Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Euroatlantica - Ediția din 17 decembrie 2020: Retrospectiva anului 2020

Euroatlantica - Ediția din 17 decembrie 2020: Retrospectiva anului 2020

Articol de Nicu Popescu, 06 Februarie 2021, 11:13

Euroatlantica - Retrospectiva anului 2020, un an sub semnul pandemiei COVID-19

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (17 decembrie, ora 21:05) - Realizator: Ianna Ioniţă - Cu certitudine anul 2020 va rămâne în istorie ca un an care a început într-un fel normal după standardele zilelor noastre şi se încheie într-un fel cum nu s-a mai întâmplat la nivelul întregii omeniri, cu lumea afectată profund de pandemia COVID-19, generată de un nou coronavirus, SARS-CoV-2, care are o capacitate de a se răspândi ieşită din comun. Este de la sine înţeles că şi siguranţa şi securitatea la nivelul spaţiului euroatlantic au fost afectate în acest an. Astă-seară, la "Euroatlantica", Nicu Popescu şi invitaţii săi, profesorii Ştefan Popescu şi Claudiu Degeratu, discută despre provocările anului în retrospectiva 2020, un an sub semnul pandemiei COVID-19. Bună seara, Nicu Popescu!

Realizatorul emisiunii, Nicu Popescu: Bună seara! Bună seara tuturor! Aş zice că anul 2020 se încheie şi cu speranţa că vaccinurile care tocmai au început să fie administrate în unele ţări aşteaptă avizul Agenţiei Europene a Medicamentului pentru a se putea utiliza şi la nivelul UE, deci şi în ţara noastră, unde se estimează că primele doze vor sosi undeva între Crăciun şi Anul Nou, deci, că vaccinurile îşi vor face efectul, că se va creea acea imunitate pe scară largă, 60-70-80% din populaţie, cum spun specialiştii, şi se va putea trece la măsuri pentru eradicarea pandemiei, înfrângându-se astfel şi părerile celor care fie nu cred în vaccinare - că sunt şi asemenea păreri, trebuie s-o spunem -, cum trebuie să mai spunem că vaccinarea, după cum anunţau autorităţile, nu va fi obligatorie, dar numeroşi lideri ai lumii s-au vaccinat sau au anunţat că se vor vaccina încă de la început în public pentru a da încredere oamenilor. Dar, până la aceste momente, să vedem cum au reacţionat organismele politico-militare în acest an 2020, cel puţin la nivelul spaţiului euroatlantic, an în care pandemia COVID-19 a avut efecte dintre cele mai grave în aria socială, medicală, economică, politică şi aşa a /.../ aici, fiindcă vorbim de politică, de premierul britanic care a fost infectat acum câteva luni, iar de la Paris s-a anunţat chiar astăzi că preşedintele Franţei a fost depistat pozitiv la testare şi, pentru că a avut o serie de întâlniri oficiale zilele trecute, intră în carantină preşedintele Consiliului European, câţiva premieri - spaniol, portughez - şi numeroşi demnitari francezi. Iată ce paletă de evenimente, domnilor invitaţi, profesori. Ştefan Popescu, bună seara!

Ştefan Popescu: Bună seara! Bun găsit tuturor!

Realizator: Şi Claudiu Degeratu. Bună seara!

Claudiu Degeratu: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Deci, unele evenimente proaspete de tot de azi legate de politică, securitate, pandemie, domnule profesor Ştefan Popescu.

Ştefan Popescu: Da, într-adevăr, pandemia este un eveniment arhetipal, care a detronat 11 septembrie din galeria evenimentelor refondatoare pentru sistemul internaţional, o pandemie, cum bine aţi spus, confiscată de geopolitică, deoarece aceasta a devenit un teren de acţiune şi competiţie pentru marile puteri. Ea a scos în evidenţă felul în care China îşi foloseşte influenţa în organizaţiile internaţionale - şi mă refer aici, în principal, la Organizaţia Mondială a Sănătăţii -, dar pandemia a devenit şi un teren de confruntare între SUA şi China, iar prin efectele sale, în primul rând economice, a pus în evidenţă dependenţa structurală, cel puţin în anumite domenii, a UE de China. Prin urmare, iată că această pandemie a jucat rolul într-un fel de accelerator şi de eveniment care a produs o conştientizare la nivelul opiniei publice, o conştientizare colectivă, masivă a emergenţei Chinei şi a ambiţiilor sale pe scena internaţională.

