Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: SERVICIUL DE NOAPTE (Continuare) Joi, 25 Februarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

2 Noiembrie 2020
Vizualizari: 239
Comentează add

Euroatlantica - Ediția din 16 aprilie 2020

nicu-popescu

        

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (16 aprilie, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara! La microfon, Nicu Popescu. Noul coronavirus, COVID-19, care a condus la apariţia pandemiei SARS-CoV-2, va conduce, fără îndoială, la schimbări majore în lume, de la percepţii la economie, de la modul de petrecere a concediilor şi a timpului liber la artele spectacolului şi manifestările sportive. Cel puţin în viitorii câţiva ani, lumea va fi mult mai atentă, iar autorităţile sau organizatorii de evenimente cu restricţii mult mai serioase. Spuneau specialiştii că trebuie să ne obişnuim să trăim şi cu acest coronavirus, iar pericolul este foarte mare, pe de o parte, din cauza modului extrem de rapid de răspândire şi, pe de altă parte, de faptul că va mai trece timp, de la câteva luni la unul, doi ani, spun toţi specialiştii, până la apariţia unor vaccinuri şi a unor medicamente eficace. Aşa spuneau ei. La momentul de faţă singura soluţie pentru a împiedica răspândirea haotică intracomunitară a virusului - şi o spun aceiaşi specialişti, de la noi sau de aiurea - este izolarea, limitarea şi, după caz, împiedicarea contactelor directe şi a socializării, de care atâta lume era ataşată. Din acest motiv, în mai multe ţări, din Europa, din America, din Asia, s-au instituit stări excepţionale, cu diverse denumiri, bineînţeles, în fiecare ţară. La noi se cheamă ''stare de urgenţă". Preşedintele Klaus Iohannis a emis acum două zile decretul de prelungire a stării de urgență, instituită în prima parte a lunii trecute, cu valabilitate până la jumătatea lui mai, decret aprobat astăzi de Parlament. Așadar, am intrat în a doua lună de stare de urgență. Ediției "Euroatlantica" din această seară i-am pus și un titlu: "Securitate prin 'stare de urgență'". Şi am în vedere nu doar securitatea militară, cum se gândește lumea mai mereu, ci și pe cea sanitară, alimentară, economică. Încercăm să deslușim aceste elemente cu ajutorul celor doi invitați, domnul general în rezervă Stan Petrescu. Bună seara, domnule general!
Gen. (r) Stan Petrescu: Bună seara, domnule Nicu Popescu!
Realizator: Și domnul profesor universitar Ștefan Popescu. Bună seara, domnule profesor!
Ştefan Popescu: Bună seara, tuturor! Bun găsit!
Realizator: Domnule general, am dreptate, afectează noul coronavirus toate alimentele pe care le-am amintit eu adineauri? Era necesară starea de urgenţă, la noi şi aiurea?
Gen. (r) Stan Petrescu: Aţi amintit două dimensiuni ale stării de securitate, adică a stării de normalitate, într-un stat geopolitic vorbind, şi anume, securitatea alimentară şi starea de sănătate. Sunt extrem de importante. Chiar dacă te afli într-o stare de confruntare, fără hrană și fără un moral foarte bun, iar moralul este dat de starea de sănătate, de fapt, americanii când vorbesc de moral sau de puterea morală a poporului american ei se referă la trei aspecte ale problemei: militarul sau cetăţeanul american trebuie să aibă hrană, corespondență și bani pentru nevoile personale. Deci, revenind la discuția noastră, este foarte important ca starea de sănătate a populației, și primează dacă ne aruncăm privirea în esența celor două decrete, de departe, se vede, ca un fir roşu, că, de fapt, toate măsurile se concentrează pe starea de securitate, pe starea de sănătate a cetățeanului român. Aceasta este pe ordinea de zi și pe agenda de lucru a întregului lanț de comandă politico-militară al statului, de la președinte până la ultimul funcționar din primărie. Iar dincolo de acestea se iau măsuri complementare privind asigurarea hranei, privind asigurarea, dacă vreți, confortului psihic de viață, privind, dacă vreți, asigurarea speranței a fiecărui cetățean, și asta mă refer la moral, că şi moralul populaţiei este foarte important privind asigurarea stării de sănătate. Eu aici aş apăsa pe această chestiune, mesajele să fie întrucâtva optimiste, nu sacadate, nu brutale, mă refer cele pe care le transmit autoritățile, și nu trimise în spaţiul public cu multă brutalitate, cu multă sperietoare, deoarece afectează moralul populaţiei, or, asta este foarte important, să menţinem starea de securitate. Suntem într-o stare de război, cu un inamic pervers, subtil, extrem de nociv, extrem de periculos și care nu face distincție între poziția socială pe scara socială, între rase, între etnii, între culturi, între diferiți. El atacă ceea ce este viu - și mă refer la om.
