Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal Luni, 19 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Maria Țoghină

31 Martie 2021
Vizualizari: 1045
Comentează add

Dragoș Stanca este antreprenor în domeniul digital, tehnologie, marketing și media și partener al Thinkdigital Group. A fost ales președinte al Biroului Român de Audit Transmedia.

Dragoș Stanca: Sănătatea informației consumate este esențială Dragoș Stanca: Sănătatea informației consumate este esențială - Conține video

maria-toghina

Oameni care mișcă România,

Dragoș Stanca, președinte BRAT

 

 

 

Sănătatea informației consumate este esențială. 

Derapajele din ecosistemul digital - generate, majoritar, de presiuni economice

Maria Ţoghină: Invitatul ediției este un om pasionat de tehnologie și care speră că investiția în tehnologie poate schimba România în bine. Dragoș Stanca este antreprenor în domeniul digital, tehnologie, marketing și media și partener al Thinkdigital Group. Anterior carierei antreprenoriale, în care s-a lansat în urmă cu mai bine de zece ani, Dragoș a fost din anii 90 și încă este jurnalist. Scrie pe blog, realizează o emisiune radio, realizează un podcast săptămânal. Este și fondator al Interactiv Central and Eastern Europe Festival, cel mai important eveniment internațional dedicat internetului din regiunea noastră, care are loc la București în luna iunie a fiecărui an. Anul acesta va fi cea de-a noua ediție. Dragoș Stanca a fost recent ales în funcția de președinte al Biroului Român de Audit Transmedia. Felicitări pentru un nou mandat și bun venit la ”Oameni care mișcă România”. Prima mea întrebare este: de unde atâta energie și câte ore are o zi, Dragoș Stanca?

Dragoș Stanca: Sărut mâna și salutări ascultătorilor Radio România Actualități, un radio pe care încă de mic l-am urmărit. Trăim vremuri în care schimbare singura constantă, apropo și de festivalul de digital Upgrade 100, nu știm dacă avea loc sau nu și în ce formă, având în vedere că trebuie să ne adaptăm constant. Asta facem și în  industria de media, asta facem și în viața de zi cu zi. Suntem nevoiți și forțați, uneori cu efecte benefice pe care nu le sesizăm din prima, să reinventăm lucruri, să facem abordări interesante noi. Sunt flatat de faptul că încă din considerați că sunt jurnalist. Eu nu consider că sunt jurnalist, sunt doar un om pasionat de jurnalism. Consider că business-ul și jurnalismul sunt lucruri incompatibile, însă aplic într-adevăr tehnici de jurnalism și jurnalistică, având în vedere că nu am cum să anulez ceea ce sunt. Am rămas un foarte apropiat om de acest fenomen, mă interesează și preocupă soarta și viitorul jurnalismului, pentru că, chiar dacă media digitală în general și media în general este exprimabilă în diverse forme, conținutul profesional, conținutul auditat prin deontologie și reguli și conținutul care merită să ajungă la ascultători, la cititori este extrem, extrem de important și sper să fie o discuție care să continue din ce în ce mai vizibil într-o societate în care am început să nu mai înțelegem foarte clar ce înseamnă de fapt o știre, cine e îndreptățit să difuzeze și aroge meritul de a difuza o știre, ce e adevăr, ce e minciună, ce e manipulare - sunt lucruri care contează foarte mult în industria media. Faptul că - aș forța puțin semi-glumind,  în ciuda insistenței mele pe acest subiect, văd că astăzi în continuare agențiile importante, clienții importanți și colegii din media în general consideră că merit încrederea lor pe mai departe ca președinte al Biroului Român de Audit Transmedia e un semnal, cred, bun. Eu cred că dorința de a face bine și de a aplica și anumite reguli etice, nu doar reguli comerciale, există în toată lumea, chiar în rândurile celor care se abat de la aceste reguli și că de obicei aceste derapaje vin din presiuni economice, nu din credință, nu din faptul că îi place cuiva să facă asta. Şi o să dau un simplu exemplu pentru ascultătorii dumneavoastră: când vedeți acele titluri înșelătoare sau acele mesaje care vă fac să dați click pe anumite știri și să consumați un anumit tip de conținut,  asta nu înseamnă că acel site sau acea publicație a făcut această treabă pentru că are o pasiune în a vă deruta sau în a vă duce către niște zone mai ciudate. Există evident și această categorie, dar este foarte, foarte marginală. De obicei lucrul ăsta se întâmplă pentru că așa este setat un ecosistem de publicitate, care cere această cantitate, care  cere audiență cu orice preț. Lucrurile astea care vin din tradițional ce înseamnă media trebuie să revină, cred eu, la niște... Oamenii aceia care vă îndeamnă să dați click o fac pentru că așa este setat ecosistemul, pentru că anumiți playeri, gen, de exemplu, Google, plătesc pentru aceste afișări, indiferent de context.

