Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: NOAPTE BUNĂ COPII! Marţi, 17 Mai

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

6 Februarie 2021
Vizualizari: 375
Comentează add

Euroatlantica - Ediția din 26 noiembrie 2020

nicu-popescu

        

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (26 noiembrie, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara! La microfon, Nicu Popescu. SARS-CoV-2 e cel mai tare! Nu zâmbiţi. Cu pandemia pe care a generat-o la nivelul Terrei, a luat faţa tuturor în mediatizare, împărăţi sau regi, sau prim-miniştri, economie, sport etc, dar asta nu înseamnă că lucrurile la nivel planetar nu evoluează. Se schimbă preşedinţi sau guverne, se nasc oameni, unii mor. Lumea se pregăteşte de diverse, inclusiv pentru a depăşi cu bine pandemia COVID-19 şi asta se întâmplă inclusiv în domeniul apărării sau în cel al relaţiilor externe. America se întoarce: Joe Biden. Majorez bugetul apărării cu 24,1 miliarde de lire pe perioada următorilor patru ani: Boris Johnson spuse, în ultima săptămână. Or, dinspre Franţa sau Rusia, cu puţin înaintea izbucnirii pandemiei, deci în mai puţin de un an, Emmanuel Macron: Dumneavoastră construiţi nu doar submarine, ci independenţa Franţei, suveranitatea noastră, inclusiv statutul nostru de mare putere a lumii - sau Vladimir Putin: Rusia este singura naţiune care are rachete hipersonice care poate distruge orice sistem antibalistic. Iată un tablou interesant care s-a dezvoltat şi în această perioadă. Vom încerca să desluşim unele dintre taine cu doi profesori universitari: Stan Petrescu, general în rezervă, bună seara domnule general!
Stan Petrescu: Bună seara, domnule Nicu Popescu. Mulţumesc de invitaţie.
Realizator: Şi domnul Iulian Chifu. Bună seara, domnule Chifu!
Iulian Chifu: Bună seara!
Realizator: Domnule Chifu, încep cu dumneavoastră, lumea nu stă. Cum ne uităm?
Iulian Chifu: Păi nu stă, evident că nu stă. Ca să fiu foarte exact, există, dacă vreţi, trei categorii de trenduri - şi asta ne-a arătat criza. Orice criză vine şi accelerează nişte tendinţe preexistente şi adânceşte nişte tendine şi crize. Or, anterior aveam deja un număr de crize care erau pornite. Era deja o criză care era rampantă a unui pact al tehnologiilor, al social media în primul rând, la adresa individului, a societăţii, a politicului, evident, a relaţiilor internaţionale şi a securităţii globale. Peste acestea aveam un sfârşit al erei petrolului, pe care îl ştiam. Avem politici anunţate de către Uniunea Europeană, reduceri de emisii. Acum, Joe Biden vine pe un asemenea program economic de dezvoltare a unei economii verzi. Avem în acelaşi timp, iată, s-au suprapus, vă spuneam, a doua categorie, pe acelaşi interval de timp cu pandemia, s-au suprapus evenimente care nu au avut nimic de-a face cu pandemia şi nici nu începuseră anterior, ci pur şi simplu s-au derulat chiar în acel moment. Aici putem să notăm două extrem de importante: unul este cel de-al doilea tir cu rachetă laser în Pacific, de pe navă, cu doborârea unui avion în port, evident, fără pilot, e al doilea, pentru că în 2017 a fost primul test în Golf, deci la nivelul unui vapor şi a unei drone, a unui vehicul aerian, iar lucrul acesta arată sfârşitul erei nucleare aşa cum o ştim noi. Deja dacă am o capacitate care doboară în zbor rachetă, avion, cu viteza luminii, deja, din acel moment, capacitatea triadei nucleare este pusă sub semnul întrebării şi deja putem vorbi de o schimbare, cel puţin a naturii relaţiilor internaţionale în era postnucleară. Şi, în