Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ŞTIRI (politice, economice, sociale, culturale * Meteo * Sport) Luni, 01 Martie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

3 Noiembrie 2020
Vizualizari: 228
Comentează add

Siguranţa şi securitatea deplasărilor peste graniță.

Euroatlantica - Ediția din 30 aprilie 2020

nicu-popescu

         

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (30 aprilie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara! La microfon Nicu Popescu. Apariţia COVID-19, infectarea cu virusul SARS-CoV-2, a dat peste cap lumea, lumea civilizată. Izolarea oamenilor în case, fără activităţi economice, sociale, culturale şi sportive, fără transporturi interne sau externe, izolarea unor localităţi, a unor regiuni, carantină sau izolare fără contact cu cei apropiaţi, întinderea la maxim, chiar până la ruperea sistemului sanitar sau a unor părţi importante din acesta şi până la moarte. Mă uitam acum câteva minute pe datele Universităţii Johns Hopkins din SUA, centralizate în urmă cu o jumătate de oră şi ele arată cam aşa: peste 3.231.000 de pacienţi confirmaţi cu infecţia cu SARS-CoV-2 şi peste 229.000 de decese. În SUA, peste 1 milion de confirmaţi, peste 239.000 în Spania, peste 205.000 în Italia, 166.000, Franţa, peste 170.000 în Marea Britanie, peste 162.000 în Germania, peste 120.000 în Turcia, peste 106.000 în Rusia. Toate sunt ţări cu potenţial economic imens, desigur, cu populaţii semnificative. La noi în ţară suntem de o lună şi jumătate sub efectele decretării stării de urgenţă şi sub aceeaşi denumire sau alta, dar cu aceleaşi efecte, acelaşi gen de decrete sunt în funcţiune în mai multe state europene vecine, din vecinătate sau mai de departe. Am auzit zilele trecute pe cineva spunând la un post tv că dacă ar pleca acum cu o cursă specială de aviaţie, cum sunt cele care duc muncitori români în Europa de Vest, când ar coborî acolo, ar intra două săptămâni în carantină. Iese, se urcă în avion şi vine în ţară înapoi, intră direct în carantină două săptămâni. Şi uite aşa, zicea, pierd o lună din viaţă. Începutul revenirii pentru ţările civilizate pune şi problema deplasării în interiorul graniţelor, dar şi peste hotare. Practic, după cum se spunea zilele trecute la Bucureşti, Schengenul nu mai există, deci, cum se va circula, în ce condiţii? Ce garanţii de securitate şi siguranţă, mai ales personale, mai au cei care se încumetă la drum? Fie că sunt persoane fizice, poate pleacă în concediu sau angajaţi în procesul muncii lor. Încercăm să desluşim ce se poate întâmpla, în această seară, cu sprijinul celor doi invitaţi, care, prin natura muncii domniilor lor, sunt pe drumuri, mai ales Est-Vest, dar nu numai - cu avionul, cu trenul, auto. Doi europarlamentari: domnii Victor Negrescu, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, PSD. Bună seara, dle Negrescu!
Victor Negrescu: Bună seara!
Realizator: Şi dl Marian-Jean Marinescu, Grupul Partidului Popular European, PNL. Bună seara, dle Marinescu!
Marian-Jean Marinescu: Bună seara!
Realizator: Domnilor, de când nu aţi mai fost la Bruxelles sau la Strasbourg? Domnule Marinescu?
Marian-Jean Marinescu: Din 15 martie, cred. Săptămâna cu 15 - plenara care a fost.
Realizator: Deci de o lună şi jumătate. Dumneavoastră, dle Negrescu?
Victor Negrescu: La fel, la fel.
Realizator: Domnilor, cum resimţiţi această imposibilitate a deplasării la locul de muncă al dumneavoastră, practic, la Parlamentul European? Dle Marinescu?
Marian-Jean Marinescu: A avut grijă administraţia să nu simţim. Pentru că a fost o perioadă la început, până când s-a lucrat, tehnicienii au lucrat în Parlament, dar destul de scurtă, cred, o săptămână, două, în care am avut întâlniri între noi, în grupul politic, dar după aceea am intrat într-un ritm aproape normal.
Realizator: Sigur, video.