Maria Țoghină: Deci ar trebui să schimbăm ecosistemul.

Dragoș Stanca: Da.

Maria Țoghină: Săptămâna trecută, adunarea generală a BRAT a aprobat inițierea unui proiect al cărui autor ești: publicitatea responsabilă în media de încredere, un proiect ambițios. Detaliază un pic, ne-ai spus deja ceva despre acest proiect și este foarte interesantă această legătură între publicitate responsabilă și media de încredere, pentru că eu cred că în momentul de față poate cea mai importantă calitate mass media ar trebui să fie încrederea publicului în actul jurnalistic.

Dragoş Stanca: Demersul meu vine cumva normal într-un context în care doar simpla măsurare și auditare cantitativă a traficului site-urilor, a audiențelor obținute de colegii din industria de publicitate stradală, a audiențelor pe care ziarele, revistele le obțin, radiourile și așa mai departe, dacă asta este singura măsură pe care o aplicăm, eu cred că ne îndreptăm într-o direcție greșită în care platformele globale vor fi în stare să livreze aceste cifre, fără probleme, da? Oricând un dans lasciv pe Tiktok sau YouTube va aduna mai multă atenție decât o anchetă jurnalistică despre o problemă gravă pentru societate. Ei, dacă nu ținem cont decât de numărul de afișări, de numărul de ascultători, de numărul de telespectatori, de numărul de vizualizări și așa mai departe, intrăm într-o logică total aberantă, într-o vrie a irelevanței pentru ce înseamnă jurnalism și media. Așa cum sper că cei care ne ascultă nu intră într-un spital și decid să fie operați de tipul care arată cel mai a chirurg, ci se duc chiar la omul sau profesionistul care chiar are studii de chirurgie și medicină, așa cum nu ne urcăm într-un avion și ridicăm mâna și decidem cine să îl piloteze, la fel cred că și în industria de media și în informarea cetățenilor trebuie să ținem cont și de alte criterii. Şi proiectul pe care am încercat să îl propun colegilor din industrie - și mă bucur că a fost aprobat - vine tocmai să înceapă o discuție constructivă în acest sens, să vedem care sunt mijloacele și metodologiile, dincolo de orice fel de suspiciune de a putea fi manipulate într-o direcție sau alta care ne pot curăța puțin ecosistemul și prima problemă care apare foarte, foarte acut este în zona de media digitală, dar și celelalte medii sunt contaminate. Am văzut și vedem în fiecare zi derapaje dictate de aceeași problemă...

Maria Țoghină: ... goana după audiență.