sfârşit, avem cea de-a treia categorie de crize, care ţin exact de coronavirus, respectiv cele care sunt determinate de ea. Sunt crize secundare, de la cea sanitară, la cea economică, care vine, cea politică, a democraţiei - de ce nu? Sunt multe elemente cu care vine această criză, în care realizăm că întregul comerţ mondial era, iată, concentrat, ca să nu spun monopolizat, de către China, trecea prin China şi toată producţia manufacturieră era din nou în China, ca şi substanţele active pentru antibiotice. Toate lucrurile acestea descoperite, evident, au determinat reacţii de reaşezare şi ca urmare a pandemiei. Mai sunt, evident, şi alte categorii de efecte. Vă spuneam despre perioada crizei, războiul între OPEC + , deci între OPEC şi Federaţia Rusă sau mai exact Arabia Saudită şi Federaţia Rusă a adâncit criza petrolieră, a distrus preţul petrolului şi a prăbuşit pieţele, el întâmplându-se chiar în aceeaşi perioadă a pandemiei şi chiar fără legătură neapărat cu sfârşitul petrolului ca principală bază energetică, se schimbă natura sistemului energetic al viitorului. Iată câte lucruri se întâmplă în acelaşi timp şi fireşte trebuie să considerăm că toate trebuie gestionate de către aceiaşi decidenţi care sunt sau în mai mare măsură, în mai mică măsură pregătiţi să se confrunte cu această abundenţă şi suprapunere şi interdependenţă a crizelor de care vă spuneam, sfârşit de an care arată de fapt începutul de epocă./aionescu
Realizator: Domnule general, acum mai puțin de o săptămână, grupul francez naval a lansat la apă fregata multifuncțională Lorraine. Cu vreo două săptămâni și jumătate în urmă a intrat în activitate, deci a fost recepționat de marină cu toate capacitățile, submarinul nuclear Suffren, care a fost lansat anul trecut la apă, dar acum a intrat în funcțiune. Pe de altă parte, din Marea Britanie premierul Boris Johnson anunța mărirea bugetului apărării pentru următorii patru ani şi o să-mi răspundeți, vă rog, cum privim și această zonă a Europei, după ce ascultăm corespondența din Londra de la corespondenta RRA, Aura Neag. 
Reporter: Premierul Boris Johnson a anunțat că bugetul Ministerului Apărării va fi majorat substanțial, întrucât este nevoie de o modernizare a forțelor militare, pentru ca Marea Britanie să-și extindă influența în lume și să-și protejeze cetățenii. Bugetul apărării este în acest moment de 40 de miliarde de lire pe an.
Boris Johnson: Majorez bugetul apărării cu 24,1 miliarde de lire pe perioada următorilor patru ani, care ajunge astfel la cel puțin 2,2% din PIB şi excede angajamentele noastre față de NATO. În total, vom cheltui 190 de miliarde de lire pe apărare în următorii patru ani.
Reporter: Anunțul premierului britanic face parte dintr-o strategie mai largă de consolidare a influenței Marii Britanii în lume și redefinire a rolului său post-Brexit.
Boris Johnson: Revitalizarea forțelor noastre armate este doar un pilon din ambiția Guvernului de a proteja interesele și valorile britanice, prin consolidarea influenței noastre globale și reafirmarea abilității noastre de a ne alătura Statelor Unite și a altor aliați în a apăra societăți libere și deschise.
Reporter: Opoziția a anunțat că susține planurile Guvernului, dar a ridicat semne de întrebare cu privire la sursele de finanțare, mai ales în contextul pandemiei, când Guvernul britanic s-a împrumutat la un nivel record.
Realizator: Deci, domnule general, cum ne uităm spre europeni? Aţi auzit ce spunea colega mea, decizia premierului britanic. Vă spuneam mai devreme de Franța.
