Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ŞTIRI (politice, economice, sociale, culturale * Meteo * Sport) Duminică, 27 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Mario Balint

6 Aprilie 2016
Vizualizari: 3614
Comentează add

Procurorii au descins în această dimineaţă în staţiunea Băile Herculane, din judeţul Caraş-Severin, fiind vizate persoane care au contribuit la devalizarea staţiunii.

DIICOT anchetează "devalizarea stațiunii Băile Herculane"

mario-balint

UPDATE: Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc în Bucureşti şi Băile Herculane. Aceleaşi surse arată că suspecţii Iosif Armaş, preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Hercules SA Băile Herculane, acţionar şi administrator special al SC Argirom Internaţional SA Bucureşti (societate care la rîndul ei deţinea peste 60% din acţiunile SC Hercules SA Băile Herculane); Filip Railescu - director General al SC Hercules SA şi Gavril Adamescu - director Economic al SC Herculesc SA au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior şi alte persoane, printre care se află şi Angela Monica Borza (lichidator judiciar), avînd drept scop scoaterea activelor/bunurilor SC Hercules SA din patrimoniul acesteia şi însuşirea sumelor de bani obţinute din valorificarea acestor active.

Imobile înstrăinate în mod fraudulos de acest grup ar fi: pădure în Domogled cu Fabrica de Gheaţă; pădure la Cerna cu restaurant "Grota Haiducilor", clădire IBTH - birouri, clădire Băi Termale "Apollo", clădire Baia Termală "Hebe", spital pentru militari şi ofiţeri - Pavilion 4, sanatoriul medical Balnear - Pavilion 3 (actual Hotel Apollo), imobilul "Băile Neptun", Hotel Decebal - Sanatoriu medical balnear - Pavilionul 2, Hotelul Traian - Pavilionul 1, complex de edificii - Cazinou, Sanatoriul Militar cu curte şi baie pentru militari, Hotel Diana, Hotel Roman, Hotel Afrodita, Baia Venera, Baia Diana, sanatoriul medical balnear IOVR - Pavilionul 12, clădire Sediu Nou, Hotelul Hercules şi Hotelul Ferdinand.

Prejudiciul total cauzat prin activitatea infracţională s-ar ridica la suma de 123.325.726 lei (circa 30 milioane euro).

--------------------------------------------------------------------------------------------

22 de percheziții DIICOT au loc în dimineața în județul Caraș-Severin.

Procurorii au descins în această dimineaţă în staţiunea Băile Herculane, din judeţul Caraş-Severin, fiind vizate persoane care au contribuit la devalizarea staţiunii, între care omul de afaceri Iosif Armaş.

Acestea sînt acuzate de săvîrșirea infracțiunilor de delapidare, spălare de bani, grup infracțional organizat și abuz în serviciu.

Oamenii legii au descins şi la Agenţia pentru Rezervele Statului din judeţul Caraş-Severin. Iosif Armaş a fost ridicat de la Bucureşti şi urmează să fie dus la biroul DIICOT din Caraş- Severin pentru a fi audiat în acest caz.

Alături de Armaş vor mai fi duse la audieri alte 11 persoane printre care foşti directori ai firmelor controlate de Armaş, dar şi un fost director de la Agenţia pentru Rezervele Statului din Caraş- Severin.

Potrivit DIICOT, Iosif Armaş, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al HERCULES SA, acționar și administrator special al ARGIROM INTERNAȚIONAL SA este acuzat că ar fi vîndut ilegal mai multe clădiri, majoritatea hoteluri, de exemplu Roman, Decebal, Afrodita, Diana, Hercules şi Ferdinand.

Prejudiciul se ridică la 123 de milioane de lei, 30 de milioane de euro.

Iosif Armaş este originar din comuna Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin.

Întreaga aventură a început în 2001 cînd Ministerul Turismului a vîndut către SC Argirom SA, firmă deţinută de Iosif Armaş, SC Hercules Băile Herculane, companie ce deţinea cele mai multe şi importante unităţi de turism din staţiunea de pe Valea Cernei.

Iosif Armaş este originar din comuna Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin, şi a lucrat ca portar la importante hoteluri din Herculane, în perioada comunistă. A început să facă bani serioşi în 1999 atunci cînd, potrivit Pro TV, "în timpul guvernului Isărescu, s-a prezentat la Ministerul de Finanţe şi şi-a oferit expertiză pentru recuperarea datoriei de 72 de milioane de ruble, echivalentul a 72 de milioane de dolari din Vietnam. Din 72 de milioane, noi ne-am ales cu orez în valoare de 18 milioane de doalri pe care l-a vîndut Armaş. Este foarte interesant cum datoria Angolei estimată la aproape 20 de milioane de dolari s-a plimbat la mai multe companii, în mai multe ţări. În 1998 , în timpul guvernului Radu Vasile se cesionează datoria Angolei către Cobbham Internaţional Investements . În anul 2000, aceiaşi datorie este dată firmei Argirom condusă de Iosif Armaş care se obligă să plătească 15% din valoarea iniţială. Adică în jur de 2,7 milioane dolari. În 2003, guvernul Năstase cesionează datoria firmei Maxima Grup.

