Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: OBIECTIV ROMANIA - continuare Joi, 23 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Alexandru Ioan

21 Noiembrie 2014
Vizualizari: 3237
Comentează add

Un interviu cu preşedintele Asociaţiei Unmanned Vehicle System România, conf. Dr. Ing Laurenţiu-Răducu Popescu, despre progresele cercetării româneşti în domeniul dronelor.

Dronele - jucării, roboţi sau redutabile arme de luptă? Dronele - jucării, roboţi sau redutabile arme de luptă? - Conține audio

alexandru-ioan

Securizarea unor zone de conflict precum cea din partea de est a Ucrainei, supravegerea unor arii în care se desfăşoară frecvent acţiuni teroriste, menţinerea sub control a activităţii umane cu risc ridicat sau în medii nocive devin tot mai mai posibile prin utilizarea aparatelor fără pilot uman la bord.

Celebra companie americană Amazon îşi propune să folosească astfel de aparate pentru livrarea la domiciliul clienţilor săi a cărţilor şi a celorlalte produse pe care le oferă.

Industria dronelor, ca şi producţia de computere cunoaşte o adevărată explozie.

În România, chiar dacă nu se ating încă asemenea dimensiuni, oamenii de ştiinţă se implică tot mai mult şi cu rezultate care-i uluiesc pe partenerii străini prin performanţele obţinute cu resurse mai mult decât precare.

Despre progresele cercetării româneşti în domeniu am stat de vorbă cu preşedintele Asociaţiei Unmanned Vehicle System România, conf. Dr. Ing Laurenţiu-Răducu Popescu.

Laurenţiu Răducu Popescu: Din păcate, nu sunt prea multe firme în România care să fie dezvoltatori, nici măcar la nivel de cercetare. Sunt tendinţe de dezvoltare. Trebuie să remarc, pe acest fundal, firma care este în vârf, în cazul nostru, al cercetării şi dezvoltării, oferind chiar servicii pentru Statul-Major al Forţelor Aeriene.

În acest sens, alţi producători sunt la nivelul micro-dronelor, deci nu avem încă o dezvoltare de aeronave fără pilot uman la bord mai mari decât micro şi mini-dronele. Poate în viitorul nu foarte îndepărtat vom fi capabili, prin parteneriate cu alţi producători internaţionali, să dezvoltăm aceste produse, care să depăşească această barieră de mini-dronă.

Reporter: În expoziţia pe care am văzut-o organizată aici, la Universitatea Naţională de Apărare, puteau fi remarcate drone, mini-drone sau micro-drone de dimensiunea unei cutii de chibrituri, iar altele de 2-3 metri, până la 150 de kilograme.

Laurenţiu Răducu Popescu: E vorba de a merge până la o rază de 200 de kilometri faţă de operator, dar timpul de staţionare în aer este aproape cum şi l-au propus şi dânşii prin proiect, să depăşească 12, ajungând până la 24 de ore. Problema este că acest proiect este în cooperare cu Airbus Defence and Space, ceea ce va oferi posibilitatea dezvoltării tehnologiei.

Ştim foarte bine că pentru a depăşi această barieră de mini-drone trebuie să avem comunicaţii - noi le spunem linkuri - care să fie între operator şi vectorul de zbor propriu-zis. Ei, este o tehnlogie de vârf şi nu se permite accesul oricărui dezvoltator la această tehnologie. Vă imaginaţi ce ar însemna ca pe mâna teroriştilor să fie această tehnologie.

Reporter: V-aş ruga să ne spuneţi, de asemenea, interesul Ministerului Apărării Naţionale pentru a achiziţiona astfel de vehicule.

Laurenţiu Răducu Popescu: Produsul nostru, pe care l-am achiziţionat în urmă cu câţiva ani buni, Shadow-600, normal, ar trebui să iasă cât de curând din serviciu. Automat, Ministerul Apărării va trebui să înlocuiască acest tip de aeronavă fără pilot uman la bord cu un alt produs. În întâmpinare s-ar putea să vină şi această firmă româno-franţuzească şi să acopere acest segment al dronelor, al vehiculelor aeriene fără pilot uman la bord, pe acest segment. Deci, practic, proiectul Cygnus, dezvoltat şi prezentat în premieră naţională la noi, la simpozion, practic, este în această gamă, ca Shadow-600.

Dronă. Foto: conf. Dr. Ing Laurenţiu-Răducu Popescu.

Reporter: Care sunt principalele misiuni pe care le îndeplinesc aceste aparate de zbor fără pilot uman?

Laurenţiu Răducu Popescu: În momentul de faţă, atenţia s-a concentrat pe cercetare-recunoaştere a ţintelor din aer. Însă începând cu 2002, o dată cu lansarea primelor rachete de la bordul acestor aeronave fără pilot uman la bord, s-a deschis perspectiva utilizării acestor aeronave şi în acţiuni de luptă efectiv în misiuni unde presupun riscuri mari în a ajunge la locul ţintei, chiar şi în lupta împotriva terorismului. Acum sunt misiunile de lovire de precizie şi automat, montând rachete la bord de tip Hellfire, cum e cazul Predatorului, automat se execută loviri punctuale şi cu o mare precizie.

Deci, aceste drone, aceste aeronave fără pilot uman la bord, constituie un punct de reper în a modifica tacticile şi tehnicile de luptă ale viitorului. O revoluţie în afaceri militare - este un concept mai nou - presupune trei componente. Una tehnologică, una doctrinară şi una organizaţională. Componenta tehnologică deja s-a dezvoltat. Au rămas un pic în urmă componenta organizaţională şi doctrinară.

Reporter: Să mai adăugăm aici şi o altă problemă. Este vorba despre aspectele legislative, care deocamdată frânează dezvoltarea acestor activităţi.

Laurenţiu Răducu Popescu: Da, într-adevăr, Ordinul 8 al Ministerului Transporturilor, apărut la începutul acestui an, limitează foarte, foarte mult activitatea din domeniu. Însă de aceea am chemat şi în cadrul sesiunii noastre de conferinţă reprezentanţi ai Autorităţi civile române şi Autorităţii aeronautice militare naţionale, pentru a-şi exprima punctul de vedere şi a ne proiecta în viitor domeniul acesta legislativ, care să fie mai permisiv pentru aceste vehicule. 

Audio: interviul cu conf. Dr. Ing Laurenţiu-Răducu Popescu


Etichete exclusiv onlinedronetehnicămilitaritehnologiesecuritateLaurenţiu-Răducu Popescuaplicaţie

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live