Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Euroatlantica - Ediția din 16 septembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 septembrie 2021

Articol de Nicu Popescu, 18 Septembrie 2021, 10:14

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (16 septembrie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara! La microfon Nicu Popescu. Atenția lumii din punct de vedere al problematicii de securitate s-a îndreptat în ultima perioadă în principal spre Afganistan, spre încheierea prezenței militare americane și aliate de acolo, evacuarea civililor, noua situație din această țară central-asiatică sau spre comemorarea victimelor atentatelor din Statele Unite din 2001, 9/11. Însă, în alte locuri de pe glob se întâmplă evenimente care au legătură cu securitatea și stabilitatea, inclusiv în zona noastră geografică. Să ne amintim de exercițiul militar ruso-belarus Zapad 2021 sau alegerile legislative din Rusia, programate zilele următoare, Ucraina protestând față de desfășurare acestora în Crimeea anexată în 2014 de Moscova, precum și față de participarea locuitorilor din Donbas la scrutinul pentru Duma de Stat, camera inferioară rusă. Sau, în altă ordine de idei, de mâine la Atena va avea loc reuniunea șefilor apărării din cadrul Comitetului Militar al NATO. Va fi prezent și şeful Statului Major al Apărării de la noi, general-locotenent Daniel Petrescu. Vor fi discutate subiecte privind operațiile, misiunile și activitățile aliate, postura Alianței de descurajare și apărare și se vor stabili modalități de implementare a conceptului de descurajare și apărare în zona euroatlantică, a concertului fundamental al NATO de ducere a războiului, o analiză privind Inițiativa 2030, cu implicații militare și oportunitățile acesteia. Deși departe de noi, dar cu prezența a două state membre NATO, anunțul spectaculos, după cum scrie presa internațională de azi, privind crearea unui vast parteneriat de securitate în zona indo-pacifică. Australia, Marea Britanie, Statele Unite, AUKUS. Franța e supărată că pierde un contract de 56 de miliarde de euro pentru submarine cu australienii, iar China pentru că vrea să domine regiunea. La 24 septembrie, la Washington, președintele american a primește pe prim-miniștrii Australiei, Indiei și Japoniei, pentru a relansa un format diplomatic, în adormire de mai mulți ani după cum zice aceeași presă internațională. Aș mai aminti prezentarea de miercuri, adică de ieri din plenul Parlamentului European, acolo unde președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și-a ținut cel de al doilea discurs privind starea Uniunii, subliniind că în contextul celei mai mari crize mondiale în domeniul sănătății din ultimul secol, al celei mai profunde crize economice mondiale din ultimele decenii și al celei mai grave crize planetare, "am ales să acționăm împreună ca o singură Europa unită și putem fim mândri de acest lucru". Vorbind despre politica externă și de securitate, doamna Von der Leyen a solicitat o politică europeană de apărare cibernetică și o nouă lege europeană privind reziliența cibernetică și a anunțat organizarea unui summit privind apărarea europeană în timpul președinției franceze a Consiliului. Franța va deține președinția Consiliului Uniunii în primul semestru al anului viitor, 2022. Despre un nou mediu de securitate în Europa discutăm astă seară la "Euroatlantica" cu analistul militar Ion Petrescu. Bună seara, domnule Petrescu!

Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut.

Realizator: Şi cu domnul George Vișan, expert la Institutul Diplomatic Român. Bună seara, domnule Vişan!

George Vișan: Bună seara, dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!

Realizator: Domnilor, toamnă bogată... Nu, domnule Petrescu?

Ion Petrescu: Da, dacă ne uităm întâi la ceea ce a fost o demonstrație de forță electorală, adică exercițiul Zapad 2021, putem trage la prima vedere două concluzii: nu a avut 200 de mii de participanţi, cum a anunţat iniţial Statul Major al Forţelor Armate Ruse, ridicându-se la câteva zeci de mii de oameni ce au acţionat atât pe teritoriul Rusiei şi pe teritoriul Belarusului; şi, doi, ceea ce este bine să ştim este faptul că acest exerciţiu a dorit să întărească încrederea alegătorilor partidului Rusia Unită, partidul lui Putin, că prin voturile pe care le va obţine acest partid, se estimează că vor obţine voturile majoritare, va putea fi concretizată politica preşedintelui Vladimir Putin pentru următoarea perioadă. Din acest punct de vedere, aş vrea să semnalez că meritaţi să fiţi felicitat, deoarece chiar astăzi, 16 septembrie, oficial se încheie acest exerciţiu, Zapad însemnând Vest. El se desfăşoară o dată la patru ani, timp în care succesiv urmează exerciţii în districtele militare care se ocupă de estul, de centrul şi de zona Caucazului./schelaru