Realizator: Şi să spunem că, din toate punctele de vedere, nu numai economic, ci şi cel de securitate, de influenţă...

Ştefan Popescu: Şi cel de soft power, într-adevăr, adică influenţa aceasta nevăzută, soft, această influenţă culturală./avladucu/atataru/ Am văzut foarte bine cum China a folosit ajutoarele medicale, echipamente sanitare, "diplomația măștii", cum a fost denumită de presa internațională, tocmai pentru a-și acoperi responsabilitățile în ce privește gestiunea acestei epidemii în primele trei luni de la începutul anului, când a făcut totul pentru a acoperi anumite lucruri prin influența pe care o aminteam în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, organizație care a igonorat și apelurile repetate ale Taiwanului. Dacă Taiwanul, nefiind parte a sistemului Organizației Națiunilor Unite, nu a putut face prea multe din acest punct de vedere, dar, pe de altă parte, pentru a relua ofensiva, pentru a discredita Occidentul și a disloca influența Occiodentului pe anumite teatre importante de viitor, Africa în primul rând, dar chiar și America Latină.

Realizator: Domnule profesor Claudiu Degeratu, în acest context, cum credeți că au reacționat sistemele de securitate, sistemele de alertă?

Claudiu Degeratu: Sistemele au suferit un șoc sistemic, ca să fiu foarte laconic. Ne aducem aminte că în primul tirmestru al anului discutam mai mult despre lebăda neagră, în realitate acum intrăm pe o analiză să zicem cu mai multe concluzii și sistemele de securitate, să zicem organizații internaționale, parteneriatele strategice

s-au mobilizat în sensul unor priorități. Este adevărat că această mobilizare a fost diferențiată, fragmentată și de foarte multe ori întârziată, nu trebuie să ascundem acest lucru. În același timp, însă, a existat potențial și a fost folosit. Adică pontețialul NATO în a oferi capabilități strategice pe termen lung și cu impact major în asigurarea unor resurse absolut necesare s-a văzut foarte clar. Uniunea Europeană...

Realizator: Dar noi, românii, am folosit utilizând sistemul care are baza la Pápa, în Ungaria, au fost transporturi de lungă distanță cu echipamente.

Claudiu Degeratu: Deci, cumva, post-șoc, sistemele de securtitate au încpeut să reacționeze și să dezvolte această reziliență încet, dar totuși clar, s-a văzut acest lucru. În schimb, da, sistemele de securitate nu au anticipat impactul major. Sigur, el era teoretic identificat în destul de multe evaluări, dar de aici până la o pregătire pentru un asemenea șoc sistemic este foarte mult și toate sistemele deja acum încep în lumina pandemiei să își reevalueze toată experiența din acest an. De aici şi nevoia de a discuta despre un nou concept strategic în NATO. De aici nevoia pentru a regândi strategia de securitate a Uniunii Europene și poziția ei pe glob. Și, bineînțeles, partea cea mai, să zicem, spectaculoasă, importantă la nivel global, anumite mutații în ceea ce se prefigurează ca fiind competiția strategică între Statele Unite și China, așa cum amintea și domnul profesor Popescu.

Realizator: Domnule profesor Ștefan Popescu, pandemia din 2020 a generat mutații și în ceea ce privește întâlnirile la vârf, au fost foarte multe transformate, dacă nu chiar majoritatea, în videoconferințe. Între acestea, și unele părți din ele au putut fi urmărite și de noi, au fost cele ale organismelor implicte în gestionarea securității colective, a fost posibiliatea de a fi urmărite conferințele de presă, spre exemplu, ale domnului Stoltenberg în toată lumea. Ce voiam să zic? Aceste videoconferințe au dat posibilitatea oamenilor decidenți să se exprime în direcția întăririi chiar și a solidarității la nivel continental, nu?