Dragoș Stanca: ... de goana după audiență, care înseamnă automat bani. Atât timp cât nu ne vom alinia, și etic și procedural, și autoreglementa, se va întâmpla un lucru foarte rău, și anume vom fi reglementați la un moment dat și, de obicei, știm că atunci când politicienii intervin în orice fel de chestiune care ține de o industrie, lucrurile nu ies întotdeauna chiar extraordinar de bine. E mai bine să ne autoreglementăm, în măsura în care putem, și apoi, când va fi cazul, dacă nu vom reuși, să îi lăsăm pe alții să o facă sau pur și simplu să renunțăm la o anumită bucată de piață, dacă vreți. Pentru că la urma urmelor sunt exemple de țări în Asia, de exemplu, unde globalizarea tranzacționărilor de media a dus la o cotă de piață, de exemplu, de 95-98% pentru platformele globale care, să nu fiu înțeles greșit, au un rol foarte benefic, este o industrie foarte spectaculoasă, însă, în anumite aspecte ale problemei, impactul, de exemplu, în sănătatea informației pe care o consumăm, impactul acestei globalizări a generat efecte negative.

Maria Țoghină: Dragoş, menționai mai devreme mediul digital. Cât de mult ne afectează un mediu digital suprasaturat de știri false, de dezinformare, de teorii ale conspirației? A devenit cumva, în acest mediu, adevărul - ceva opțional? Este un fenomen care te preocupă.

Dragoş Stanca: Adevărul a devenit opțional tocmai din acest motiv, din motivul că doar cantitatea contează. Evident, este mult mai ușor pentru noi, acum, să inventăm un scandal care ar fi avut loc la BRAT astăzi sau să... nu știu, să înscenăm o explozie în fundal și apoi să începem să țipăm disperați și să creăm un viral, să creăm un audio, un video viral. E mult mai plictisitoare discuția asta a noastră, chiar dacă e mult mai importantă pentru cei care ne ascultă. Copiii dumneavoastră ar putea să afle de pe internet o știre astăzi care să-i coste, de ce nu, chiar securitatea personală. Așa cum avem grijă să ne educăm copiii să treacă strada doar pe verde, să se uite în stânga, în dreapta și așa mai departe, trebuie să începem să îi învățăm și să se protejeze de pericole care există în spațiul media. Ei bine, adevărul, din păcate, în spațiul digital, dar și în audiovizual, a început să devină opțional și este din ce în ce mai vizibil că, atâta timp cât ecosistemul este reglat doar pe metrici cantitativi, va fi opțional și în continuare. Şi rolul unei organizații de tip BRAT și rolul unor profesioniști din industrie cred că trebuie să fie și ăsta, să ne uităm, să constatăm că este o problemă și să începem să întreprindem lucruri pentru a corecta această problemă și a găsi căi inatacabile și nediscutabile de a fi corecți; atunci când spunem una e una, alta e alta. Acest website sau această publicație nu respectă niște minime condiții etice și benefice, din punct de vedere social. Nu e ceva nou, nu e ceva specific României. S-a vorbit foarte mult în perioada asta de ce se întâmplă în Australia, unde giganții globali au intrat într-un clinci, într-o dispută cu producătorii locali de conținut. Un lucru despre care se vorbește puțin spre deloc în România, nu a ajuns această informație, încă, este că nu vorbim de orice fel de conținut acolo. În reglementarea pe care Guvernul australian a emis-o se vorbește despre Core News Media. Asta înseamnă concret că nu orice formă de conținut care circulă în online este considerată a fi utilă societății, utilă democrației, și s-a făcut această separare ce înseamnă, și există o definiţie a ce înseamnă conținutul care are impact social care contează pentru funcționarea unei societăți și a unei democrații și, da, este o temă vastă, complicată, delicată, dar trebuie adresată și rezolvată; așa cum nu existau reguli de circulație când s-a inventat automobilul și au murit foarte mulți oameni până s-au făcut reguli care acum ni se par banale, gen prioritatea de dreapta, la fel și în zona digitală trebuie să venim cu reguli în fața unui fenomen nou, la urma urmelor.