Marian-Jean Marinescu: Video, da, bineînţeles. Video. Comisie, grup, grupuri de lucru, intergrup şi aşa mai departe. Deci, culmea este că, vă spun sincer, acum stau mai mult la întâlniri decât atunci când eram în Parlament, pentru că acum, fiind video, stai la o întâlnire de la început până la sfârşit, ca să vezi ce se întâmplă şi ce mai spune vreun coleg. Atunci, te mai duceai la o comisie atunci când era subiectul care era interesant sau trebuia să vorbeşti, după care te duceai la altă întâlnire. Deci avem de lucru. E adevărat, nu e același lucru sa te întâlnești față în față./dsirbu/ Este o diferenţă, însă lucrurile au pornit şi merg aproape normal. Votul este mai lung. Am votat şi în plen de două ori.
Realizator: Cred că şi astăzi aţi votat, nu? 
Marian-Jean Marinescu: Astăzi nu. Astăzi nu a fost plen. Astăzi am avut altele, am avut pregătitoare pentru mediu, pregătitoare pentru transport. Am avut o întâlnire între mai mulţi colegi pe pachetul de mobilitate, delegaţia României în PPE. Cred că am avut  patru sau cinci întâlniri.
Realizator: Domnule Negrescu, dumneavoastră? 
Victor Negrescu: Da, trebuie să spunem că situaţia s-a schimbat foarte mult în ceea ce înseamnă activitatea noastră de zi cu zi. Totul este în online în prezent, între lideri, ceea ce face ca uneori dialogul să fie un pic dificil, dar mai ales ce este dificil este să negociezi diferotele rapoarte în care eşti implicat. Adică, de multe ori se întâmplă lucrul acesta prin partea administrativă. Este mai greu de negociat şi se insistă foarte mult pe soluţii de compromis. Chiar pregătesc şedinţa Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, din care fac parte, luni avem o serie de voturi şi da, mi se cere să retragem din amendamente, pentru că ele nu fac parte din compropmisul acceptat de marea majoritate a grupurilor politice. Deci, lucrurile sunt schimbate pentru noi. Eu zic că are un impact asupra calităţii muncii noastre din Parlamentul European şi de fapt trebuie să recunoaştem că o bună parte a activităţii politice presupune şi această negociere pe diferite subiecte, rapoarte şi aşa mai departe. Cu toate acestea, ne-am adaptat. Avem, cum am spus, şi mai multe întâlniri. Au fost două sesiuni plenare, au fost voturi, au fost mesaje importante din partea Parlamentului European. Evident, mă aştept ca Parlamentul Euroepan să se mişte un pic mai repede pe aceste subiecte, pentru că încă nu este totul informatizat. Cei care ne ascultă poate nu ştiu, dar noi când votăm primim prin e-mail o listă de vot pe care o completăm, o imprimăm, o printăm, o completăm, o scanăm şi o trimitem înapoi, ceea ce nu mi se pare cea mai inovativă metodă şi trebuie să spun că Parlamentul European are foarte mulţi bani pe care îi are la dispoziţie în face acest proces de informatizare. Or, nu s-a întâmplat încă, de aceea, în Comisia pentru bugete eu am scos în evidenţă aceste aspecte când am discutat bugetul pe anul viitor al Parlamentului European, pentru că nu e normal să întârzie, dar, în definitiv, funcţioenază şi eu, cum a spus şi domnul Marinescu, ne facem treaba şi încercăm să fim cât mai activi.
Realizator: Domnilor, fix acum o săptămână, era un Consiliu European, bineînţeles, tot video, iar domnul Sassoli, David Sassoli, preşedintele Parlamentului European, din care cu onoare faceţi parte, spunea aşa: Peste tot în Europa oamenii se zbat să facă faţă provocărilor de zi cu zi. Avem nevoie de un răspuns comun imediat. "Şi dacă ne referim la deplasări, cum îl vedeţi, domnule Marinescu, acest răspuns?
