Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România (CONTINUARE) Miercuri, 27 Mai

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

7 Februarie 2020
Vizualizari: 1756
Comentează add

Euroatlantica: Consecinţele Brexit

nicu-popescu

 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6 februarie, ora 21:06) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Gata, s-a produs! După o căsnicie de 47 de ani, care a avut şi o perioadă de cunoaştere de vreo 16, la sfârşitul săptămânii trecute s-au separat. S-a stabilit şi un termen în care să îşi împartă lucrurile şi să vadă ce cod de conduită vor respecta în viitor. Termen, până la sfârşitul anului. Doamnelor şi domnilor, bună seara! La microfon, Nicu Popescu. Cam aşa s-ar putea traduce, să spunem, în termeni lumeşti retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, fiecare având un drum propriu de la 1 februarie. Chiar dacă sunt de pe acelaşi bătrân continent, mai au şi o frontieră de uscat, nu doar ape în jurul insulelor britanice. Iar securitatea şi stabilitatea nu înseamnă doar cele din domeniul militar, cu armele, cum s-ar putea crede, ci îmbracă multiple aspecte: economice, financiare, socio-umane. La aceste aspecte, şi mai ales economice, ne vom referi în această seară. Îl avem invitat în studioul Radio România Actualităţi pe domnul doctor inginer Costică T. Mustaţă, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului București. Bună seara! Bine aţi venit!
Costică T. Mustaţă: Bună seara, domnule Popescu! Bună seara, tuturor ascultătorilor emisiunii "Euroatlantica"!
Realizator: Domnule preşedinte, direct, cum se simte la nivelul mediului de afaceri această separare? Sunt oamenii de afaceri, fie ei români, fie britanici, preocupaţi de această separare, de viitorul relaţiilor, o dată în cadrul comunitar, Marea Britanie, şi, în subsidiar, directe între România şi Regatul Unit?
Costică T. Mustaţă: Sigur, oamenii de afaceri sunt foarte afectaţi de această rupere a Marii Britanii de Uniunea Europeană. În sensul că ei încă nu cunosc foarte bine regulile care vor fi respectate după această despărţire de Marea Britanie. Dar, sigur, aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, există o perioadă de tranziţie, începând de la 1 februarie până la 31 decembrie. Marea Britanie va respecta întru totul regulile jocului practicate până la 31 ianuarie. Marea Britanie va respecta acquis-ul comunitar și, ca atare, în aceste luni, până la 31 decembrie 2020, nu se vor întâmpla multe lucruri. Dar este bine să ne pregătim pentru etapa a doua, începând din 1 ianuarie 2021.
Realizator: Domnule preşedinte, se știe că miza este foarte mare pentru ambele părți, aproape jumătate din exporturile britanice mergând către statele Uniunii Europene și în timp ce Regatul Unit este unul din principalii parteneri comerciali ai blocului comunitar. Sunt convins că ați discutat la nivelul Camerei bucureștene, știu că au fost reuniuni și pe linie de export, cu oameni de afaceri români, deci ai noștri, în relația cu Regatul Unit, dar și cu britanicii care au afaceri în țară la noi sau afaceri cu parteneri români.
Costică T. Mustaţă: În cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti au avut loc multe întâlniri cu oamenii de afaceri din România, în special din București, pentru că noi reprezentăm oamenii de afaceri din București.
Realizator: Dar, dacă îmi permiteți, pentru cine nu știe, Camera de Afaceri București reprezintă reuniunea oamenilor de afaceri din zonă, Camera Bucureștiului, iar zona București-Ilfov e cam un sfert din PIB-ul național. Adică, mă uitam la recenta dumneavoastră gală de premiere și erau acolo în sală oameni care dacă spuneai ce business au ți se cam zvârlea părul, vreo 75 de miliarde erau în sală atunci.
Costică T. Mustaţă: Exact, exact. Mai exact, 78,3 miliarde...
Realizator: ... euro...
Costică T. Mustaţă: ... euro este cifra de afaceri a celor 131.000 de firme pe care noi le-am selectat în vederea realizării clasamentului respectiv. Dar, dacă vorbim la obiect și dăm câteva cifre din statistica realizată de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, constatăm că în zona București-Ilfov 22,3% din activitatea de export a României este concentrată în această zonă. Ca atare, influența Brexitului asupra membrilor noștri este una destul de importantă, ea reflectându-se apoi la nivelul României.