Stan Petrescu: Europa luminilor - iată! - este în centrul atenției și a fost dintotdeauna, de la amfictioniile grecești până la Pacea Westfalică, până la Congresul /.../ de la Viena, apoi păcile de la Paris, unde un președinte al Statelor Unite nu a părăsit Europa timp de şase luni, caz unic, și toate aceste chestiuni sunt legate de echilibru de putere. Pentru că, întotdeauna, ca şi în regnul animal şi în /cel/ social există alianțe, există actori care vor să-și manifeste puterea prin orice fel de instrumente, și le etalează, astfel că din când în când de-a lungul istoriei echilibrele de putere se modifică, se schimbă. Şi iată că toate aceste alianțe, toate aceste echilibre de putere sunt din când în când perturbate de niște criminali ai istoriei, care nu depinde de mintea umană. Mă refer la cele vreo șapte, opt epidemii care au distrus până la o pătrime sau o treime din societățile umane. Cel mai mare criminal al istoriei hotărât /.../ a fost ţânţarul, care a fost distrus abia la începutul secolului XX, când /.../ din ambele /.../ se confrunta la construcția canalului Panama cu cel mai nefericit inamic, țânțarul. A venit un medic militar din Statele Unite, a inventat chinina și iată că l-a dat peste cap. Sigur că acești viruși apar din când în când, a apărut şi la 1918, când Europa a fost îngrozită nu numai de acest Prim Război Mondial - iată! - care a cuprins Europa la 100 de ani după sfârşitul războaielor napoleoniene - nu? - când a /.../ și el cu războaiele sare Europa şi a umplut câmpiile Franței, Flandrei și Germaniei de cimitire, echilibrele de putere sunt într-o continuă dinamică. Dacă asistăm la echilibrul de putere de astăzi, constatăm că el se menține, potrivit unui principiu că ori de câte ori se produce un dezechilibru în puterea unor actori politici, poate să apară riscul ca aceste echilibre să se strice. Nu? - dacă luăm pe cele mai recente, datorită lui Julius şi Ethel Rosenberg, bomba nucleară trecere din Statele Unite și ajunge în mâna lui Stalin. Iată că s-a stricat echilibrul de putere. Se refac echilibrele de putere sau se reface echilibrul de putere. Şi noi concentrăm atenția pe principalii mari actori post al Doilea Război Mondial și toate discuțiile geopolitice, geostrategice, toate crizele, toate discuțiile politicii internaţionale, a relațiilor internaționale, a echilibrelor de putere sunt în jurul acestor mari actori: Rusia, Statele Unite ale Americii, iată, a venit din urmă puternic China, care creează o mare problemă, mai întâi de natură economică, dar şi de natură militară./ovidiu/ Tehnologia a făcut pași importanți, iar tehnologia a schimbat nu numai structura de forță - și mă refer la componenta militară - căci având o armă foarte puternică, sigur că acel actor devine arogant, dorește mai multă influență, dă din coate şi strică echilibrul de putere. Ceea ce se întâmplă, iată, această armă hipersonică de care aţi pomenit poate să producă un dezechilibru de putere între marii actori. Nu întâmplător aţi dat citat Franţa - se înarmează, submarine, fregate moderne, dotate tehnologic foarte bine. Eu îl contrazic un pic pe bunul meu prieten Iulian Chifu. Nu, paradigma armei nucleare rămâne în continuare ca o armă extraordinar de puternică şi prezenţa ei nu se încheie, dar să nu uite domnia sa că cea mai puternică armă, tot de natură tehnologică, este cea digitală şi anume, arma cibernetică. Ea poate la un moment dat să disturbeze orice undă de conducere a armei hipersonice şi aceste comenzi să nu se mai întâmple. Aşadar, războiul se mută în Cosmos, tehnologiile se mută în Cosmos, zeci şi sute de sateliţi ultraperfecţionaţi /.../ pământul şi pot să emită o comandă. Iată că şi Anglia, în cei 190 de miliarde de lire sterline, distribuite pe patru ani de zile pe înarmare, au în viziune de a înfiinţa o flotă cosmică, după model american. Sigur că ea a plecat, sau a ieșit din compunerea Uniunii Europene. Nu suporta să aibă /.../, arogantul imperiu britanic va rămâne în siajul Americii, va continua cu cei 2%, după modelul american și vrea să-şi întărească forţele, vrea să decidă asupra frontierelor sale naţionale, sigur, în compunerea Alianţei NATO. Vedem că se investesc tot mai multe fonduri, tot mai multă inteligenţă, se recompun alianţele, iar mediul internaţional de securitate este într-o dinamică perfectă. Relaţiile internaţionale se dinamizează, ca urmare a puterii Chinei şi în spatele Chinei vine India. De ce acestea domină economic lumea? Pentru că au cea mai mare cantitate de forţă activă. 