Maria Țoghină: Dragoş, un prim pas îl reprezintă proiectul pe care l-ai propus și care a fost asumat de BRAT, cel puțin la nivel de inițiere, de demersuri. Să vedem cum se va finaliza. Care ar mai fi soluțiile pentru a rezolva această problemă, pentru că este o întreagă dezbatere și pentru că, cel puțin la nivel de specialiști, acest fenomen îngrijorează.

Dragoş Stanca: Soluţii se pot găsi punctual. Sigur că este un dans al profitului intereselor ș.a.m.d. Foarte concret, de exemplu dacă rigorile pe care platformele globale le-ar aplica atunci când selectează un anumit website, de exemplu, în rețea ar fi mai ridicate s-ar mai reduce din fenomen. Dacă, de exemplu, nu ai putea să îți creezi un cont în social media fără să probezi identitatea reală, iarăși s-ar reduce foarte mult din problemă, pentru că nu pot să demarezi o campanie publicitară fără să atașezi un card. Ei, cardul poate să fie al tău sau nu. Până una alta, în acest moment, în ecosistemul ăsta de publicitate complet deschis şi complet transparent și complet liber, lucruri care sunt bune în general, apar și aceste derapaje. De exemplu, eu pot demara acum o campanie publicitară în open web, în spațiu deschis, cu cardul pe care l-am găsit la metrou. Dacă am toate datele de identificare acolo și numărul cardului și codul din spate de securitate pot să pun acel card să demarez o campanie publicitară. Nu mă întreabă niciodată o platformă de tipul ăsta dacă e cardul meu, da? La urma urmei, e treaba cui l-a pierdut să îl blocheze și responsabilitatea mea să nu îl folosesc fraudulos. Ei bine, lucrurile astea sunt deocamdată permise, dar nu sunt normale. Adică, să fim serioși, și giganții globali știu asta și noi știm asta, toată lumea ştie asta. Atâta timp cât nu există o reglementare care să le interzică sau o autoreglementare care să regleze treaba asta, evident că profitul merge. Şi Google și Facebook au avut cifră record în 2020, în condițiile în care vedem ce s-a întâmplat în toată lumea, ce s-a întâmplat în media, ambele companii au avut încasări record, pentru că lumea a stat mai mult în casă, a stat mai mult online, au comandat mai multe lucruri, paradoxal - un fenomen pe care nu l-ar fi prevăzut nimeni dacă mă întrebați pe mine anul trecut pe vremea asta, că se va genera o explozie e-commerce adică, eu cel puțin îmi imaginam că oamenii nemaiieșind din casă nu-şi mai cumpără haine noi, da? Se pare că avem mecanisme psihologice ciudate și oamenii au decis să cumpere mai mult, și aceste platforme au câștigat și mai mult și mai mult și mai mult. Evident că e meritul lor, felicitări, inovația trebuie aplaudată, însă e bine să studiem lucrurile mai profund și să fim corecți cu toți jucătorii din ecosistem, fără a favoriza pe unul sau pe altul.

Maria Țoghină: Dragoş, ce crezi despre educația media, pentru că este un subiect și el aflat pe agendă? Nu putem vorbi despre prevenirea dezinformării teoriilor conspirației, nu putem vorbi despre consumatori în mediul digital dacă nu vorbim despre o generație educată.