Realizator: Domnule preşedinte, vă propun să urmărim în continuare două materiale, unul realizat la Bucureşti, de Petruţa Obrejan, şi altul primit de la colegul nostru Vlad Drăghicescu, din Germania, care se referă la Zona Economică şi posibilele influenţe. Deci, Petruţa Obrejan şi Vlad Drăghicescu.
Reporter: Petruţa Obrejan - Consecinţele Brexitului asupra României trebuie privite pe mai multe paliere, crede europarlamentarul Victor Negrescu. Astfel, autoritățile de la București nu trebuie să scape din vedere situația comunității românești din Marea Britanie, asta în condițiile în care drepturile cetățenilor și investitorilor britanici în România sunt garantate.
Victor Negrescu: Înseamnă aproximativ 1.600 de companii în România care au capital britanic, din care 1.300 au capital majoritar britanic în ţara noastră. Lucrul acesta mai înseamnă 50.000 de angajaţi români în companii britanice în România şi asta înseamnă, evident, salariile acelor oameni în mod special, undeva la 4 miliarde de lei, bani pe care sperăm să-i păstrăm, prin această garanţie pe care noi dorim să o oferim. Or, pentru această garanţie, în mod normal, trebuie să cerem şi noi acelaşi lucru.
Reporter: Victor Negrescu a atras atenţia şi asupra importanţei negocierii viitorului acord comercial. El a explicat că Marea Britanie reprezintă pentru România al nouălea partener comercial, însă lucrul cel mai important este existenţa unei balanţe comerciale pozitive, ceea ce ar însemna un plus la bugetul naţional de 1,1 miliarde de euro.
Victor Negrescu: România, prin negocierile şi partea comercială, reuşeşte să aducă bani în plus din aceste relaţii economice cu Marea Britanie, în sectoare precum sectorul IT, prelucrare industrială, sectorul producător de automobile sau de echipemente automobile, partea de comerţ sau partea de agricultură. În consecinţă, România trebuie să se gândească totuşi cum va arăta acest acord comercial.
Reporter: Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană înseamnă şi o pierdere de 12 miliarde de euro anual la bugetul european, bani care ar trebui să fie înlocuiţi pentru susţinerea politicilor europene care interesează deopotrivă și România, şi anume, politica de coeziune și politica agricolă comună, fie din alocări suplimentare din partea statelor membre, fie prin găsirea de noi resurse financiare.
Reporter: Vlad Drăghicescu - Oamenii de afaceri germani avertizează că un Brexit fără acord ar avea consecințe grave asupra economiei germane, puternic orientată către exporturi. Afectată ar fi cu precădere industria germană de automobile, componentă esențială a celei mai mari economii din Europa, Brexitul putând cauza pierderea a mii de locuri de muncă în acest domeniu, de vreme ce nici o altă țară din lume nu importă mai multe mașini din uzinele germane decât Marea Britanie. De pildă, în 2017, britanicii au importat 770.000 de automobile din Republica Federală, scrie cotidianul "Handelsblatt". De asemenea, Marea Britanie este un important partener agrar pentru Germania, în 2017 companiile germane au exportat produse agricole în valoare de aproximativ cinci miliarde de euro în Regatul Unit, în timp ce importurile s-au situat la aproximativ 1,6 miliarde de euro. Rezultă un surplus de 3,2 miliarde de euro, mai ridicat decât în cazul oricărei alte țări. Potrivit calculelor noastre, Brexitul va reduce surplusul agricol al Germaniei cu circa un miliard de euro, explică Martin Banse, director al Institutului Thünen pentru analize de piață. El subliniază însă că suma este mai mică decât reieșea din analizele anterioare ale institutului. Per total, explică expertul, producția agricolă a Germaniei este de așteptat să scadă cu aproximativ 190 de milioane de euro, ca urmare a Brexitului. Pe de altă parte, Germania poate și beneficia de Brexit în anumite sectoare. Potrivit unui studiu realizat de New Financial, aproximativ 40 de companii financiare își vor muta birourile de la Londra la Frankfurt pe Main, creând astfel noi locuri de muncă în Germania.