Marian-Jean Marinescu: Regulile ar trebui să fie comune, problema este că răspunsul va fi foarte greu să fie coordonat sau improvizat, mai bine zis, pentru că statele membre au intrat în această criză pe rând, o să iasă din această criză pe rând şi atunci va fi foarte greu să dai drumul în toată Europa la aceeaşi dată, pentru că pentru unii ar putea să fie prea devreme, pentru alţii ar putea să fie prea târziu. Regulile însă ar trebui să fie aceleaşi şi se va întâmpla acest lucru. Se lucrează la astfel de reguli. Probabil, în jur de jumătatea lunii mai, vor fi publice şi atunci o să ştim foarte exact ce înseamnă ca regulă să călătoreşti, ce presupune ce trebuie să ai, dacă trebuie să ai mască, dacă trebuie să ai mănuşi, ce distanţă şi aşa mai departe. Astea vor fi reguli şi vor fi, din pcate, regulile noastre de a trăi de aici înainte. Însă, cu sincronizarea va fi destul de dificil, pentru că aşa cum s-a întâmplat la intrarea în criză, probabil se va întâmpla şi cu ieşirea, adică unele state vor spune: "De astăzi înainte dau drumul la zboruri către Belgia", dar s-ar putea ca Belgia să nu fie pregătită pentru a primi un zbor, deci cam asta este situaţia. Să vedem cum vom face.
Realizator: Domnule Negrescu, dumneavoastră cum vedeţi această chestiune?/aionescu
Victor Negrescu: Da, eu trebuie să spun că am fost oarecum dezamăgit de reacţia Uniunii Europene. Cel puţin în primă instanţă, a fost un moment, aşa, de nedumerire şi lipsă de reacţie din partea decidenţilor politici europeni, nu din partea Uniunii Europene, şi de aceea eu am şi spus că nu sunt de acord cu declaraţia preşedintei Comisiei Europene, care spunea că Europa trebuie să-şi ceară scuze. Eu cred că politicienii care nu au luat decizii trebuie să-şi ceară scuze şi sensul acesta cred că ar trebui să învăţăm, din ceea ce s-a întâmplat, că trebuie să oferim un răspuns comun, adică la început practic, din nefericire. Italia şi Spania au fost lăsate singure. Au fost lăsate singure, greşind şi ele la rândul lor, pentru că nu au închis frontierele cu China, cum de exemplu a făcut-o România la un moment dat. Deci au fost greşeli de mai multe părţi. De aceea, trebuie să venim cu soluţii comune. Este foarte important ca aceste soluţii să fie clar înţelese de toată lumea şi respectate. Chiar mă uitam, în pregătirea emisiunii îmi place de obicei să mă pregătesc pe subiect, şi mă uitam la faptul că datele de redeschidere, de relaxare sunt total diferite. Cehia a redeschis universităţile, noi, România, am decis ca să facem lucrul acesta în toamnă. Croaţia a deschis magazinele, în timp ce alte state intenţionează să facă lucrul acesta în iunie. Acelaşi /lucru/ riscă să se întâmple şi pentru partea de transport, pentru că sincer ştiu că acum se află un proces de consultare, dar am auzit că şi circulă în spaţiul public foarte multe idei, de exemplu, acea idee că o să fie un loc da, un loc nu în avion. Ori, companiile aeriene româneşti nu-şi permit acest tip de facilităţi, în timp ce, poate, o companie care beneficiază de un ajutor de stat mai mare din partea altui stat european ar putea să-şi permită, deci ar trebui să gândim toate aceste răspunsuri într-o manieră consolidată şi comună şi mai ales ca răspunsul economic, aşa cum a spus şi preşedintele /.../, să fie unul coerent şi disponibil tuturor în aceeaşi pondere, pentru că dacă nu se crează noi inegalităţi, anumite state vor ieşi mai uşor, se vor redresa mai uşor, vor oferi mai mult sprijin pentru sectorul de transport, în timp ce altele vor rămâne la coadă şi, din păcate, vor suferi mai mult din cauza crizei care urmează.
Realizator: Iată, spuneaţi dumneavoastră despre avioane. Luni, "USA Today" scria că JetBlue din SUA va deveni prima companie aeriană americană care va solicita, începând din data de patru, când reiau zborurile, înţeleg eu, va solicita pasagerilor să poarte măşti sau alte elemente, care să le acopere faţa şi în acest fel ei consideră că vor contribui la oprirea răspândirii virusului şi până la urmă să asigure călătorii că au siguranţă în zbor. Credeţi că în Europa se poate pune o problemă la nivelul tuturor companiilor care zboară în spaţiul uniunii la aşa ceva?