Dragoş Stanca: După părerea mea, ar trebui să privim informarea și informația corectă la fel cum privim alimentele, aerul, lucruri care ne poluează la propriu sau la figurat. Dacă vorbim de un aer încărcat, cu noxe sau o poluat, că e o discuție la zi aici, în București cel puțin, vedem mulţi oameni revoltaţi și care vor să rezolve această problemă și, iată, vedem că a început să se mai rezolve. Dacă vorbim de, nu știu, medicamente care nu sunt în regulă, avem toată discuția asta cu vaccinul și așa mai departe, iarăși, sunt discuții, se reglează într-un fel sau altul. Dacă vedem alimente care nu sunt în regulă, la fel. Ei bine, în materie de poluare a lucrurilor în care credem, nu credem, a lucrurilor pe care să le luăm de bune, să nu le luăm de bune, a știrilor, mai nou a ce se numeşte deepfakes, adică o generare total sintetică a  a realității în care ne învârtim și, practic, nu mai putem deosebi dacă un discurs pe care îl vedem pe YouTube sau pe orice alt site mai e chiar al cui se pretinde a fi și așa mai departe, toate lucrurile astea se complică. Deci, la fel cum noi îi învățăm pe copii să nu bage degetele în priză, ca să dau un exemplu, la fel ar trebui să-i învățăm cum trebuie să se protejeze online de oameni care doresc să le fure datele de card, oameni care doresc să le facă viața complicată, oameni care doresc să îi dezinformeze, ce e aceea un clickbait, ce e aceea un fake news, cum îl identifici, cum faci universal image search, de exemplu, în Google ca să îți dai seama dacă fotografia pe care o vezi există sau nu, sau dacă fotografia e reală, sau dacă fotografia nu a mai fost cândva publicată și este din alt context. Sunt anumite lucruri care  ar trebui, după părerea mea, să fie incluse în programa școlară și în toate discuțiile din zona educațională, pentru ca macar copiii celor care ne ascultă şi ne urmăresc să nu mai fie victimele manipulărilor la viitoarele alegeri de peste 15, 20 de ani. Aceste lucruri nu se rezolvă de la o zi la alta, dar trebuie conștientizate, asimilate, monitorizate și încet, încet adresate și, în final, rezolvate.

Maria Țoghină: Ce ar trebui să știm despre cum se schimbă lumea în care trăim, pentru că ești pasionat de tehnologie, de mediul digital și cred că ascultătorii noștri și-ar dori să înțeleagă mai multe despre acest mediu, pentru că ne adresăm, totuși, în format clasic ascultătorilor, deși emisiunea se va regăsi și pe rețelele sociale și pe YouTube, în format video, dar ne ascultă în FM, în unde medii, deci acolo unde ne-au descoperit în urmă cu 90 și de ani, mai bine, atunci când radioul era la început. Pentru aceşti ascultători în format clasic cum se schimbă lumea?

Dragoş Stanca: O să spun ceva, probabil, surprinzător. Lumea nu se schimbă, de fapt, se schimbă uneltele pe care le avem la dispoziție și se schimbă viteza cu care anumite fenomene se propagă. Ştirile false nu sunt nicidecum ceva nou. Ca să dau un exemplu de știre falsă clasică - găină cu puii vii, a Evenimentului Zilei anilor '90, sub bagheta maestrului Cristoiu, există și acum ca și reper de fake news by the book și care nu are nicio legătură cu internetul, ea a fost un fake news în variantă print. Şi, sigur, exemple pot continua. Nu există lucruri noi din punctul  ăsta de vedere. În schimb, există dinamici care accelerează extraordinar de mult anumite calități și defecte umane. Apetența noastră pentru senzațional, pentru tabloide, la fel, nu este nouă. Faptul că acum însă, avem atât de mult conținut de tipul acesta la un click distanță, provoacă niște schimbări fundamentale pe care începem abia să le măsurăm. Faptul că, atenție, vorbim de educație sexuală în școli și vedem preoți, politicieni, populiști și, din păcate, și părinți manipulați la rându-le, care sunt extrem de revoltați că ar putea să vadă copiii lor la școală un organ sexual sau să învețe despre sexualitate, însă uită că la un click distanță, pe smartphone-ul lor, există zeci de site-uri pornografice. Dorința de a vedea și curiozitatea de a explora e aceeași, doar că acum există la o secundă distanță. Pe vremea mea, "maică", era foarte greu să vizionez pornografie, adică trebuia să te duci, să găsești un băiat, să aibă video, să.... Ei bine, toate aceste exemple ne arată că, din nefericire, există şi această consecinţă îngrijorătoare pe care trebuie să o monitorizăm şi să o adresăm, a faptului că copiii noștri sunt expuși unei lumi total exponențial accelerate, dacă vreți, și toate lucrurile pe care noi le-am luat așa mai ușor, poate, acum se năpustesc asupra lor. Şi ei ar trebui să învețe lucruri care să îi educe. De exemplu: să reducă consumul de social media, la fel cum ar fi bine să doarmă un timp suficient, să nu devină dependenți de anumite aplicații care sunt gândite pentru a crea dependență, așa cum nu-i lăsăm să fumeze sau încercăm să amânăm momentul cânt mai mult, la fel ar trebui să facem și cu social media. E, toate aceste fenomene, în opinia mea, trebuie adresate de autorități, trebuie împinse către programele școlare și trebuie, da, să existe această educație media și avem, să zicem, și o parte bună a pandemiei că foarte mulți profesori au fost nevoiți acum să învețe cu educația la distanță, așa cum și în afaceri foarte mulți oameni au fost obligați să lucreze mai mult de la distanță, și sper că, ușor, ușor, deschiderea către tehnologie și către toate pericolele aferente, pe lângă beneficii, vor fi asimilate și de profesori mai mult și că profesorii viitorului vor înțelege importanța asta și probabil că și în programele școlare vom vedea, sper, în curând, și conținut de tipul ăsta: educație media, educație digitală, lucruri care sunt foarte, foarte importante pentru ca un tânăr să se poată feri de pericolele care există în zona asta.