Realizator: Păi sunt cele mai mari populaţii ale lumii în China și India, un miliard și jumătate aproape.
Stan Petrescu: 1,3 miliarde. De trei ori şi ceva decât populația Americii şi aceşti 800 de milioane, forţă activă, dacă nu mă refer la China, iar dezvoltarea ei în baza acestei organizări politice extraordinare, o ţară cu două sisteme politice, deci îmbrăţişând economia liberală, iată la ce performanţe economice a ajuns, iată la ce performanţe și militarii au ajuns...
Realizator: Şi în ce încurcătură i-au pus pe ceilalţi.
Stan Petrescu: Şi în ce încurcătură a pus echilibrul de putere. Vedeţi ce se întâmplă în Marea Chinei de Sud.
Realizator: Da, da, da.
Stan Petrescu: Amintim de faptul că îşi întinde tentaculele asupra Malaeziei, Vietnamului, Filipinelor, Bruneiului, deci, practic, vor să-şi facă un pământ artificial, iar în jurul acestuia să îşi întindă frontiera maritimă, practic, să bareze cel mai important drum comercial între Europa şi Extremul Orient. Deci, iată ce mari probleme pune. Sigur că China nu va emite pretenţii militare, nici nu provoca un conflict direct între ea şi Statele Unite ale Americii, dar produce mari perturbaţi în echilibrele de putere, aşa că marii actori trebuie să îşi regândească raporturile între putere. Şi Joe Biden, mă scuzaţi o secundă, a spus-o: "America se întoarce", dorind să scoată America din izolaţionism. 
Realizator: Exact despre asta voiam să vorbim cu domnul Chifu. Domnule profesor, numai o secundă, înainte de a discuta despre această exprimare a domnului Joe Biden, ca să vă dau informații de ultimă oră. Am încercat eu. La un moment dat vorbea domnul general și nu l-am întrerupt. Ministerul Apărării a pus pe site-ul său un comunicat potrivit căruia șeful Statului Major al Apărării, domnul general locotenent Daniel Petrescu, a fost testat astăzi pozitiv la infecția cu noul coronavirus, fără a prezenta simptome. Domnia sa a intrat în izolare la Ministerul Apărării, de unde îşi exercită în continuare atribuțiile funcționale. Același comunicat al ministerului, postat pe site-ul mapn.ro, precizează că ministrul Nicolae Ciucă a fost testat negativ la aceeași dată, dar din motive de precauție a intrat în izolare la sediul ministerului, urmând a fi retesetat în 72 de ore./aburtica/dsirbu/ Iată, deci, că circulă și produce deranjamente majore acest virus SARS-CoV-2 și pandemia pe care a generat-o. Domnule profesor Chifu, să vorbim despre America. "America se întoarce" - Joe Biden a zis-o.