Victor Negrescu: Da, probabil, se pregăteşte, după cum spuneam, un asemenea pachet şi putem să vorbim despre el. Eu aş vrea să comentez un pic şi să spun că răspunsul Comisiei Europene ar trebui privit şi din punct de vedere competent, pentru că foarte puţine aspecte ale acestei crize, din păcate, uniunea are competenţe foarte clare. Deci sănătate, educaţie /.../ sunt în competenţa uniunii, sunt în competenţa /.../ ceva vreme ca statele membre să realizeze că trebuie totuşi să lucreze împreună. Gândiţi-vă la acele ghiduri, pentru că nu avea competenţă, pe care comisia le-a dat pentru transportul rutier, foarte important în acest moment, adică toate statele membre ştiau că au nevoie de acest, de transport şi aţi văzut ce s-a întâmplat cu cozi foarte mari la graniţe, pentru că statele membre nu au luat în considerare aceste recomandări, pentru că /.../ nu era lege şi atunci s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Eu sper să se întâmple altceva şi, după câte ştiu, şi asta este în pregătire, ca după această criză uniunea să aibă nişte proceduri şi nişte reguli foarte clare: ce trebuie făcut într-un caz similar - Doamne fereşte! - probabil că din păcate se va întâmpla, dar acceptate de toate statele membre, pentru că altfel nu se poate. Cred însă că uniunea putea să intervină într-o direcţie cu mult mai repede în ceea ce priveşte, să spunem, coordonarea şi finanţarea industriei europene, să producă echipamentele medicale necesare. Aici cred că dacă era mai mare insistenţă şi mai, să zicem, mai multă iniţiativă şi mai mult curaj, chiar dacă nu aveau competenţă. /însă/ puteau să presteze mult mai mult şi să facă în aşa fel, încât, o dată, pe companiile care deja produceau, sau /..././ovidiu/ Acum, /.../ în primul rând cred că se va călători mai puţin, din păcate.
Realizator: Mai intervine ceva, un lucru pe care nu ştiu dacă l-au luat la început în calcul, şi anume că unele măsuri, dacă nu sunt fundamentate corect şi nu sunt luate potrivit legislaţiei în vigoare, sigur, în fiecare zonă a Europei, în fiecare ţară, dacă e să spunem mai direct, iată, vă dau două exemple: cehii şi-au recăpătat libertatea de mişcare inclusiv peste frontiere pentru că un judecător a avizat o asemenea decizie, ţinând cont că măsurile luate la nivel administrativ de autorităţi nu au fost fundamentate pe lege. Sau, în Germania, Curtea Constituţională a decis că este obligată această ţară să redeschidă lăcaşurile de cult, pentru că măsurile propuse de cei care au solicitat acest lucru erau în concordanţă într-un fel cu ceea ce se cerea - distanţa minimă 
între credincioşi ş.a.m.d. Domnule Negrescu, cum...? Se vorbea de transport: pleci de la noi din ţară, totul în regulă, treci de două frontiere, şi ajungi la o a treia, care fie... nu e bine fundamentat şi închidem frontiera sau nu te lasă să mai ieşi din acea ţară.
Victor Negrescu: Da, din păcate s-a întâmplat lucrul acesta chiar la începutul crizei, care a închis frontierele şi românii din afară nu puteau să treacă, a trebuit o discuţie bilaterală, în contextul Uniunea Europeană s-a văzut neputincioasă în a interveni în acest caz şi a durat un pic până când s-a reuşit acest lucru. Ulterior, s-au creat acele culoare /.../ pentru persoane, dar de asemenea pentru transportul de mărfuri. /S-au întâmplat/ anumite lucruri, dar cert că ar trebui un răspuns comun, un răspuns unitar. De exemplu, am văzut lucrătorii români care se duc şi lucrează în străinătate: vine avionul unei companii străine şi... I-au pus acolo, în avion, fără să ştie dacă sunt respectate aceste norme, despre care vorbim noi. În acelaşi timp, compania aeriană românească n-a putut să-i transporte. Sau, chiar acum o săptămână am văzut cu autocarul: au venit autocare dintr-un anumit stat, a luat lucrătorii, i-au pus împreună în autocar, nu ştim dacă /.../, dacă legea românească a fost respectată, /.../ nu prea e voie, nu e voie cu acest mijloc de transport, nu a fost, dar iată o excepţie; au plecat acele autocare, care nu erau româneşti, cu lucrători români /.../. Da, sunt foarte multe lucruri făcute aşa, la mica înţelegere /.../ sau cazuri particulare, şi eu cred că Uniunea Europeană ar trebui să fie mai prezentă. Ştiu că e complicat, ştiu că există chestiunea aceasta, cu competenţele, dar trebuie să spunem că Tratatul de la Lisabona are acolo un articol care îţi permite să /.../ orice tip de formă de cooperare /.../ între statele membre - evident, în măsura în care şi state membre îşi doresc lucrul acesta. Dar /.../ sub presiune, cred că, dacă reuşeşti să faci anumite lucruri şi să vii cu iniţiative pozitive, ele ar trebui să fie respectate. Şi eu cred că, din nefericire, şi aţi spus şi dvs mai devreme, cred că ceea ce se întâmplă /.../ riscă să conducă şi la o schimbare a practicilor, oamenii poate vor folosi mai puţin, dar şi la o scumpire a transporturilor, pentru că, dacă vorbim de mai puţini utilizatori, din nefericire, există riscul să crească costurile transportului în general.