Ştefan Popescu: Da, într-adevăr, o mutație în diplomație, pentru că eram foarte obișnuiți să vedem, ştiți, până la începutul, în prima parte a secolouuli XX ambasadorii eru cei care asigurau contactele directe. Existau ambasadori, să știți, care au stat și 20 de ani în funcție, 20-22 de ani, așa se țineau, până pe la 1930-1940 au existat; Franța avea un ambasador, Camille Barrère, pe care l-a ținut la Roma timp de 22 de ani, gândiți-vă. Pe urmă, după generalizarea întâlnirilor în al Doilea Război Mondial, ne aducem aminte întâlnirile între cei trei mari din Alianța Națiunilor Unite./eradu/atataru/ Aceste întâlniri, contacte la nivelul șefilor de stat s-au multiplicat, au devenit monedă curentă. Iată că pandemia a oprit, parțial numai, aceste contacte, pentru că, totuși, ele nu au fost total întrerupte, au existat întâlniri și la nivelul șefilor statelor. Dvs. ați amintit acum această infectare cu COVID-19 a preşedintelui Emamnuel Macron; iată, dovadă că nu au fost total înterupte. Șeful Consiliului European, Charles Michel, este și el în izolare, premierul spaniol este și el în izolare, premierul francez este și el în izolare, deci, iată că nu au fost total înterupte. Amintesc și ultimul turneu, destul de mare, de fapt două turnee mari, pentru că a fost și unul în Asia de Sud-Est, nu numai în Europa și Orientul Mijlociu, al secretarului de stat american, Mike Pompeo. Însă aș dori să amintesc un lucru și să mă leg de un aspect important amintit de domnul profesor Claudiu Degeratu, pentru că iată că securitatea națională și securitatea la nivel global, securitatea noastră, a lumii euroatlantice, trebuie văzută la nivel global. Aminteam de faptul că influența chineză a acaparat anumite organizații internaționale. Nu avem de-a face, când vorbim de securitate nu trebuie să vorbim numai de mijloacele militare, trebuie să vorbim inclusiv la nivel politic. Anumite fragmentări, neînțelegeri în tabăra occidentală au favorizat, au creat anumite breșe care au permis Chinei să le exploateze. Gândiți-vă că în Organizația Mondială a Sănătății, dar și în Organizația mondială care se ocupă de transporturile aeriene civile, care și ea a jucat un rol și nu a oprit traficul aerian în momentul în care s-a constatat pandemia, epidemia în China, fiind o organizația dominată de China, condusă de China, aceste poziții ale chinezilor au fost ocupate ca urmare a divizării occidentalilor. Deci, avem o mare problemă în primul rând cu armonizarea pozițiilor la nivel occidental între aliații europeni și Statele Unite ale Americii, care de foarte multe ori nu ajung să se înțeleagă înainte, și, atunci, Occidentul pierde anumite poziții-cheie. Acest lucru s-a văzut, știind competiția, pentru că a existat o competiție și între statele europene și Statele Unite ale Americii pe terenul pandemiei, unele state europene, Franța în primul rând, a căutat să ocupe parțial, să profite de această retragere americană din Organizația Mondială a Sănătății, pentru a-și afirma propriile interese, încercând să contruiască, să promoveze conceptul de a treia cale, adică al treilea pol de putere între Statele Unite ale Americii și China. Și, desigur, știți, China are un mare avantaj: China are răbdare și este una dintre puținele puteri, poate Vaticanul, Vaticanul în mod cert, nu poate, care se raportează la timpul lung al istoriei, spre deosebire de occidentali, care...

Realizator: Noi ardem mai repede etapele.

Ştefan Popescu: Exact, exact.

Realizator: Domnule profesor Degeratu, să ne uităm și spre reacția organismului militar, în această perioadă, spre dinamica lui. Să nu uităm totuși că, în materie de securitate, și vorbim de echipamente etc. etc., lucrurile au evoluat. E adevărat, însă, nu în ritmul în care poate se promisese.

Claudiu Degeratu: Da, noi eram obișnuiți până acum un an să discutăm despre relația civil-militar în termeni așa destul de tradiționaliști, în care ne gândeam la un militar, sau o unitate, sau o forță militară care era undeva într-o misiune internațională și încerca să aibă, să dezvolte, printr-o strategie, o anumită relație cu lumea de acolo, cu populația civilă. Uitați că, de data aceasta, intrăm cu adevărat în esența lucrurilor și putem să observăm în foarte multe detalii și în foarte multe lucruri pe care noi le-am ignorat ani de zile relația civil-militar chiar la noi acasă. Eram obișnuiți cu barometrele de opinie publică, în care armata era la un nivel de încredere foarte mare și a rămas și așa...