Ion Petrescu/continuare: China n-a participat la acest exercițiu, pentru că anterior a fost un exercițiu bilateral chinezo-rus pe teritoriul Republicii Populare Chineze, care a demonstrat capacitatea de acțiune a celor două armate, deși obiectivul pe care l-au anunțat public viza scurt doar combaterea terorismului. Repet, exercițiul Zapad 2021, chiar dacă s-a dorit o demonstrație de forță care să implice un alt scenariu, pentru prima dată în acest an a fost vizată cotitulatura Parte Norvegia, ca şi cum Norvegia alături de Lituania și alături de Polonia ar fi declanșat o operațiune de acaparare a Belarusului, urmând ca forţele armate ruse să vină să elibereze teritoriul ocupat, conform scenariului, de cele trei state, în condițiile în care de fapt NATO are un scop pur defensiv, de apărare a statelor democratice din spațiul euroatlantic.

Realizator: Domnule Vişan, fac trecerea la dumneavoastră și la ceea ce se va discuta zilele următoare la Comitetul Militar al NATO. Am amintit unul din subiecte - modalități de implementare a conceptului de descurajare și apărare în zona euroatlantică. Și întrebarea este: cât credeți că va influența ceea ce au văzut sau au aflat că s-a întâmplat pe teren zilele acestea în zona de care amintea domnul Petrescu mai devreme?

George Vișan: Exercițiul militar Zapad 21, precum și concentrările de trupe ruseşti din Ucraina din primăvara acestui an au fost monitorizate și urmărite de către Alianța Nord-Atlantică, precum și în România. Ceea ce pot să spun în momentul de față este că ceea ce Alianţa a aflat în acest ultim an în privința modului cum operează forțele militare ruse va fi luat în calcul în momentul în care se vor formula politici şi strategii de apărare ale alianței. Acest exercițiu Zapad 21 a avut mereu acest /.../ de a lăsa trupe pe teritoriul Belarusului, precum și în același fel în care trupele ruse desfășurate la începutul anului în Ucraina și Crimeea au rămas suplimentar faţă de ce exista au rămas în mare parte pe poziții, precum și echipamentul. Vedem oarecum și o acţiune în oglindă rusească, pornind de la ideea americană și NATO de prepoziționare a echipamentelor militare. Cu alte cuvinte, militarii ruşi și-au lăsat echipamentul, urmând ca atunci când va fi nevoie aceștia să...

Realizator: Să mute doar oamenii, practic.

George Vișan: Da, exact. Cum echipamente prepoziționate ale NATO există în România, Polonia și țările baltice. Iar exerciţiul Zapad a inclus întreg frontul, să spunem așa, al Federației Ruse cu NATO, nu numai districtul militar vestic. Am avut acțiuni chiar ale Flotei Mării de Nord, care au contribuit la acel extraordinar număr de 200 de mii de militari. Aici trebuie precizat că, pe lângă ceea ce se vede în poligoane, în poligoanele din..., ceea ce s-a văzut de fapt în poligoanele din Federația Rusă au fost activate în sprijinul sau în cadrul acestui exercițiu tot felul de unități militare rusești sau unităţi precum este Rosgvardia, precum și unități ale Ministerului lor pentru Situații de Urgență. Zapad 21 reprezintă un fel de evantai de forţe...