Realizator: Domnilor, vă dau un exemplu din zona economică: Airbus se montează în Franţa, dar vin echipamente din Germania, din Spania, din Italia, din Marea Britanie... Cu astea cum facem? Domnule Marinescu, ştiu că mi-aţi la Strasbourg, când am fost, că eraţi foarte preocupat de această posibilitate. Aţi zis şi adineauri de mobilitate.
Marian-Jean Marinescu: Da, probabil că atunci când aţi fost discutam despre Brexit... S-a întâmplat cu subansamblele care se sunt produse în Marea Britanie. Bun, sunt lucruri absolut noi, care trebuiesc luate în considerare atât de statele membre, cât şi de Uniune. Uniunea, acolo unde are competenţele şi unde este avizată propunerea /.../, să nu uităm că orice propunere trebuie să treacă printr-un consiliu, unde vin marii miniştri din statele membre şi analizează mai ales aceste măsuri care nu sunt în competenţa Uniunii./gioan/ Deci spuneam că eu cred că se va, din păcate, se va călători mai puţin, cel puţin pe o perioadă, pentru că nu va mai fi aceeaşi siguranţă. Cred că vor exista reguli. Însă dacă discutăm despre transportul pe căile aeriene, e foarte greu de impus nişte reguli care să şi asigure că nu ai o problemă. Spuneaţi că a dat un judecător o hotărâre. Şi dacă se întâmplă ca acolo să se îmbolnăvească oameni, acel judecător e responsabil? Pentru că şi asta trebuie luat în calcul. În momentul în care se ia o hotărâre, zbori cu avionul, trebuie să ai mască, trebuie să ai mănuşi, trebuie să laşi un scaun liber, să nu laşi un scaun liber. Cine îşi asumă responsabilitatea? Pentru că până la urmă, când zbori cu avionul ai o asigurare. Dacă te dai jos şi te dai bolnav, s-ar putea ca acea companie aeriană să aibă probleme. Deci eu spun că trebuie luate în calcul absolut toate aspectele şi nu trebuie tratate aşa simplu. Pentru că te joci cu viaţa oamenilor. Vor porni zborurile, asta este evident, însă trebuie neapărat să existe nişte reguli. Acel spaţiu, scaunul de la mijloc liber, nu ştiu cât poate să aducă ca şi siguranţă, dar este, totuşi, psihologic, este siguranţă. Pentru companii este pierdere şi asta înseamnă ori pierdere la companie, ori ridicare de preţuri. Deci lucrurile se vor schimba foarte mult în viitor. Poate cu ocazia asta facem pe voie verzilor şi vom zbura mai puţin cu avionul şi vom merge mai mult cu trenul, că la tren probabil poţi să asiguri această distanţare /audiţie defectuoasă/
Realizator: Domnilor, în finalul emisiunii, dumneavoastră aveţi posibilitatea să vorbiţi cu miniştri de toate culorile, din toată Europa, cu Comisia, puteţi avea un dialog cu Consiliul European. Ce propuneri, dle Marinescu, dumneavoastră ce propunere le-aţi face ca să fie îmbunătăţit transportul, în condiţii de siguranţă, noile condiţii?