Realizator: Am dat două dimensiuni, de la noi, de la București, discuția a fost în această după masă la Fundația Europeană Titulescu, pe termen de Brexit și ce se întrevede în Germania, care, se știe, e cea mai puternică economie din Europa. Şi, revenind, ce aţi discutat cu britanicii, securizarea banilor, a locurilor de muncă și a traiului de zi cu zi până la urmă?
Costică T. Mustaţă: Absolut. Oamenii de afaceri români sunt, așa cum spuneam, îngrijorați de ceea ce se va întâmpla în etapa a doua, după 1 ianuarie 2021. Dar aș vrea să completez un aspect legat de exporturile românești pe piața Uniunii Europene, respectiv, pe piața Marii Britaniei. Se spunea un pic mai devreme despre industria prelucrătoare, construcții de mașini, mobilă, dar aș dori să completez cu industria ușoară și în special industria textilă. Membrii noștri au, să spun, o teamă legat de ceea ce se va întâmpla în viitorul nu foarte îndepărtat, deoarece România exportă cam aproximativ 40% din producția sa de textile pe piața Uniunii Europene. Din acești 40%, 80% mergeau pe piața Unirii Marii Britanii, ca atare, oamenii de afaceri din domeniul textilelor, industriei ușoare vor fi afectați de această ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Dar, revenind la problemele discutate cu membrii noștri, să știți că au avut loc multe reuniunii, multe întâlniri, noi am invitat la aceste întâlniri specialiști din diverse organizaţii guvernamentale sau non guvernamentale pentru a încerca să explice membrilor Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti cum să procedeze şi care ar fi strategia de a ieşi din această siutaţie, cu piederi sau să fie afectaţi cât mai puţin. Ca un exemplu, membri ai Comitetului de Export de la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri au fost prezenţi la întâlnirile noastre. Noi, în calitate de membru al Consiliului de Export, suntem bilunar la şedinţele ministerului.
Realizator: S-a creat o strategie? S-a discutat, în condiţiile noastre, concrete, de la Bucureşti, pe care le ştim?
Costică T. Mustaţă: Sigur că da, s-a creat o strategie, dar această strategie este la nivel de scenariu, să spun așa, deoarece sunt multe neclarități în acest moment, funcție de negocierile și acordul care se va încheia într-un final cu Marea Britanie. Ştim că până la sfârșitul anului trebuie să se semneze un număr de peste 700 de acorduri cu Marea Britanie, ceea ce este aproape imposibil și noi presupunem că această perioadă de tranziție va fi prelungită cu aproximativ un an. Împreună cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri s-au creat scenarii de ieșire din această situație a agenților economici români, s-au purtat discuții și
s-au primit sugestii din partea agenților economici, sugestii cu caracter defensiv și cu caracter ofensiv, pentru a reuși să ne protejăm și să asigurăm societățile comerciale românești și să avem un efect negativ cât se poate de diminuat. Aceste strategii au avut ca tematici comerțul cu bunuri, mărfuri, comerțul cu servicii pe piața Marii Britanii. De asemenea, s-au discutat probleme și s-au făcut propuneri în ceea ce privesc achizițiile publice, domeniu IT și, în special, o discuție foarte interesantă a avut loc cu Asociația Transportatorilor./atataru/ Multe societăți românești prestează servicii atât pentru firme din Marea Britanie, dar la rândul lor aceste societăți transportă diverse mărfuri în și din Marea Britanie. În cazul în care la vama Uniunii Europene cu Marea Britanie vor apare, și e inevitabil să apară aceste lucruri, formalitățile de vămuire, care înseamnă o sumedenie de documente...
Realizator: Pe care noi încă le vedem la frontierele noastre.
Costică T. Mustaţă: ... pe care noi încă le vedem la frontierele noastre, fiind, practic, la marginea Uniunii Europene, vor crea disconfort acestor transportatori și, în această situație, Guvernul României, prin reprezentanții noștri, trebuie să luăm toate măsurile, să facem propuneri negociatorilor Uniunii Europene cu cei ai Marii Britanii pentru a se avea în vedere un acord unitar. Pentru că nu am dori ca începând cu 1  ianuarie 2021 să avem condiții diferite pentru anumite țări din Uniunea Europeană, comparativ cu altele.