Realizator: Domnule profesor, mai multe țări europene au instituit starea de urgență, mai mult cele din sud. Ce specificări ați remarcat pe continent?/atataru
Ștefan Popescu: Da, trebuie spus că starea de urgență a fost adoptată imediat după apariția acestei pandemii, dar trebuie, totodată, precizat că anumite state europene se aflau deja în stare de urgență. Dacă luăm cazul, de pildă, al Franței; Franța, de cinci ani și trei luni, se află în stare de urgență. Există un dispozitiv numit sentinelle (santinela), instituit în ianuarie 2015 și care prevede desfășurarea numai pe teritoriul metropolitan a mai bine de 13.000 de militari ai Ministerului Apărării, care supraveghează câteva sute de puncte sensibile, de la lăcașuri de cult, școli, misiuni diplomatice, sedii de presă, de pildă, și au fost instituite, a instituit această stare tocmai în urma atentatelor teroriste. S-au scos trupe ale Ministerului Apărării Naționale pentru a da un plus de încredere a cetățenilor în instuțiile statului și pentru a descuraja. În momentul pandemiei, statul francez își avea la dispoziție, exact ca în România, probabil că tocmai legislația franceză a servit ca sursă de inspirație și la noi, o lege a stării de urgență, totuși, parlamentul francez a adoptat o lege pentru starea de urgență sanitară, care preia foarte multe prevederi ale legii privind starea de urgență, numai că procesul deciziei este puțin diferit. Se emite un decret al primului ministru, pe baza unui raport al ministrului /sănătăţii/ și sunt prevăzute măsuri de restrângere, de interzicere a adunărilor publice, măsuri de izolare, rechiziții, de pildă, și durata este pe două luni. Se instituie, de asemenea, un consiliu științific, pus la dispoziția preşedintelui Republicii, din personalități medicale în special, specializate în boli infecțioase, epidemii, și care poate interpela guvernul. Fără îndoială că există un control parlamentar foarte strict, guvernul este obligat să comunice atât celor două Camere ale Parlamentului măsurile luate. Și aceeași situație o putem întâlni și în Italia. În Italia nu este nevoie de abilitarea Parlamentului în situații excepționale. Consiliul de Miniștri, cum se cheamă acolo guvernul, poate adopta pentru 180 de zile, ceea ce și s-a întâmplat, starea de urgență pe întreg teritoriul național. De asemenea, o situație similară este și în Spania, dar aici guvernul are nevoie de acordul Parlamentului, inclusiv pentru prelungirea acestei stări de urgență. Totodată, vreau să spun că această situație a generat foarte multe dezbateri, uneori, aș spune, mi-aș permite să le numesc iresponsabile, pentru că, vedeți, alături de această stare, au fost adoptate tot felul de aplicații, supravegherea persoanelor din sisteme de geolocalizare, drone, de pildă. Mulți au început să vorbească de atentat la adresa libertăților, să se facă paralele cu regimuri autoritare. Cred că trebuie să fim foarte atenți când emitem așa ceva, pentru că atunci când suntem într-o situație excepțională este foarte important ca instituțiile statului să fie lăsate să acționeze și, în același timp, protecția, cum a spus și domnul general, a cetățenilor trebuie să fie pusă pe primul loc. Și, în orice caz, suntem în Uniunea Europeană, suntem în NATO, suntem în democrații consolidate și există nu numai un control parlamentar puternic, dar există și o constrângere supranațională în aceste structuri, pentru că se veghează la respectarea normelor democratice în statele membre.
Realizator: Să amintim, în context, că au avut loc două reuniuni la nivel ministerial; acum două săptămâni, miniștrii de externe, ieri, miniștrii apărării, în sistem de videoconferință, la nivelul NATO, convocate de secretarul general Jens Stoltenberg. Iar la cea de ieri - a miniștrilor apărării - au participat, că ziceați dumneavoastră de NATO și Uniunea Europeană -, deci, la reuniunea de ieri au fost și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, și minștrii apărării din Finlanda și Suedia, cele două țări nefiind membre ale NATO./asalar/atataru/ Deci, domnule general, am trecut, iată, direct spre dumneavoastră, evocând aceste reuniuni.