Marian-Jean Marinescu: Propunerile /.../
Realizator: S-a întrerupt la dl Marinescu. Dle Negrescu?
Victor Negrescu: Eu cred că este nevoie de norme comune, de un set de recomandări foarte clare pentru ce înseamnă transportul european, pentru fiecare categorie de transport. Ele trebuie să fie bine înţelese şi mai ales, trebuie să fie sprijinite financiar, să fie sprijinită financiar implementarea acestor recomandări. Adică nu poţi să ceri companiilor aeriene să aibă locul liber dacă nu sprijini companiile aeriene în aceeaşi manieră. Cum am spus, dacă acorzi în Germania companiei aeriene o sumă de bani, ar trebui să acorzi aceeaşi sumă de bani şi pentru companiile aeriene din România. Cred că digitalizarea, inteligenţa artificială, aceste două componente reprezintă o soluţie optimă, în aşa fel încât normele de protecţie să fie asigurate. Există tot felul de soluţii care s-au dezvoltat şi care existau, unele dintre ele, deja, care merită a fi luate în considerare şi implementate în asigurarea unui flux de transport adecvat. Este important ca omul să stea cât mai puţin, să fie cât mai puţine persoane în mijlocul de transport şi este important, de asemenea, ca acel spaţiu să fie un spaţiu care este curat şi respectă normele, pentru că mai contează şi aerul cum circulă şi aşa mai departe. Deci aerisirea, spălarea spaţiilor, autobuzului sau a ceea ce înseamnă transportul folosit. Adică sunt multe chestiuni pe care specialiştii le ştiu deja. Sunt deja înscrise în recomandările făcute uneori la nivel naţional, dar ele trebuie /spuse/ la nivel european. Deci eu cred că o să le vedem în curând, dar este important ca ele să fie implementate într-o manieră unitară, pentru că dacă nu se întâmplă aşa, vom avea cu toţii de pierdut la finalul zilei.
Realizator: Dle Marinescu, aţi revenit. Spuneţi fraza, ce le-aţi propune dumneavoastră.
Marian-Jean Marinescu: Da. Aş propune, începând din aeroport, asigurarea spaţiilor la check-in, culoare, clar, pe unde te duci la check-in, separare între acele ghişee de check-in, astfel încât să nu fie aglomeraţie. La fel, pentru trecerea la securitate, controlul bagajelor, spaţii şi culoar clar pentru o cursă sau pentru cealaltă. Apoi, mască, asta este evident, produse de dezinfectare, cu scaunele, să vedem ce se poate face, e destul de complicat acest lucru, pentru că ţine totuşi de un act comercial. Serviciul în avion trebuie să fie făcut în aşa fel încât să nu existe contact. Va fi foarte greu să nu se apropie stewardesa la mai puţin de /un metru/ şi jumătate sau doi metri faţă de pasager.
Realizator: Este adevărat.
Marian-Jean Marinescu: Însă eu aştept foarte curând şi o directivă, să spunem, de la Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aeriană. Şi ei trebuie să se pronunţe în acest sens. Însă repet ceea ce spuneam înainte, trebuie luat în calcul că toate aceste lucruri...
Realizator: O să coste.
Marian-Jean Marinescu: Nu. Din aceste lucruri decurge şi responsabilitate, de aceea trebuie cântărite foarte bine, pentru că pot să ducă... Adică, dorinţa este de a călători, numai că toată lumea trebuie să fie conştientă de faptul că, cel puţin din câte spun medicii, eu nu sunt specialist, acest virus, din păcate, va trăi cu noi în continuare, asta este nenorocirea.
Realizator: Dle Marian-Jean Marinescu, dle Victor Negrescu, vă mulţumesc foarte mult că aţi participat în această seară la "Euroatlantica". Mulţumim şi distinşilor noştri ascultători pentru atenţia pe care, sper, ne-au acordat-o. Aveţi grijă de dumneavoastră, lăsaţi tradiţionala petrecere de 1 mai pentru, cel mai probabil, la vară, într-o zi însorită, când va fi şi cald şi atunci merg şi micul, şi berea rece şi să sperăm că va fi mai bine. Acum staţi acasă! Să auzim numai de bine!
 

Etichete Euroatlanticacovid-19granitedeplasariNicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live