Realizator: De fapt, chiar zilele trecute, vreo trei-patru zile în urmă, duminică, președintele Belarusului, Lukașenko, în timp ce era prezent la aceste manevre militare comune cu Rusia, anunța că va cumpăra din Rusia armament în valoare de peste un miliard de dolari și pe listă, din ce scriu agențiile de presă, se regăsesc avioane, elicoptere, mai așteaptă și sisteme S-400, domnule Petrescu./schelaru

Ion Petrescu: Da, aş vrea totuși să fac o completare la ceea ce a zis distinsul dvs invitat. Totuşi Ministerul rus al Apărării a preluat metoda NATO, a inclus în efectivele pe care le-a anunțat iniţial pentru acest exerciţiu unități militare care nu au ieșit din garnizoană, dar erau pe tabelul diferitelor scenarii, pentru că s-au jucat aici mai multe scenarii. Element nou - accentul pus pe drone, pentru că şi-au dat seama cei din conducerea Armatei Ruse că recentul conflict între două foste state ex-sovietice, acum independente, necesită tragerea unor concluzii adecvate. S-au folosit paraşutiştii pentru a marca încercuirea flancurilor ipoteticului inamic, iar apropo de trupe deplasate pe teritoriul Belarusului acestea nu au depăşit cifra oficială de 3.500, inițial fiind anunțate 2.500 de fiinţe în uniforme militare ruse că vor fi deplasate pe teritoriul belarus. De altfel, această uniune practică între Belarus şi Federația Rusă, care înaintează cu pași repezi, elimină vechea practică că trupele ruse trebuie să rămână cu orice preț pentru siguranță pe teritoriul Belarusului. Puin şi-a jucat cartea și telespectatorii ruși, dar și americani, pentru că America a transmis imagini de sinteză, au văzut forțe terestre ruse, tancuri, elicoptere numai în acţiuni ofensive. Imaginile erau de aşa manieră realizate încât se vedea, cel puţin pe micul ecran, că pleacă din zona estică și se duc în zona vestică. A fost o demonstrație de imagologie la nivel înalt a Moscovei, dar, repet, nu au avut efecivele de 200 de mii de oameni și acest district militar şi celelalte districte militare rusești trăiesc totuşi din perspectiva realistă a celor care comandă diferitele formaţiuni militare ruse, că există diferență de raport de forţe între NATO şi Rusia.

Realizator: Domnilor, fără a deplasa cumva accentul sau greutatea spațiului nostru euroatlantic în care ne găsim, totuși nu pot să nu amintesc în acest concept de mișcări de trupe și așa mai departe și de tot felul de înțelegeri, noi ne-am referit până acum la cele din proximitatea noastră. Așa cum spuneau agențiile internaționale de presă, anunțul spectaculos care a survenit privind încheierea vastului parteneriat de securitate din zona indo-pacific, Australia-Marea Britanie-Statele Unite. Vă propun să ascultăm corespondența Aurei Neag de la Londra și apoi comentăm.

Reporter: Noul pact de securitate vă oferi Australiei acces logistic și tehnologic din Statele Unite ca să construiască pentru prima dată submarine cu propulsie nucleară. Noua înțelegere de securitate a fost denumită prescurtat AUKUS, după inițialele celor trei țări semnatare.

Premierul britanic, Boris Johnson: Regatul Unit, Australia și Statele Unite creează un parteneriat de apărare trilateral, cunoscut sub numele de AUKUS, cu scopul de a lucra ca o mână într-o mănușă, împreună, pentru a proteja securitatea și stabilitatea din zona India-Pacific.

Reporter: Grație acestui pact, Marina australiană va avea acces la un arsenal și tehnologie noi. Președintele american, Joe Biden, a detaliat ce înseamnă acest lucru.

Joe Biden: Prin această inițiativă ne asigurăm că fiecare dintre noi are capabilități moderne, cele mai moderne cu putință, de care avem nevoie pentru operațiuni de apărare împotriva unor amenințări care pot evolua rapid. AUKUS va pune laolaltă centrele noastre, oamenii noștri de știință și industriile noastre.

Reporter: În acest pact nu este menționat explicit numele Chinei, însă dată fiind regiunea geografică și tensiunile majore care există între Australia și China, plus îngrijorările Occidentului față de investițiile Chinei în zona Asia-Pacific, în mod evident China este vizată de pactul de securitate. Autoritățile de la Beijing au și reacționat furios la crearea AUKUS, pe care l-au declarat "extrem de iresponsabil". Ministrul de externe al Chinei a spus că acest pact subminează grav pacea și stabilitatea regionale și intensifică cursa înarmărilor. Pactul de securitate AUKUS a dus și la tensiuni între Franța și Australia, întrucât firme franceze urmau să construiască 12 submarine pentru Australia, contractul fiind acum anulat.