Maria Țoghină: Ne apropiem de finalul interviului și nu aș vrea să ne luăm la revedere fără a ne spune câte ceva despre proiectele anului 2021 pentru Dragoş Stanca.

Dragoş Stanca: Este un an greu, având în vedere că pandemia a afectat foarte serios multe dintre business-urile și proiectele antreprenoriale în care sunt implicat. Din fericire, unele au fost afectate pozitiv, altele negativ; pe medie stăm încă bine, sigur, și pentru că am avut puțin noroc, trebuie să mărturisesc. Din punctul ăsta de vedere, 2021 înseamnă reinventarea și reașezarea conceptului Festivalului UPGRADE 100, fostul Interactiv Central-Eastern Europe Festival, într-un format complet nou, hibrid, în care va trebui să ne adaptăm schimbărilor radicale pe care le vedem și a faptului că nu știm când și cum vom mai putea să ne adunăm într-un format fizic sau dacă publicul va mai dori să se adune într-un format fizic. De asemenea, în zona de media există această dorință de a insista în discursul public și în dialogurile pe care le avem cu clienții și cu producătorii de conținut să vedem în ce măsură etica și regulile și standardele mai ridicate de abordare a industriei media și publicitate se pot impune pe piață. Din punctul meu de vedere, cam aceste două proiecte ar fi esențiale și importante. Multe altele apar de obicei pe parcurs, există noi și noi dezvoltări. De exemplu, și zona blockchaine este tot mai interesantă și, atenție, și asta va afecta zona media și ne uităm puțin și acolo. Deci este de lucru.

Maria Țoghină: Cel puțin pe zona de blockchaine sigur vom mai discuta, pentru că este un subiect pe care vreau să îl abordez și eu în cadrul emisiunilor de la Radio România Actualități. Mulțumesc, Dragoș.

Dragoş Stanca: Mulțumesc și eu pentru timp și sper să înțeleagă cei care ne ascultă că tehnologia este extraordinară, dar că nu e bine să ne predăm întru totul şi trebuie să fim informați și să fim educați în domeniul ăsta, pentru că altminteri putem să avem și consecințe mai puțin plăcute. 

Maria Țoghină: Dragoş Stanca, un om care crede cu tărie în şansa unei Românii mai bune. 

(Oameni care mișcă România, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, 30 martie, ora 21:05, Transcriere: RADOR) 



Etichete Exclusiv RadioDragoș StancaBRATOameni care mișcă RomâniaMaria Țoghină

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live