Gen. (r) Stan Petrescu: Da, mi-a plăcut paranteza largă a distinsului coleg Popescu, faptul că este sub influența puternică a culturii franceze, aproape că și graseiază foarte bine.
Realizator: A făcut studii acolo, domnule general.
Gen. (r) Stan Petrescu: Știu, știu, îl cunosc, un om extrem de important și foarte bine pregătit. Vreau să spun că fie cadrul normativ pe teritoriul Hexagonului, fie în Italia, din toate țările europene, cadrele normative sunt cam aceleași de luat în asemenea situații, pentru că toate statele au reglementat prin legi ale Parlamentului stările: starea de urgență, starea de criză, starea de asediu, starea de mobilizare, starea de război. Acestea sunt niște trepte graduale care se iau, sigur că de puterea cea mai importantă, Parlamentul, dar aceste situații mai scurte, cum ar fi starea de urgență, sigur că vor cădea în sarcina Guvernului, deoarece el are instrumentele operative, cu care poate să intervină imediat în materie de combatere a unei stări de insecuritate, pentru că până la urmă această pandemie este o sursă de insecuritate globală. Faptul că la nivelul NATO sunt preocupați și s-au întâlnit miniștrii apărării, ca și înaltul comisar și-a deschis larg mintea pentru a reuni persoanele importante, se datorează faptului că pe aceste situații de criză, iată generate de această pandemie, anumiți potențiali, să le spunem, sau puteri inamicale, să nu le spun inamici, sau adversari potențiali, în asemenea situații de criză ei dau drumul, este un termen în munca de informații, al viespelor, al agenților, al războiului informațional, al războiului informațiilor, a culegerii de informații. Agenții de influență sunt foarte vocali, mai ales cei aflați în presă, pentru a slăbi autoritatea statului sau pentru a face falii între comunitate și autoritate. De aceea, aceste situații de urgență se concentrează puterea asupra Guvernului, oferindu-i și instrumente normative, dar și celelalte instrumente, mă refer la buget și mă refer la instituțiile de forță, care sunt concentrate pentru a mări gradul de contracarare a oricărei acțiuni sau oricărei inamiciții pentru a interveni în viața unui stat și a-l slăbi. Și, slavă Domnului, am observat și noi aceste lucruri. În unele state s-a operat și, să spuneam așa, atenția mărită, în sensul că a crescut gradul de alarmare al serviciilor de informații, a crescut gradul de alarmare pe anumite trepte a Armatei, au preluat unele sarcini în materie de apărare a frontierelor, apărare a unor obiective strategice comune ale NATO și ale Uniunii Europene, și mă refer la infrastructura de transport, la aeroporturi, la porturi, la porturile militare, un control mai amănunțit asupra mișcării populației, asupra mișcării materialelor, asupra mișcărilor bancare, dacă vreți, în acest spațiu euroatlantic. Faptul că s-au înălțat drone, faptul că s-au activat sateliții geostaționari pentru a banda mai bine tot ceea ce se întâmplă în aceste zone unde se petrec, iată, o luptă surdă între o pandemie și comunități, poate să creeze sau poate să genereze alte situații de criză, și eu mă gândesc la România, ar putea fi una dintre ele, și anume, începutul unei secete. Și imaginați-vă că o secetă din aceasta cruntă, noi fiind unul dintre grânarii europeni, generează ce? Reducerea principalelor, să spunem, produse alimentare, rezultate din cereale, iar de aici, dacă nu avem aceste cereale și nutrețuri, nu avem vite, dacă nu avem vite, nu avem carne, nu avem lapte, nu avem produse subsidiare și aceasta poate să pună la încercare, iarăși, guvernele să facă față unei asemenea chestiuni. Așadar, faptul că se dă putere autorității executive, guvernului în asemenea