Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ÎNTRE PRIETENI (CONTINUARE) Vineri, 23 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Angela Cerven

15 Iunie 2017
Vizualizari: 677
Comentează add

Cunoaşterea şi înţelegerea istoriei comune este necesară pentru a întreţine şi afirma toleranţa dintre majoritate şi minorităţi.

Dezbateri la a IV-a ediție a proiectului european "Podurile toleranţei"

angela-cerven

Academia Română. Foto: facebook.com.

Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu

Cunoaşterea şi înţelegerea istoriei comune este necesară pentru a întreţine şi afirma toleranţa dintre majoritate şi minorităţi, iar dezvoltarea punţilor, a respectului şi încrederii fac o societatea mai puternică, mai solidară şi mai prosperă - au fost ideile centrale ale dezbaterii prilejuite de ediţia a IV-a a proiectului european "Podurile toleranţei", desfăşurată miercuri în Aula Academiei. 

Reporter: Angela Cerven - Ce înseamnă toleranţa şi câteva dimensiuni ale sale sunt conturate de preşedintele de onoare al B'nai B'rith România, Adrian Barbu: 

Adrian Barbu: "Au fost prezente personalităţi şi intervenţii care vin din orizontul unor etnii, dar, în sine, când vorbim de toleranţă nu ne putem referi numai la acest aspecte. Există, firește și diversitate şi politică şi culturală şi socială, şi toleranţa se adresează tocmai acceptării acestor posibilităţi, pentru că altfel ne definim democraţia într-un mod pervers, şi nu o dorim". 

Reporter: Minoritatea romă a fost marcată de momente istorice negative, dar, în acelaşi timp, a îmbogăţit diferite domenii de activitate.  

Mihai Neacşu, directorul Centrului de cultură al romilor "Romano Kher": "Din păcate, acest secol a consemnat pentru comunitatea romă mai multe evenimente, să le zic aşa, istorice negative. Mă refer, în primul rând, la Holocaustul romilor din anii '40, evoc şi perioada comunismului în care romii au fost şterşi de pe harta etnică a României. În primii ani de după '90 au fost multe conflicte interetnice. Acestea încă se mai manifestă, dar cu o frecvenţă, din fericire, mult mai redusă ca înainte; şi pentru echilibru, dacă am amintit de lucrurile rele, putem evoca şi contribuţia la partea culturală, muzicieni şi actori romi; măsurile afirmative de după '90, care contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea romilor în România - suntem în direcţia bună, sper eu".


Etichete Proiectul european "Podurile toleranţei"aula academiei romanetolerantaminoritatiadrian barburomano kherholocaustul romilorB'nai B'rith Româniamihai neacsu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live