Dunărea dă înapoi, digurile rezistă

Nivelul Dunării era, luni dimineaţă, 597 de cm, cu 3 cm mai puţin decât duminică.

Cu experienţa viiturii de pe Dunăre din 2010 – când nivelul maxim atins a fost unul istoric, 686 cm, dar nici atunci nu s-a inundat oraşul - autorităţile judeţene nu au decis, acum, construirea unui dig, de-a lungul falezei Dunării, din saci umpluţi cu nisip.

În schimb, au fost luate măsuri de precauţie: canalizările din Valea Oraşului au fost acoperite cu saci cu nisip, aceleaşi măsuri de protecţie fiind luate şi de agenţii economici de la malul fluviului – Şantierul Naval Damen, Port Bazinul Nou, Port Docuri etc.

Dacă vestea bună este că nivelul Dunării este în scădere, vestea mai puţin bună este că apa crescută exercită o presiune constantă pe digurile de apărare, punându-le la încercare rezistenţa.

Specialiştii Sistemului de Gospodărire a Apelor supraveghează digurile şi, deocamdată, nu sunt probleme.

Asta, şi pentru că digul de apărare pe Dunăre, de la Bădălan, este supraînălţat cu 1.5 metri faţă de nivelul pe care îl avea în 2010, graţie lucrărilor de consolidare, finanţate de Ministerul Mediului, după viitura din 2010.

Digul de apărare de pe Dunăre, din Bădălan, se află în faza I de apărare, iar digurile de pe Prut şi Siret se află în faza a doua de apărare, însă numai în zonele în care pe râuri se produce fenomenul de remuu - de la vârsarea în Dunăre şi până în dreptul localităţii Frumuşiţa (pentru Prut) şi de la vărsarea în Dunăre, până dincolo de comuna Şendreni (pentru Siret).