Realizator: Și acum, și acum a rămas.

Claudiu Degeratu: Dar ne dăm seama că misiunile militare, atunci când acum câțiva ani discutam să le regândim, să le redefinim, acum chiar că trebuie să le reanalizăm./asalar/atataru/ După părerea mea, organismul militar s-a adaptat rapid, pentru că discutăm de o situaţie de criză, dar este o criză care se prelungeşte şi de aici această ciclicitate, adică, discutăm de perioade de câteva săptămâni sau luni în care avem o recrudescenţă şi în care este nevoie mai mare de asistenţă militară, după aceea discutăm de o perioadă de acalmie şi să zicem că nu mai suntem în această situaţie să zicem de alertă maximă, deci, cumva misiunile armatei încep să se adapteze la o situaţie la care nu ne aşteptam. Noi am fost să zicem familiarizaţi cu conflagraţiile mondiale, cu războaiele, dar şi cu situaţiile de pace, însă această zonă fluidă între război şi pace o experimentăm în acest moment. După părerea mea, armata s-a achitat de întreaga gamă de misiuni şi continuă să dezvolte capacităţi care se pot adapta uşor la noua situaţie. Mă refer la tipul de asistenţă specializată paramedicală, partea de logistică, care este absolut necesară şi pe care numai armata ar putea s-o acopere în acest moment, şi, din câte îmi dau seama, probabil că vor mai fi vreo două-trei domenii prioritare în care armata va deveni sau să zicem va demonstra că reuşeşte să se achite cu brio de misiuni, cele legate inclusiv de asistenţă psihologică, deci, acel tip de operaţiuni pe care noi îl ştim din domeniul militar legate de... care au impact sau din domeniul militar şi, bineînţeles, cele din domeniul cibernetic. Toate acestea cred că vor avea o influenţă majoră şi asupra modului în care noi vom gândi reforma armatei în următorii ani, pentru că armata, ca şi alte instituţii, după această pandemie, cu siguranţă, va intra într-o perioadă de reformă, în lumina lecţiilor pe care le-am învăţat în acest an./lcoman/atataru

Realizator: De altfel, eu n-aş vrea decât să completez ce spuneaţi dvs. mai devreme, în sensul în care au fost şedinţe la nivelul preşedintelui României, vorbesc de ţara noastră, chiar din 23 noiembrie, dacă nu mă înşel, a avut ca temă campania de vaccinare anti-COVID-19, problemă de securitate naţională, s-a subliniat rolul MApN ca foarte important, s-au identificat centre de depozitare în condiţii speciale a dozelor de vaccin, unele trebuie să stea la minus 80 de grade, iată, mâine, dacă ţin bine minte, va fi prezentat Centrul Naţional de Stocare de aici, de la Bucureşti, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Miltară Cantacuzino, vor fi centrele regionale, 6 spitale militare de urgenţă: Timişoara, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Constanţa. Cum spuneaţi, MApN va asigura transportul dozelor de vaccin terestru şi aerian. Deci, este impicată armata, cum spuneaţi, în toată această activitate care va duce, să sperăm, pentru binele nostru, al tuturor, la eradicarea pandemiei. Domnule profesor Popescu, să ne mai uităm un pic în spate la reacţiile care au venit de la mediul politic intern al ţărilor. Cum aţi vedea dvs. distribuţia reacţiilor la nivel din punct de vedere politico-militar şi de securitate în acest an, la nivel continental?

Ştefan Popescu: La nivel continental, în primul rând, aşa cum spunea şi domnul profesor Claudiu Degeratu, într-adevăr NATO a fost o organizaţie care a funcţionat cel mai bine, faţă de UE care a fost ezitantă, aţi văzut, în primele săptămâni ale apariţiei epidemiei pe continentul european, ceea ce a creat breşe exploatate de China, exploatate de Federaţia Rusă, cu toţii ne aducem aminte de camioanele cu drapele ruseşti pe străzile, pe autostrăzile Italiei, deci, din acest punct de vedere, UE are nevoie să facă mai mult pentru a facilita lucrurile, de a debirocratiza reacţia rapidă, pentru că acest lucru este foarte important./lcoman/atataru

Realizator: De altfel, dacă îmi daţi voie, unele elemente, şi nu vreau decât să mă uit la pagina 107 din lucrarea dvs, aţi scos o carte în vara asta "Uniunea Europeană după epidemia de COVID" şi vă refereaţi într-un subcapitol la bătălia pentru a fi parte a transformărilor europene și lobbyingului la Bruxelles.

