Discuţii în PE despre învăţământul superior complementar şi la distanţă
La capitolul învăţământ, în Parlamentul European s-a vorbit despre învăţământul superior complementar şi la distanţă
Articol de Ianna Ioniţă, 20 Septembrie 2017, 03:16
Emisiunea "Agenda globală", realizator Iana Ioniţă
Realizator: Suntem acum în legătură directă cu europarlamentarul Damian Drăghici. Sunteţi artist şi toată lumea vă cunoaşte pentru asta, dar sunteţi şi membru în Parlamentul European, şi aţi votat pentru raportul referitor la învăţământul superior complementar şi la distanţă. Despre ce e vorba?
Damian Drăghici: "Raportul a fost pregătit în cadrul Comisiei pentru Cultură şi Educaţie, din care fac parte, şi a plecat de la necesitatea de a remodela sistemele educaţionale clasice, pentru a garanta şi facilita accesul tuturor cetăţenilor europeni, indiferent de vârstă, la o educaţie permanentă, fie formală, nonformală sau informală. Şi, mai ales, îmbunătăţirea continuă a cunoştinţelor şi a competenţelor este esenţială, nu numai pentru sporirea competitivităţii persoanelor la locul de muncă, dar şi pentru dezvoltarea lor pesonală şi, mai ales, pentru o integrare mai bună şi mai activă în societatea actuală.
Dar accentul se pune pe dezvoltarea învăţământului online şi la distanţă, care să facă accesul egal la o educaţie de calitate, o realitate pentru toţi şi, mai ales, fără discriminare pe criterii de naţionalitate, minoritate, regiune, statut social, vârstă sau sex.
Această iniţiativă adoptată la Strasbourg, pe 12 septembrie, îşi propune să asigure un acces mai uşor pentru toţi şi să reducă costurile studiilor."
Realizator: Când credeţi că acest lucru ar putea deveni realitate şi în România?
Damian Drăghici: "Maxim, maxim, cred că în 2019 - 2020, maxim, cred! "
Realizator: În privinţa modificării directivelor europene privind muncitorii detaşaţi, dezbaterea, aşa cum ştim, e departe de final. Ce soluţii se întrevăd, pentru că, nu-i aşa, şi artiştii pot fi, la un moment dat, salariaţi detaşaţi?
Damian Drăghici: "Şi nu numai! Există numeroase discuţii pe marginea acestei directive europene, dar, aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, este încă în faza de lucru şi sper că soluţia finală va fi una echitabilă pentru toată lumea.
Preşedintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, a propus cererea unei autorităţi comune care să monitorizeze implementarea în Uniunea Europeană a reglementărilor privind muncitorii detaşaţi acuzaţi de promovarea dumpingului social, cum îi spunem. Dar statele din UE sunt divizate în privinţa reglementărilor conform cărora, de exemplu, un şofer de camion într-o anumită ţară poate lucra pentru o perioadă limitată, de exemplu, în altă ţară, sau, nu ştiu, undeva, având salariul la nivelul celor din Europa de Est, deseori sub nivelul minim garantat în Europa.
Sunt multe dezbateri pe subiect, dar, cu siguranţă, se va ajunge la un compromis în privinţa acestui subiect din partea Comisiei, din partea Uniunii Europene."
Realizator: În privinţa migraţiei, încă de la începutul anului un sondaj Eurobarometru arăta că 73% dintre europeni doresc ca Uniunea să facă mai mult pentru abordarea chestiunii migraţiei. În România procentul e 76%. Chestiunea migraţiei atârnă foarte mult, iată, şi în campania electorală din Germania.
Damian Drăghici: "Da, aici aveţi două laturi, una, aş vrea să adaug, în afara faptului că sunt artist, sunt şi rom, după cum ştiţi, de etnie, adică, ţigan, ca să vă spun politically correct, şi noi suntem consideraţi o migraţie sau migratori de atâţia zeci de ani, şi mai ales în ultimii 20 de ani.
Am să vă răspund ce facem noi la nivel european, în Parlamentul European în chestiunea migraţiei. Ca parte a reacţiei la starea migraţiei, Uniunea Europeană lucrează la reforma normelor de azil ca prioritate. Obiectivul este acela de a ne asigura că responsabilităţile sunt mai bine împărţite între statele membre.
Uniunea Europeană acţionează pe diferite fronturi. Deci, de la reformarea sistemului de azil la consolidarea securităţii frontierelor şi, mai ales, eficientizarea politicii de returnare şi promovarea integrării refugiaţilor. În centrul sistemului european, omul de azil, se află Regulamentul de la Dublin, care determină ţara responsabilă cu prelucrarea fiecărei cereri de azil, în general, prima ţară UE în care a intrat solicitantul, în care a ajuns.
Pe lângă o reformă majoră a sistemului Dublin, Parlamentul European a solicitat, şi intensificarea controalelor la frontieră şi îmbunătăţirea capacităţilor statelor membre de a urmări persoanele care intră în Europa.
De asemenea, deputaţii europeni doresc să pună în aplicare norme clare la nivel european pentru a distrage imigranţii obişnuiţi de refugiaţi, pentru a asigura un tratament echitabil şi egal pentru solicitanţii de azil şi pentru a asigura că fiecare stat membru, fiecare stat membru, vreau să pun punctul pe "i", contribuie în mod concret şi corect la soluţionarea problemei legate de relocarea refugiaţilor."
Realizator: Domnule Damian, o să vă mai spun un singur lucru, toată lumea s-a uitat zilele acestea mirată că Europa se confruntă tot mai des cu fenomene extreme care nu pot fi anticipate. Parlamentul European ce face pentru combaterea schimbărilor climatice? Iată, şi Emmanuel Macron, astăzi, a pus această problemă.
Damian Drăghici: "Da, da, ştiu şi am văzut. Uniunea are competenţe în majoritatea ramurilor politice pentru /mediu/, pentru poluarea aerului şi a apei, gestionarea deşeurilor şi a schimbărilor climatice.
Există acordul, bineînţeles, pe care îl ştiţi, sunt conştient, de la Paris, care este un acord global privind schimbările climatice. Acordul prezintă un plan de acţiune pentru limitarea încălzirii globale mult sub 2% grade Celsius.
În ciuda numeroaselor discuţii pe această temă, Parlamentul European îşi menţine angajamentul de a asigura 100%, în Uniunea Europeană se vor îndeplini obiectivele privind schimbările climatice. Şi lucrăm, în momentul ăsta, la o reformare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, pentru a simula inovarea noilor tehnologii durabile, mai ales obiectivele naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din transport, construcţii, deşeuri, agricultură, măsurile de conservare şi consolidare a capacităţilor pădurilor pentru a capta dioxidul de carbon în mod durabil, asta 100%."