Anul 2000 îl consacră pe Iosif Armaş ca înalt demnitar al Statului Român, fiind ales deputat PSD de Călăraşi şi membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor. Pescăria deţinută de Iosif Armaş este acuzată de inundarea satului Spanţov, din Călpraşi, la marile inundaţii de pe Dunăre din 2006.

În 2001 Ministerul Turismului vinde către SC Argirom SA (firmă deţinută de Iosif Armaş) compania SC Hercules Băile Herculane, companie ce deţinea cele mai multe şi importante unităţi de turism din staţiunea de pe Valea Cernei.

În topul Forbes din 2009, Armaş ocupa locul 72 cu o avere de 90 de milioane de euro. Mai puţin inspirat în vremuri de criză, miliardarul a devenit un sărac om bogat, imperiul construit de acesta după privatizarea cu cîntec a staţiunii Băile Herculane din 2001 prăbuşindu-se într-un timp record, aşa cum a fost şi clădit, informează Adevărul.

HERCULES SA (CUI: 1070543) este firma care a distrus staţiunea Băile Herculane, în principal prin nepăsarea manifestată faţă de unităţile de cazare şi de tratament din patrimoniu. Artizani ai acestei operaţiuni sînt consideraţi Iosif ARMAŞ şi Dan Matei AGATHON, acesta din urmă fiind ministrul Turismului care a privatizat societatea în condiţii discutabile.

Pe 14 decembrie 2015, după un proces care a trecut şi pe la Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Caraş Severin a ajuns la concluzia că “în cazul SC HERCULES trebuie făcut ceva. Prin urmare a decis deschiderea procedurii de insolvenţă în Dosarul 1328/115/2015*, creanţele invocate de creditorii care au solicitat aplicarea Legii 85/2014 fiind impresionante:
    Alexandru BUROVIC – 2.550.000 lei
    HOTEL DACIA SRL – 1.724,373,69 lei
    Valeriu VERBIŢCHI – 1.350.000 lei
    Alexandru GAVRILESCU – 1.213.374 lei
    COMPLEX CERNA BĂILE HERCULANE SRL – 118.499,49 lei.

 Practicianul în insolvenţă SCP MIRIANA MIRCOV RELICONS SPRL (Lavinia Olivia IANCU) a fost numit administrator judiciar provizoriu, iar data de 25 ianuarie 2016 a fost stabilită drept termen limită de înscriere la masa credală. Prima şedinţă a Adunării Creditorilor a fost convocată pe 22 februarie 2016, ora 12:00, la sediul administratorului judiciar (Timişoara, aleea Ionel Perlea nr.7, ap.3).

 SCP MIRIANA MIRCOV RELICONS SPRL a publicat un raport privind propunerea de continuare a perioadei de observaţie din care reiese că HERCULES SA “desfăşoară activitate de exploatare şi valorificare a apelor termominerale conform licenţelor de exploatare”, numai că “deşi singura activitate din care se obţin venituri este distribuţia de apă termală, societatea debitoare nu are contract de furnizare a energiei electrice, element vital pentru continuarea activităţii”.

 Deşi – în bilanţurile depuse la Finanţe – societatea figurează fără angajaţi din anul 2011, documentul menţionat susţine că “la noiembrie 2015, exista un număr de 16 angajaţi cu un fond de salarii de 32.445 lei. Conform balanţei din luna noiembrie 2015, există salarii restante în cuantum de 417.632 lei“.

HERCULES SA, societate la care pachetul majoritar de acţiuni (61,19%) este deţinut de ARGIROM INTERNATIONAL SA Bucureşti (CUI: 5478708), companie aflată în insolvenţă din 2008 (Dosar 43077/3/2007, Tribunalul Bucureşti) la care masa credală depăşeşte 128 milioane lei!

Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud-vest a României, în judeţul Caraş-Severin, la o altitudine de 168 m, la 8 km distanţa de graniţa cu judeţul Mehedinţi şi doar 25 de km de frontiera cu Serbia. Staţiune bi-milenară este menţionată sub denumirea „Ad aqua Herculi sacras ad Mediam”.

Bazele staţiunii au fost puse în anul 102 d.Ch. de Împaratul Traian, romanii introducînd cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele staţiunii vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus şi al frumoasei Elena, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii şi al echilibrului între forţa fizică şi cea spirituală.
Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, băi, monumente şi statui, închinate zeilor Hercules, Aesculap şi Hygieia. Atestarea documentară a staţiunii datează din anii 153 d.C., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi: „Zeilor şi divinităţilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimişi ca delegaţi romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevătămaţi, au ridicat acest prinos de recunoştinţă”. În perioada civilizaţiei romane, staţiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracţie pentru aristrocaţia Romei antice. Impresionaţi de excepţionala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosiţi în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulţumire aduse zeilor pentru vindecare.