Iulian Chifu: Da, în primul rând că nu este un lucru ieşit din comun toată chestiunea aceasta. Trebuie să o luăm ca atare și să ne obișnuim să trăim și cu virusul alături de noi, până vine vaccinul şi poate uităm de el. America se întoarce, într-adevăr. Joe Biden vine de pe o postură în care nu mai avem "America mai întâi", dar o Americă izolaționistă, o Americă care s-a retras din multe spații, care au permis, pe de altă parte, altor state, altor puteri regionale, de ce nu, să ocupe aceste spații. Ei bine, acest lucru nu a făcut o Americă mai măreață, am văzut-o, iar Joe Biden, realizând aceste schimbări, anunţă revenirea - şi revenirea de pe poziţiile multilateralismului, a unei convenții de reconstrucție a alianțelor și a încrederii cu aliații tradiționali, cu care Donald Trump, în dorința sa de a echilibra comerțul global al Americii, a intrat în contradicţie - și Japonia și Coreea de Sud și Uniunea Europeană, Franța, Germania, în mod special, și cu statele din America de Nord, evident, revizuind unele dintre acordurile de liber schimb - vezi NAFTA - şi ieşind din alte acorduri de liber schimb. Deci, practic, revenim la un instrumentar global, al unei Americi liberale, angajate, implicate și interesate de afacerile globale, care își maximizează puterea, chiar ca urmare a acestor elemente. De altfel, a mai existat un element care face ca această schimbare să fie binevenită. În formulele de coalizare, să zicem, post-pandemice am avut o rivalitate anunțată deschis între state modele de natură autoritară - China, Rusia, Iran, pe de o parte - pe de altă parte, statele democraţiei liberale. Ei bine, în perspectiva unei formule de coagulare a acestei alianțe tripartite, China-Rusia-Iran, formula de schimbare de la Casa Albă a făcut ca această coaliţie să fie pusă sub semnul întrebării. Fiecare din partenerii din această coaliţie are tot interesul să deschidă negocieri și să aibă o relație funcțională cu Statele Unite. De altfel, în toată această ecuaţie, China continuă să mențină schimburi majore cu democrațiile liberale și în mai mică măsură cu statele autoritariste. Am citat Rusia și China, cu care nivelul schimburilor economice şi interdependenţei economice este mai redus. Toată lumea aşteaptă această revenire a Americii, care să vină și cu un alt nivel de abordare, poate mai puțin contondent public, pentru că în subsidiar, există o continuitate perfectă între politicile establishmentului american, deci, o revenire și o rearanjare a raporturilor de putere, inclusiv pe o perspectivă a unui G2, a unei relații între Statele Unite și China care să fie mai degrabă colaborativă decât confruntaţională.
Realizator: Discutând despre echilibrele de putere, domnule general, haideți să ne uităm un pic și să mărim, dacă vreți, diafragma...
Stan Petrescu: Să dăm un zoom.
Realizator: Da, da, da, cum se spune pe românește, să mărim diafragma şi să ne uităm un pic și la zona noastră, deci, Marea Neagră, Turcia, Mediterana de Est.