Realizator: Dar să știți că timpul este foarte scurt, pentru că poziția de negociere detaliată a Comisiei Europene mai are nevoie de aprobarea statelor membre și a Parlamentului European înainte ca negocierile cu Londra să înceapă efectiv, iar Michel Barnier spunea la începutul săptămânii curente că această poziție ar urma să fie validată la Reuniunea miniștrilor de externe de la sfârșitul lunii februarie, astfel încât la începutul lui martie să înceapă tratativele cu britanicii. Şi se sugerează, s-a avansat o idee din partea executivului comunitar că tratativele ar trebui să se încheie până în octombrie, să se semneze acordul până la începutul anului. Adică...
Costică T. Mustaţă: Reiterez ceea ce am spus un pic mai devreme, este aproape imposibil să se finalizeze aceste negocieri până la 31 decembrie 2020. Presupunerea noastră este că perioada de tranziţie se va extinde şi în anul 2021. Totuși în momentul de față eu am intrat în posesia unei propuneri de acord sau unui mandat ce a fost primit de către Comisia Europeană pentru negocierea cu Marea Britanie, unde sunt indicate foarte clar pentru fiecare domeniu în parte poziția Uniunii Europene și solicitările pe care membrii Uniunii Europene le au de la Marea Britanie.
Realizator: Uniunea Europeană este pregătită să ofere Regatului Unit un acord comercial foarte ambițios, fără taxe și cote, cu condiția ca britanicii se respecte în continuare standardele comunitare, spunea Michel Barnier, iar Boris Johnson, de partea cealaltă, spunea luni că țara sa va menține standarde înalte, însă fără a încheia un tratat în aceste arii, dorind mai degrabă unul similar celui încheiat de Uniunea Europeană cu Canada. Credeți că e posibil așa ceva?
Costică T. Mustaţă: În politică totul e posibil. Dar acest lucru va avea un efect, dacă Uniunea Europeană va accepta acest lucru, va avea un efect de boomerang și piața europeană, care prin plecarea Marii Britanii se micșorează, va avea de suferit. Va avea de suferit deoarece toţi membrii Uniunii Europene vor încerca fie să încheie tratate bilaterale sau, într-o altă variantă, vor avea de pierdut, neexistând o linie clară, neexistând un acord valabil pentru celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Realizator: Vă propun să urmărim în continuare două corespondenţe, din Franţa și de la Londra, care tratează zona de securitate în sensul mai restrictiv, cunoscut de toată lumea, inclusiv al schimbului de informații, și să vedeți, domnule președinte, și în acele arii ce probleme se pun. Deci, Daniela Coman și, apoi, Dan Vasiliu.
Reporter: Daniela Coman - De ceva vreme funcţionează un grup de lucru franco-britanic cu rolul de a găsi soluții de îmbunătățire a cooperării în domeniul securității între cele două țări, grup condus de fostul premier francez Bernard Cazeneuve și de fostul ministrul britanic al apărării și fost secretar general al NATO, Lordul George Robertson. Raportul acestui grup de lucru arată că Franța și Marea Britanie au în față aceleași amenințări: terorismul islamist, politica agresivă a Rusiei, insecuritatea din Orientul Mijlociu, creșterea puterii economice a Chinei, dezechilibrele geopolitice, criminalitatea informatică. Desigur, și multe lucruri în comun, sunt două puteri geopolitice similare, au cele mai mari armate de pe continent, cu capacitatea de a interveni singure în teatrele de operațiuni externe, reprezintă împreună jumătate din investițiile în apărare la nivel european, sunt singurele puteri nucleare din Europa, dețin industrii de apărare puternice și dinamice, de zeci de ani cooperează bilateral pe toate palierele securității: armament şi echipamente militare, exerciții și pregătirea în comun a ofițerilor, teste nucleare împreună, schimb de informații, misiuni de menținere a păcii, cu soldații din ambele armate. Dacă Regatul Unit și Franța împărtășesc valori și viziuni comune, uneori cele două puteri se poziționează pe poziții divergente. Astfel, pentru Regatul Unit principala alianță rămâne cu Statele Unite, iar cadrul cooperării cel al NATO. Pe când, Franța are ca prioritate integrare europeană, cum o afirmă de fiecare dată președintele Emmanuel Macron. Şi-a dorit, în mod tradițional, să consolideze cuplul franco-german. În plus, britanicii cunosc ambiția Parisului de a conferi Uniunii Europene o autonomie strategică de securitate și apărare, pentru a nu mai depinde de NATO și de umbrela Statelor Unite. Cu toate acestea, cooperarea franco-britanică în materie de apărare este mai importantă ca niciodată, afirmă membrii grupului de lucru, care au făcut mai multe propuneri în acest sens. Europenii să se asigure că Brexitul nu va pune în pericol cooperarea în materie de securitate între Regatul Unit și Uniunea Europeană, menținerea acordurilor frontaliere, întărirea dialogului strategic și a schimbului de informații, menținerea infrastructurilor de formare a soldaților și de mentenanță a echipamentelor militare, consolidarea capacităților de apărare aeriene comune, derularea de activități comune de diplomație a apărării.