situații, nu trebuie interpretate din diverse puncte de vedere naționaliste sau din minți din acestea obtuze. Nu, chiar în decret a apărut o chestiune foarte intersantă, la Articolul 87, privind rechizițiile sau faptul că se pot aduce oameni să muncească, bineînțeles că plătiți după anumite criterii, pentru a veni în întâmpinarea acestei situații, să creăm condiții foarte bune pentru combaterea acestui virus. Pe de altă parte, trebuie să fim cu ochii pe toate punctele strategice și, mai ales, toate punctele foarte importante pentru securitatea națională, și atunci este evident că se lărgesc atributele Armatei, chiar și asupra unui control, acolo unde este cazul, sigur, în condițiile date de decret, fără abuzuri și fără a genera percepția că am introduce o dictatură. Nu se poate, cu a zis-o colegul Popescu, suntem în comunitatea unor state cu democrații consolidate, suntem înăuntrul NATO, suntem într-un spațiu de democrație. Iată, Uniunea Europeană a hotărât să facă infuzie cu foarte mulți bani înăuntrul statelor europene, tocmai pentru combaterea... Și o altă chestiune pe care am văzut-o în decret și care este inspirată, să spunem așa, din normativele stării de război, sau stării de asediu, sau stării de mobilizarea, există la război un principiu: nu contează cât costă produsul sau arma, important e să o luăm, pentru că noi trebuie să luptăm. Așa s-a discutat aici cu chestiunea procurării de medicamente și a altor mijloace pentru a putea controla sănătatea ca urmare... Nu contează cât costă medicamentul. Sigur, aici o să apară teorii, ziariști etc., afaceri, corupție, ce face DNA-ul? Este în stilul nostru meridional să fim vocali, să fim extremi de rapizi, dar lucrurile nu stau chiar aşa.
Realizator: Mi-a plăcut, domnule general, mi-a plăcut că v-ați uitat înainte și ați spus de secetă, v-ați gândit și la alimente. De fapt, v-ați gândit și ați mutat spre zona economică, se gândesc și alții. Ați văzut că doamna cancelar Merkel a dat și niște termene pentru Germania: 4 mai pentru reluare școlilor, a gândit până atunci să înceapă ușor, ușor economia, a mutat sportul și manifestările cu multă lume până la sfârșitul lunii august. Astăzi, iată, citeam pe Agerpres că mai mulți constructori auto din Germania, printre care Volkswagen și Mercedes-Benz, se anunța că vor relua de săptămâna viitoare, la unele uzine. Deci, lumea se gândește că se va găsi un medicament, se va găsi un vaccin și nu trebuie să ajungem în colaps, cum într-un fel sugerați adineauri.
Gen. (r) Stan Petrescu: /.../ dar eu nu cred în treaba aceasta. Guvernele știu ce au de făcut și lucrează de dimineață până noaptea târziu. Eu cred că și noi trebuie - şi noi? -, potrivit filosofiei sau doctrinei Uniunii Europene, acolo unde sunt date sau avem statistici că lucrurile sunt pe o pantă coborâtoare, să începem să mișcăm anumite sinapse ale economiei în general, ale agriculturii, ca să putem descătușa sau să scoatem de sub povoara cheltuielilor bugetul, să îl putem folosi în mod fructuos.
Realizator: Cum ați văzut și în alte state europene, gândirea de viitor, domnule profesor Popescu?
Ștefan Popescu: Da, dar vreau înainte de toate să mă leg puțin de articularea foarte bine făcută de domnul general între partea civilă și cea securitară, pentru că ne aflăm într-o competiție și această criză este un accelerator al istoriei. Ea a scos ceea ce noi observasem deja. Sigur, fusese scos în evidență mai mult de Statele Unite, de Administrația Trump, de această depedență exagerată pe care o avem de China. Am văzut apoi toată această instrumentare diplomatică, în termeni de imagine, din partea Chinei, a Rusiei, chiar a Cubei.
Realizator: Da.