Stan Petrescu: Sigur, de aici se vede foarte bine, cum spunea pe vremuri un geopolitician: dacă ne ridicăm la 11 km deasupra Mării Negre, îi vedem toate malurile, o vedem ca un lac. Da, este foarte importantă poziția noastră în acest flanc sud-est european, nu numai al UE, ci și al NATO. Sigur că prin Marea Neagră, forțele rusești pot să ajungă în Marea /.../. Sigur că în toate confruntările în care s-a amestecat America, lăsând deoparte marile ţări emergente care au ajuns să domine 50% din economia lumii, în frunte cu China, la care adăugăm Brazilia, la care adăugăm India, la care adăugăm Turcia - Turcia este un actor economic foarte important. Văd că a întors foaia aici, la Marea Neagră, intensificândt relațiile militare cu Federația Rusă, contractând chiar armament modernizat, Avangarde și numai, așa mai departe; probabil că se bagă și în offseturi./dsirbu/ Iată, situația privită, sau concentrând atenția asupra a ceea ce se întâmplă, în flancul acesta sudic-est european, care are interdependență cu ce se întâmplă la Marea Mediterană, unde prezența Federației Ruse este foarte importantă, unde Rusia, unde Turcia își emite și ea pretenții de actor de putere și își amestecă din două perspective, din cea islamică, dar și ca actor de putere și ca un viitor califat modern, care a stăpânit un imperiu foarte puternic, suprapus peste ceea ce se întâmplă acum. Așadar, Uniunea Europeană are mari responsabilități în materie geopolitică și cu componenta ei militară trebuie să se gândească, pe de o parte, potrivit acelui adagio foarte interesant pe care noi sau asupra căruia noi ne-am aplecat și ni l-am apropiat și anume, "Together with Europe, but not separated from America". Deci, sub această doctrină, noi colaborăm, sigur că da, cu Uniunea Europeană, dar fără să fim separați de marele partener strategic care sunt Statele Unite ale Americii. Așadar, atenția este foarte importantă. Se concentrează o atenție și politică și militară asupra acestei zone și mă refer la acest flanc, dar mă refer și la celălalt flanc nordic pe care îl are în atenție, iată, Marea Britanie. Să știți că nu întâmplător ea și-a concentrat atenția pentru - auziți ce spunea Johnson - "a dezvolta flota britanică" - și mă refer la navy, nu la maritim, adică la flota militară foarte puternică, pentru că acolo, în acea zonă, Federația Rusă are concentrată o mare atenție.
Realizator: Să nu uităm că întotdeauna englezii ridicau în aer aeronavele de interceptare, fiindcă așa se întâmpla. /.../, care era transportator de arme nucleare, tot dădea târcoale Scoției.
Stan Petrescu: Mai ales că are acolo un cap de pod, Kaliningrad, fostul Königsberg, unde este un port cald și unde apele nu îngheață niciodată. Și această porțiune este în inima Uniunii Europene, în inima Europei sau în teritoriul Uniunii Europene. Deci e foarte riscant.
Realizator: Domnule profesor Chifu, despre aceeași zonă, sunteți unul dintre cei mai buni cunoscători ai ariei în care ne aflăm și noi.
Iulian Chifu: Da, mulțumesc! Regiunea /.../ a Mării Negre, într-adevăr, este de primă importanță, pentru că este zona strategică asumată de către România, este și aici, imediat, lângă noi. Trebuie să o privim cu mare atenție, poate și cu o anumită preocupare. Evoluțiile, iată, din Nagorno-Karabah sunt în măsură să aducă în discuție două teme majore și am văzut, aduse chiar de către ministrul afacerilor externe. Am văzut un editorial al ministrului de externe care vizează relația transatlantică și raportul cu această autonomie, suveranitate, responsabilitate sau reziliență strategică pe care o introduce Uniunea Europeană. Și în egală măsură, am văzut faptul că toate aceste conflicte, numite "înghețate", dacă vreți, din spațiul post-sovietic, care se încălzesc în orice moment își dorește cel care este principalul 'deținător al inelelor', intră în dezbaterea și a Uniunii Europene și la nivelul NATO cât de curând. Așteptăm să vedem ministeriala NATO care urmează./voci suprapuse/
Realizator: La începutul săptămânii viitoare.