Reporter: Dan Vasiliu - Ministrul britanic de externe, Dominic Raab, a declarat că țara asta se va folosi de NATO și de unele instituții europene pentru a compensa orice erodare post Brexit a influenței militare și diplomatice, promițând totodată că Marea Britanie va fi un vecin și mai bun pentru Uniunea Europeană. "Avem o oportunitate extraordinară de a dezvolta în a doua fază a negocierilor cu blocul comunitar o relație din care să aibă de câștigat toată lumea. Fie că va fi prin intermediul NATO, prin intermediul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa sau chiar prin intermediul Consiliului European, avem ocazia de a dovedi că nu vom fi mai slabi după Brexit, ci, din contră, vom fi un aliat mai puternic", a declarat Dominic Raab. Faptul că Marea Britanie a părăsit blocul comunitar ar putea redeschide discuțiile despre înființarea unui Consiliul European pentru Securitate, care să includă și state din afara Uniunii Europene. Dar chiar dacă această idee ar prinde contur, va fi nevoie de cel puțin câțiva ani pentru a deveni realitate. În viitorul imediat apropiat însă s-ar putea dezvolta relația de cooperare dintre Londra, Paris și Berlin, cele trei state având poziții comune în mai multe chestiuni care țin de politica internațională, precum programul nuclear iranian, Libia și situația din Siria. Dezavantajul ar fi că celelalte țări membre s-ar putea simți excluse și ar putea încerca să se opună. În ceea ce privește schimburile de informații secrete post Brexit, agențiile britanice de resort par a fi destul de relaxate în privința efectelor pe care le-ar putea avea ieșirea din Uniunea Europeană. Întâlniri între șefii serviciilor secrete au deja loc în afara structurilor europene, iar directorul MI5, Andrew Parker, s-a arătat încrezător că această colaborare va continua și pe viitor. În schimb, ar putea avea de suferit lupta împotriva criminalității. Pierderea accesului automat la întâlniri, documente și la bazele de date comune s-ar putea dovedi un obstacol greu de surmontat de către poliţiştii britanici.
Realizator: Am alăturat, domnule Costică T. Mustaţă, aceste două materiale care fac referire la aria militară, tocmai pentru a sublinia complexitatea acestei separări. Sunteţi optimist, se va încheia cu bine?
Costică T. Mustaţă: Da, eu sunt optimis în ceea ce priveşte încheierea acestui proiect care prevede separarea Marii Britanii de Uniunea Europeană, în sensul că într-un final lucrurile se vor aşeza pe un făgaş normal, pe termen mediu şi termen lung piaţa se va rearanja şi echilibra şi cred că într-un viitor nu foarte îndepărtat, în doi ani, trei ani de zile o să uităm de acest Brexit și lucrurile vor merge normal.
Realizator: Doamnelor și domnilor, "Euroatlantica" la final. Vă mulțumesc pentru atenție. Mulțumim domnului președinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București. Să auzim numai de bine!
Costică T. Mustaţă: Mulțumesc.


Etichete Exclusiv RadioEuroatlanticaBrexit

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live