cu parte americană întotdeauna încercăm să angrenăm cât mai mult din acest parteneriat. E adevărat că, în acest moment, poate ne-am fi dorit mai mult, dar din cauza pandemiei, probabil că există câteva să zicem obstacole care, din punctul meu de vedere, n-ar trebui să mai dureze prea mult, probabil că începând de la anul vom avea un cadru mai sigur de intensificare a exerciţiilor, pentru că, după cum, mă rog, este planificat şi în cadrul NATO, odată cu 2021, ar trebui cumva să integrăm în exerciţii la o scară mai mare toată activitatea de pregătire a Alianţei pentru apărarea flancului estic, adică să avem unităţi mai mari, mai multe contribuţii naţionale şi cu scenarii pentru exerciţii la un nivel mai ridicat şi complex. 
Realizator: Aţi amintit de pandemie. Să dăm nişte cifre care sunt valabile astă-seară, la ora 19:37, sunt puse la dispoziţie pe distribuţia globală, harta globală elaborată de Johns Hopkins University din SUA: aproape 19 milioane de cazuri confirmate la nivel global, cu aproape 709 mii de decese şi ca număr aproape 5 milioane în SUA, aproape 3 milioane în Brazilia de infectări, aproape 2 în India, aproape 900 de mii în Rusia; din păcate şi la noi aţi văzut a crescut, 57.895, cu 2.566 de decese, deci pandemia nu este încă stabilizată şi s-ar putea să mai influenţeze. Revenind la ce spunea domnul Mark Esper, spunea că aproximativ două mii de soldaţi vor fi mutaţi în Belgia şi Italia, în Italia vor merge şi avioane F-16, relocarea unor trupe în Polonia şi statele baltice, dacă se ajunge la un acord cu aceste ţări cu privire la statutul lor, mutarea Comandamentului Militar American în Europa, care acum este la Stuttgart, la Mons, în Belgia, unde este şi Comandamentul Militar al NATO. Se are în vedere şi mutarea AFRICOM, Comandamentul Militar American pentru Africa tot la Stuttgart, bazat în acest moment, 24 de mii de militari americani vor rămâne în Germania din cei circa 36 de mii în prezent. Cum să interpretăm... Iată spre Italia... Comandamentul se duce la Mons..
Gabriel Degeratu: Sigur există, cam acestea mai sunt zonele de prezenţă militară americană, unde există, să zicem, capabilităţi şi facilităţi şi logistică, dar oficialii americani au evidenţiat faptul că mutarea se va face gradual şi va costa destul de mult, o asemenea relocare va costa destul de mult./lcoman/denisse/ Chiar dacă în principiu ea se reduce, în realitate de fapt se reconfigurează, costurile vor fi ridicate, sunt suportate de către Statele Unite. Probabil că se regândește întreaga, să zicem, abordare americană pentru Europa Centrală. Accentul se va muta pe Polonia și pe ţările baltice şi zona noastră, România. Este foarte clar că aici se intensifică și numărul de activități, și numărul de exerciții, și numărul de unități americane care vin prin rotație la pregătire. Polonia a încercat o abordare ceva mai ambițioasă cu negocierea unui nou acord militar cu Statele Unite, el a fost definitivat, probabil că va fi oficializat cât mai rapid și el conține o gamă de măsuri militare comune care va consolida, să zicem, poziția americană în Polonia. România are un plan ambiţios de modernizare încă anunțat de anul trecut pentru baza de la Kogălniceanu, pentru Câmpia Turzii pe termen lung, pe 10 ani, pe 15 ani. Deci, cumva, partea americană și-a adaptat întreaga prezență din Germania, care nu se mai susținea. Vă aduceți aminte de studiile din anii trecuți, în care se estima că un ajutor militar trimis din Germania până în Polonia pe calea ferată dura aproape trei săptămâni și acest lucru nu mai corespundea unor exigențe privind capacitățile de descurajare pe care ar trebui să le aibă Alianța în restul teritoriului de apărat. Şi atunci sigur că trebuie să reducem spațiul de... pentru a avea un timp de reacție mai rapid și bineînțeles că strategia americană a fost să stabilească capabilități în țările cheie, în punctele strategice și care să fie întărite rapid prin desfășurări de forțe de reacție imediată sau forţă destinată în special pentru planurile de contingență.
Realizator: În context, să ne aducem aminte totuși că primul exercițiu din cadrul Parteneriatului pentru pace, în 1994, 6-12 septembrie, s-aa desfășurat undeva lângă Poznań, la Biedrusko, și am fost acolo atunci, am avut această onoare și plăcere în același timp, și că mâine, vineri, Bucureștiul are oaspeți din Statele Unite: șeful Forțelor Terestre ale Armatei Americane, generalul James McConville, însoțit de șeful Forțelor Terestre ale Armatei Americane Dislocate în Europa, generalul locotenent Christopher Cavoli. Ei se vor întâlni cu ministrul român al apărării, domnul Ciucă, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, deci, iată, lucruri care se vor întâmpla.
Gabriel Degeratu: Da. Calendarul este intens și cu cât se definitivează mai rapid, să zicem, planul de relocare american, cu atât cel puţin Polonia și România vor avea un calendar de activități la fel de intense. Nu este ușor să faci parte din... dar este onorant să faci parte din acest proces de reconfigurare militară americană.
Realizator: Da. Cum i-am zis şi emisiunii, repoziționare globală. Domnule profesor, într-un minut să încercăm să facem acest lucru, să vă ridicați și să descrieți cam cum ar arăta această repoziționare, cum o interpretati dvs?
Gabriel Degeratu: Prioritatea rămâne zona indo-pacifică, efortul american este să dezvolte, să întărească foarte mult prezența în această zonă, să asigure libertatea de acțiune nu numai americană, ci a tuturor partenerilor, Japonia, Australia, India în regiunea indo-pacifică. După aceea, sigur, este zona de interes pentru descurajare în zona europeană, de descurajare a Federaţiei Ruse, este a doua zonă de interes și, bineînțeles, partea cealaltă, importantă, Orientul Mijlociu. În aceste trei zone, Statele Unite vor aplica un concept unitar privind prezența militară și ea se va baza în special pe integrarea forțelor împreună cu aliații și oferirea unei apărări credibile pentru cele trei zone, prioritatea rămânând zona indo-pacifică.
Realizator: Domnule profesor Gabriel Degeratu, vă mulțumesc pentru participarea la emisiunea noastră din această seară. Doamnelor și domnilor, "Euroatlantica" la final. Vă mulțumesc pentru atenția cu care, sper, ne-aţi urmărit. Audiție plăcută în continuare la Radio România Actualități. Sunt Nicu Popescu. Aveți grijă de dumneavoastră, să auzim numai de bine!
 

Etichete EuroatlanticaUS Armyarmata americanamilitariredislocareMarea NeagraNicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live