Ştefan Popescu: Absolut. Să ştiţi că o confruntare între țările europene a existat chiar și există chiar pe terenul pandemiei. Gândiți-vă că se creează anumite alianțe, care vor avea și au deja și o relevanță politică. De pildă, Alianța pentru vaccin a fost formată de Franța, Germania, Italia și Olanda. Aceste țări își vor mutualiza anumite capacități în domeniul cercetării tratamentelor anticoronavirus și pentru distribuirea vaccinului, nu numai în Europa, dar și în anumite teatre în care Europa este direct interesată. Au existat știri în presa italiană că anumite grupuri franceze și olandeze, profitând de slăbiciunea economică provocată de pandemie a unor companii italiene, au încercat să intre pe piaţa italiană şi să preia agresiv aceste companii, chiar guvernul italian a emis un decret pentru a proteja anumite companii importante pentru Italia. Deci, iată că această competiție la nivel global s-a manifestat și pe terenul european, intraeuropean, s-a văzut foarte bine acest lucru, desigur, în negocierile de la Bruxelles, pe fondurile europene, pe Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și pe Planul de Relansare și Reziliență, Next Generation EU, Olanda a căutat să ocupe locul lăsat de Marea Britanie, prin coagularea unui grup nordic de state.

Realizator: Domnule profesor Degeratu vă provoc, fiindcă aţi zis adineauri de Marea Britanie, uitându-ne la domeniul militar, poate e de reținut pentru acest an anunțul premierului britanic Johnson potrivit căruia în următorii patru ani Marea Britanie își sporește cu aproape cinci miliarde de sterline pe an contribuția la domeniul militar. Haideţi să ne uităm şi înspre zona asta. La fel şi Franţa, care a pus în funcţiune luna trecută unul din noile submarine nucleare şi a lansat la apă o nouă fregată.

Claudiu Degeratu: Este o măsură așteptată la nivel strategic, nu doar pentru că Marea Britanie trebuie să îşi afirme independența, ci pentru că, de fapt, toate țările europene anticipează o perioadă cu mai mare instabilitate anul viitor. Deci, acest risc ca o competiție strategică sau o instabilitate regională să se transforme în confruntare crește, probabilitatea aceasta este crescută și atunci sigur că în perioade de criză cel mai bine este să te pregătești mai intens în acea zonă în care, de exemplu, te interesează, te interesează să ai mai multe intervenții pe glob sau te interesează să ai mai multe capacități să îți aperi propria graniță. În general, Marea Britanie revine la o abordare strategică, care să o ajute să...

Realizator: Globală.

Claudiu Degeratu: Globală, care să o ajute să își dezvolte relația bilaterală cu Statele Unite. S-ar putea aici să avem un nou capitol al relaţiei transatlantice, care va fi interesant de urmărit anul viitor. Probabil, eu aş spune, aş vrea să fiu optimist, să spun că relaţia transatlantică va renaşte şi din relaţia bilaterală Marea Britanie - Statele Unite și să așteptăm și summitul care se încearcă să se planifice în prima jumătate a anului viitor între State și Uniunea Europeană. Avem mari aşteptări, dar, ca să spun aşa, ne menţinem şi scepticismul, datorită agendei foarte delicate și încărcate.

Realizator: Nu am vorbit în ediția de astăzi despre Statele Unite, alegerile care au avut loc acolo, domnilor vă propun ca în prima zi de joi a anului viitor, dacă nu apare ceva care să ne dea peste cap programul, cum s-a întâmplat la începutul acestui an, să discutăm despre ce ne aşteaptă în 2021, inclusiv despre America vor fi câteva, două săptămâni, până la inaugurarea noii președinții la Casa Albă. Domnule profesor Ștefan Popescu, domnule profesor Claudiu Degeratu, vă mulțumesc pentru participarea la "Euroatlantica". Am ajuns la final, chiar şi la final de an. Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor și dumneavoastră tuturor pentru atenția cu care sper ne-aţi urmărit de-a lungul anului 2020. Sunt Nicu Popescu. Multă sănătate tuturor! Aveți grijă de dumneavoastră! Să auzim numai de bine!

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"