Realizator: Domnilor, de ce vă propun să abordăm și acest subiect acum? Pentru că sunt implicate state puternice. De fapt, dacă ne uităm la statele democratice occidentale cele mai puternice sunt aliați strategici ai țării noastre în zona.../schelaru

Realizator/continuare: ...în zona oceanelor Indian-Pacific se găsește grupul de luptă al portavionului britanic "Regina Elisabeta", este și grupul de luptă american în zonă au desfășurat și exerciții și iată a venit acest anunț. Domnule Vișan...

George Vișan: Mulţumesc. Da, aparent a picat ca o lovitură de trăsnet. Francezii au subliniat faptul că s-au simţit înjunghiaţi în spate de către aliaţii americani.

Realizator: Sunt 56 de miliarde de dolari, dacă stăm să ne gândim, pentru submarinele alea.

George Vișan: Da, o sumă importantă, dar trebuie să realizăm câteva..., trebuie să subliniez câteva lucruri foarte importante. În primul rând că acest nou format, AUKUS, construiește pe formate deja existente. Adică este vorba de aceea Alianță a celor cinci ochi care împarte informații de foarte mult timp între SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă și mai este vorba de importanța Australiei ca ancoră strategică în tot ce înseamnă proiectarea forţei în Pacific, importanța Australiei pentru strategia strategia militară americană. S-a văzut poate cel mai bine poate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, unde Australia a fost folosită ca o bază avansată pentru proiectarea puterii în ceea ce se numea zona de coprosperitate din Asia creată prin ocupaţie de către japonezi. Şi în momentul de față Statele Unite folosesc din nou Australia pentru a contesta situațiile create de China în Marea Chinei de Sud. Aş dori să reamintesc că în Marea Chinei de Sud este în momentul de față o zonă intens disputată din punct de vedere militar, cât și diplomatic și economic, de toate țările limitrofe. Iar China a încercat să își impună propria variantă a unor delimitări maritime asupra vecinilor săi din sud.

Realizator: Practic, toată Marea Chinei de Sud ar aparține prin construcția acelor insule artificiale, dotarea cu aeroport şi sisteme de apărare ar aparține numai Chinei.

George Vișan: Da. Şi sisteme antiacces. Iar investiția aceasta în submarine este binevenită și vine practic pe un plan deja existent al australienilor. Ei acum trei ani au lansat un proiect militar de creare a unei flote noi de submarine să locuiască fosta clasă, actuala clasă Collins, care se apropie de sfârșitul vieții operaționale. Câștigătorii acestei licitaţii sau ai acestui program militar au fost francezii, care acum se văd dați la o parte de tehnologia nucleară americană. Şi trebuie să subliniez următorul lucru: este poate pentru prima dată după Războiul Rece când Statele Unite pun la dispoziția unui aliat tehnologie nucleară pentru dezvoltarea flotei proprii de submarine. Singura dată când s-a întâmplat până acum acest lucru a fost după 1963, când Statele Unite au oferit tehnologie nucleară și tehnologie balistică Marii Britanii, pentru a-și crea forţa de descurajare nucleară.

Realizator: Tot cu englezii se duc acum și acolo.

George Vișan: Iar informaţiile sunt un pic mai nuanţate, că se pare că și Marea Britanie va furniza tehnologie în proiectul acesta al submarinelor nucleare. Opţiunea pentru submarinele nucleare a australienilor după ce au optat pentru niște submarine cu propulsie diesel-electrică sau convenţională este explicată prin avantajele foarte bine cunoscute ale propulsiei nucleare şi submarinele pot astfel sta mai mult în imersiune, aproape toată misiunea poate fi realizată în imersiune.

Realizator: Ţine numai de rezistenţa oamenilor și de aprovizionarea cu alimente.

George Vișan: Exact.