Ştefan Popescu: Şi este foarte important să ne gândim, să vedem cum regândim această lume, cum regândim această pornire a Europei, a economiei europene, cum vom folosi resursele financiare puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a regândi modelele economice, pentru a regândi lanțurile de aprovizionare, pentru a regândi cercetarea la nivel european și răspunsul la nivelul în ce privește crizele. Vreau tot să pun în față, să scot experiența mea din Franța, pentru privatizările din domeniul strategic este nevoie de acordul Ministerului de Interne./eradu/atataru/ Deci, nu mai putem privi cu facilitate și separat, să spunem: asta este partea civilă, restul nu interesează aspectele securitare, pentru că autonomia strategică a unui ansamblu, cum este NATO, cum este UE, nu ține numai de aspectele strict militare, avem de-a face, cum spunea domnul general securitatea alimentară, aprovizionarea cu medicamente, iată de principiile active depindem, 70% din principiile active necesare fabricării de antibiotice sunt de import din China și din India, iar fabrici din India sunt proprietatea Chinei, deci, va trebui să reflectăm și va trebui o reflecție foarte serioasă și în România pentru a vedea cum ne poziționăm pentru a fi și noi beneficiari, a reface țesutul industrial, a relansa cercetarea, a reține aici, în România, forța de muncă, pentru că noi ne raportăm la UE, la NATO din perspectiva noastră de români și nu pot ca român să nu vă exprim durerea pe care am resimțit-o văzând miile de români care se înghesuie să plece pentru a lucra în agricultura din Germania, din Italia, din Spania, pentru că și situația demografică a unei țări ține tot de securitatea națională. Deci, iată că această criză ne pune în fața unor alegeri și a unor probleme foarte complexe și eu cred că trebuie să vedem, cu tot dramatismul ei, pentru că vedeți că șocul, crizele în istorie, sunt și o ocazie de reconstrucție, de regândire, de învățare a unor lecții.
Gen. (r) Stan Petrescu: Sunt inițiatoare de mari reforme.
Ştefan Popescu: Absolut.
Gen. (r) Stan Petrescu: Reformează societățile, reformează gândirea, reformează alianțele, dacă vreți. În fața unui inamic comun, oamenii se reunesc. Mă găndeam că de la amficţiunile grecești, când polisurile grecești, deși nu se înțelegeau între ele, se băteau lunar, când au venit perșii peste ei, s-au reunit toate, prin acele amficţiuni, în fața unui inamic comun, ca să spunem așa. 
Ştefan Popescu: Exact. Absolut.
Gen. (r) Stan Petrescu: Eu cred că și UE, în aceste condiții, nu numai în mod logistic și financiar gândind, își vor pune energiile politice și intelectuale și o să atragă cele mai aerisite minți să rezolve problema, dar cred că se va mări și gradul de solidaritate, de coeziune. Cred că, după părerea mea, fără să avansez în ficțiune, se va contura un cetățean european care, pe de o parte, să aibă interes față de această solidaritate europeană mai puternică, dar și față de statul al cărui cetășean în primul rând este. Iar în legătură cu ceea ce ați spus dumneavoastră, să îi aducem pe români acasă, noi trebuie să oferim nu speranțe, ci anumite certitudini, încât el să aibă /considerabilitatea/ de a se lega de locul de muncă din România. Aici este marea responsabilitate a guvernelor, a puterilor noastre politice, că, iată, acest virus ne-a forțat să privim în adevărata oglindă, să vedem realitatea noastră, unde stăm bine, unde stăm rău, unde stăm foarte rău și unde trebuie să intervenim să avem o imagine care să ne placă și să nu fie o sluțenie a unui stat, din care lipsesc 5 milioane de cetățeni, și asupra stării de securitate împietează foarte mult, căci, la un moment dat, dacă sună goarna, trebuie să-i aduci sub arme. Cum îi aduci...
Realizator: Ce ziceți domnule profesor Popescu, într-un minut, dacă sună goarna, lumea se adună?
Ștefan Popescu: Lumea se adună. Eu cred că din punctul ăsta de vedere oamenii au dat dovadă de disciplină, vedem foarte bine, de responsabilitate. Să lăsăm toate știrile negative, cum spunea domnul general, pe care le vedem tot timpul în spațiul nostru meridional. 
Gen. (r) Stan Petrescu: Exact.
Ştefan Popescu: Se adună, dar într-adevăr și establishmentul trebuie să dea certitudine acestor oameni. 
Realizator: Să încheiem cu ce ați spus dumneavoastră domnule profesor Ștefan Popescu, vă mulțumesc. Îi mulțumesc și domnului general Stan Petrescu. Doamnelor şi domnilor, aceasta a fost ediţia din această seară a emisiunii "Euroatlantica". Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru atenţia pe care, sper, mi-aţi acordat-o. Aveţi grijă de dumneavoastră! Lăsaţi socializarea pentru, cel mai probabil, la vară, când va fi cald şi sperăm va fi bine! Să auzim numai de bine! Audiţie plăcută în continuare la Radio România Actualităţi! Sunt Nicu Popescu. Bună seara, tuturor!

Etichete Euroatlanticapandemiecovid-19Nicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live