După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă şi contemporană a Băilor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstrucţia şi modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănăţeni construind aici majoritatea edificiilor din staţiune, care poartă amprenta unui baroc austriac impresionant. Se cuvine să pomenim aici de faptul că în anul 1999, Termele Romane cuprinse în monumentala construcţie a hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, în circuitul turistic astfel încît vizitatorii hotelului au posibilitatea să urmeze tratamentul balnear în aceleaşi condiţii cu cele ale guvernatorului provinciei, generalul roman Marcus Aurelius Pius.

În 1736, generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea împăratului Carol al VI-lea, reclădeşte băile şi menţionează existenţa termelor lui Hercules, Higeea şi Esculap. Izvorul cu cel mai mare debit este Hercules, care are emergenta sub Hotelul Roman şi acolo se înscrie în hartă Baia nr. 9. Staţiunea este vizitată de-a lungul timpului de mari personalităţi, între care: împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I şi împărăteasa Carolina, împăratul Franz Iosef şi împărăteasa Elisabeta. În 1852 împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind „cea mai frumoasă staţiune de pe continent”, iar împărăteasa Elisabeta (Sisi) scrie un jurnal intim în care Băile Herculane sunt o prezenţă distinctă şi încântătoare.

În urma Primului Război mondial şi al Tratatului de la Trianon Banatul aşadar şi comuna au devenit parte a României. În staţiune există Muzeul Nicolae Cena, ale cărui colecţii au început să fie constituite începînd cu anul 1922. După al Doilea Război Mondial oraşului a fost acordat statutul de oraş şi prin hotărîrea nr. 1.016 din 12 octombrie 2011, localităţii s-a acordat cel de staţiune balneară.

În 2010, Stațiunea Băile Herculane ar fi putut avea o șansă de a reveni la gloria de odinioară, dacă Ministerul Culturii ar fi decis să propună intrarea acesteia pe lista patrimoniului UNESCO. UNESCO este organismul care, la nivel mondial, sprijină financiar conservarea și salvarea a numeroase situri culturale și naturale. Reprezentanții Primăriei Băile Herculane au început demersurile, dar totul depindea de hotărîrea Ministerului Culturii. „Orașul dispune de un cadru natural deosebit, are istorie, obiective turistice bogate și un patrimoniu cultural aparte. Stațiunea este recunoscută pentru binefacerile apei termale și are o tradiție de peste 2.000 de ani. Avem tot ce ne trebuie pentru a ajunge în patrimoniul UNESCO", spuneau reprezentanţii Primăriei.

Includerea în patrimoniul UNESCO înseamnă un beneficiu de imagine pentru stațiune, dar mai ales o șansă de a primi bani pentru restaurarea și întreținerea clădirilor istorice din centru. Cele mai multe imobile aparțin stilului baroc austriac. România a aderat la Convenția UNESCO în 1990. Până în acest moment, țara noastră are șapte situri recunoscute în patrimoniul organizației: Delta Dunării, bisericile fortificate din Transilvania, Mănăstirea Hurezi, bisericile pictate din Moldova, fortărețele dacice din Muntii Orăștiei, centrul istoric al Sighișoarei și bisericile de lemn din Maramureș.

În centrul istoric din Băile Herculane, clădirile au fost ridicate de austrieci în prima parte a secolului al XIX-lea. Bijuterii arhitectonice, incluse în patrimoniul naţional, au căzut însă victimele unor pretinşi investitori. Pavilioanele de cazare şi băile cu ape termale au fost privatizate în 2001, dar proprietarii nu şi-au respectat angajamentele.  Privatizarea staţiunii a fost una de partid. Numai prin prisma faptului că ea a fost adjudecată la un preţ de nimic de un deputat PSD din Herculane denotă faptul că această staţiune era pregatită special pentru acesta. Degeaba s-au făcut contestaţii, degeaba au protestat oamenii... Cu Ministerul Turismului aliat de nădejde, gruparea din cadrul SC Argirom International SA, formată din Iosif Armaş, acţionar majoritar, şi asociaţii săi, printre care se număra Doru Ioan Tărăcilă, Florin Sebastian Sandu, fiul fostului şef al Poliţiei Române, şi soţia lui Marian Ureche, fost şef al SIPA (serviciul de informatii al Ministerului de Justitie), au intrat în posesia unei staţiuni cu renume internaţional.

Băile Herculane trebuia vîndută prin licitaţie internaţională, operaţiune ce ar fi trebuit amplu promovată în exterior. Renumele de care se bucura, marca solidă a staţiunii şi mai ales relaţiile tradiţionale cu agenţiile internaţionale de turism, cum ar fi Neckerman, impuneau o astfel de licitaţie. Dar s-a ocolit această variantă, pentru că altfel cel ce trebuia să cîştige nu ar mai fi avut nici o şansă! SC Argirom International SA nu avea nici cea mai mică experienţă în turism, obţinînd autorizaţiile necesare pentru acest domeniu cu cîteva zile înaintea licitatiei.

Preţul de vînzare pentru ditamai staţiunea a fost cît cel al unui hotel, adică 1,5 milioane de dolari plătibili în cinci ani, investiţiile impuse au fost tot de 1,5 milioane de dolari, şi eşalonate pe trei ani!


Etichete perchezitii diicot caras severindnabaile herculaneiosif armasprejudiciu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live