Realizator: De fapt cred că aici ar trebui să ne mutăm către domnul Petrescu, dumnealui dacă a fost militar cred că poate să ne ofere câteva amănunte interesante./schelaru

Ion Petrescu: În primul rând că această alianță nouă, AUKUS, este probabil cel mai important aranjament de securitate între naţiunile menţionate după cel de Al Doilea Război Mondial. Australia va deveni a șaptea națiune din lume care va opera cu submarine cu putere nucleară, cu menţiunea din partea Ministerului australian al Apărării că la primele misiuni nu vor fi amplasate pe submarinele australiene rachete cu rază lungă de acțiune. În același timp, Franţa plătește politica duplicitară pe care a avut-o. Se ştie că, atât la Paris, cât şi la Berlin, s-a dorit o promovare a unor relaţii speciale cu China, lucru care, în condițiile ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din UE a generat un alt punct de vedere la Londra şi - de ce să nu o spunem clar - această comunitate americano-britanico-australiană este o comunitate de limbă engleză, una care va fi întărită prin intenţia Statelor Unite de a reactiva ceea ce reuşea să facă în zonă cu sprijinul Australiei, Indiei şi Japoniei, deci un patrulater care întăreşte zona de monitorizare a acțiunilor Chinei.

Realizator: Exact ce spuneam, se întâlnesc la Washington cu președintele Statelor Unite exact peste o săptămână. Domnilor, vă mai propun câte un minut fiecare să schimbăm câteva cuvinte și despre ceea ce spunea doamna Ursula von der Leyen, adică politica europeană de apărare cibernetică și noua lege europeană privind reziliența cibernetică. Suntem membri ai Uniunii Europene. Domnule Vișan...

George Vișan: Da, aici mi se pare că într-un fel a fost decupat acest subiect sau această temă a politicii de apărare cibernetice, a fost decupat dar ar trebui să fie văzută în cadrul unei politici mai largi de apărare europeană și de asigurare a securității. Este important pentru Europa să-şi creeze în primul rând un cadru legal care să permită dezvoltarea tehnologiilor informatice de vârf, cum vor fi viitoarele reţele 5G. Pe de altă parte, în același timp trebuie să subliniez faptul că Uniunea Europeană și țările membre sunt tot timpul ținta atacurilor cibernetice din partea unor rivali şi competitori strategici, care încearcă să obțină informații privitoare la politicile europene sau pur și simplu să fure tehnologie. Lucrul acesta trebuie să înceteze sau, dacă persistă, să aibă repercusiuni.

Realizator: Da. Să-l auzim şi pe domnul Petrescu. Vă rog...

Ion Petrescu: Sigur că enunțurile sunt frumoase și ţin de capacitatea unei conduceri a Uniunii Europene de a prezenta repere celor care sunt state componente acestei structuri democratice. Însă l-as cita pe secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a afirmat clar că Alianța Nord-Atlantică sprijină UE, planurile acestea de a avea o apărare comună, dar a avertizat împotriva creării unei forțe militare noi. Şi aici trebuie să punem punctul pe "i". Chiar dacă peste noapte ar fi creată forţa aceea cu un nucleu de 5.000 de militari, nu ar avea logistica și forța aeriană în absența sprijinului american de a face deplasări rapide de pildă de pe teritoriul european în zona Afganistanului. Trebuie să fim realiști, la Cartierul General NATO se priveşte acest proiect, ca să fiu elegant, cu multă circumspecție.

Realizator: Şi să ne uităm zilele următoare în această arie pe care aţi pomenit-o, către Atena, unde are loc acea Reuniune a Comitetului Militar NATO. Doamnelor şi domnilor, "Euroatlantica" la final. Vă mulţumesc pentru atenția cu care, sper, ne-ați urmărit. Le mulțumesc pentru participarea la actuală ediție a emisiunii noastre domnilor Ion Petrescu și George Vișan. Sunt Nicu Popescu. Să auzim numai de bine! Bună seara!

Etichete : euroatlantica
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
"Euroatlantica" - Securitatea naţională
Euroatlantica 26 Noiembrie 2021, 07:09

"Euroatlantica" - Securitatea naţională

Euroatlantica- Ediția din 25 noiembrie 2021.

"Euroatlantica" - Securitatea naţională