Iulian Chifu: Avem o /ministerială/ a OSCE. Exact. Și în egală măsură, în Consiliul European, Consiliul Afacerilor Externe, vom avea, în egală măsură, dezbaterea și discuția privind Marea Neagră. Sunt foarte importante și schimbările care înseamnă aducerea unor noi trupe ruse în premieră în Azerbaidjan, după retragerea de la Garbala, deci, în sudul Caucazului schimbă raportul de forțe, există acolo și nemulțumiri și neînțelegeri, atât cu Turcia, care trebuia și ea să fie pe teren și nu s-a întâmplat, cu Iranul, care s-a trezit că la frontiera sa nordică trebuie să existe acel coridor păzit de Rusia, pentru care să facă legătura între Nahcevan și Nagorno-Karabah, deci între Turcia și Azerbaidjan, ca să fim foarte exacți, și mai ales cu Occidentul, pentru că tot sistemul OSCE, Grupul de la Minsk și Sistemul Acordurilor de la Madrid, a sărit în aer. Trebuie să ne uităm cu mare atenție că acest nod este, în momentul de față, în măsură să creeze probleme majore, inclusiv rivalităţi, tensiuni între puteri regionale și evident că se întâmplă chiar în relativa apropiere a României, în orice caz, în zona de interes strategic major, regiunea extinsă a Mării Negre.
Realizator: Și cum vedeți aceste echilibre de putere?/rjurubita/dsirbu
Iulian Chifu: Echilibrul de putere urmează să fie definit mai ales prin discuțiile tripartite la nivelul conducătorilor, copreședinților Grupului de la Minsk, adică Franța, Statele Unite şi Federaţia Rusă, acolo sunt multe explicaţii de dat. Avem o dezbatere similară la nivelul Organizaţiei Națiunilor Unite, unde în Consiliul de Securitate există cel puțin patru rezoluţii vizând Nagorno-Karabah. E adevărat, primul război din Nagorno-Karabah, dar lucrurile trebuie revizuite astăzi şi, în egală măsură, pe o relaţie directă între Rusia şi Turcia, unde dincolo de acel centru de monitorizare comun al încetării focului şi a prezenţei pentru un an, că aşa arată mandatul turc, probabil că va trebui găsită o formulă de agrementare a poziţiei a 2.000 de soldaţi ruși și utilaje, împreună cu o prezenţă militară turcă solicitată de Azerbaidjan. Până una, alta, suntem pe teritoriul recunoscut internaţional, ca cel al Azerbaidjanului, în toate acele şapte districte eliberate, respectiv Nagorno-Karabah. Sunt lucruri care trebuie urmărite, ele se desfăşoară în linişte, pas cu pas, nu neapărat în echilibru, dar până la 1 decembrie trebuie să vedem cum s-a făcut şi această predare a celor şapte districte acolo, care erau locuite de armeni până astăzi, erau ale Azerbaidjanului, fost locuite de azeri, repopularea, e o întregă mişcară.
Realizator: Foarte complicat.
Iulian Chifu: Când vorbim de oameni, deja vorbim de persoane, de emoţii, riscăm oricând să avem declanşatoare care să ne ducă în zone mai complicate ale relaţiilor interstatale.
Realizator: Domnule profesor?
Stan Petrescu: Numai o secundă.
Realizator: O fraza, domnule general, că s-a terminat emisiunea.
Stan Petrescu: Da, da, da. Să reţinem declarația lui Macron cu privre la faptul că a solicitat autonomia şi recunoaşterea acestei enclave, Nagorno-Karabah, care poate să...
Realizator: Poate să arunce şi asta alte...
Stan Petrescu: Sigur că da.
Realizator: Domnule profesor Chifu, domnule general. Mai voiaţi să ziceţi, domnule Chifu, ceva.
Iulian Chifu: Nu, nu, am încheiat, iar asta este decizia nu a Frantei, ci a Senatului francez, care oricum - şi Franţa recunoaşte, Ministerul de Externe, Quai D'Orsay, a venit şi a contrat această pornire, că a venit din partea unor grupuri de lobby armene din Senat, ca să fim foarte exacţi asupra subeicteleor.
Realizator: Ce s-a adoptat în Senatul Franţei nu are mandat executiv, ca să fie foarte clar. Domnule profesor Chifu, domnule general Stan Petrescu, vă mulțumesc pentru participarea la "Euroatlantica"!

Etichete EuroatlanticaNicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live