"Democraţie fără terorism" în Spania

Organizaţia separatistă bască ETA a anunţat joi seară că renunţă pentru totdeauna la activitatea armată.

Într-o înregistrare video şi un comunicat postate pe site-ul ziarului basc GARA, trei reprezentanţi cu feţele acoperite au afirmat că angajamentul privind renunţarea la violenţă este clar, ferm şi definitiv.

În comunicatul video postat pe pagina de internet a ziarului basc GARA, reprezentanţii ETA au cerut guvernelor spaniol şi francez să înceapă un dialog deschis pentru a rezolva "consecinţele conflictului”.

Comunicatul era aşteptat după conferinţa internaţională de la San Sebastian, la care mai mulţi mediatori au cerut atât organizaţiei ETA, cât şi guvernelor Spaniei şi Franţei să dialogheze şi să găsească o soluţie pentru acest conflict care durează de 43 de ani.

În comunicat, ETA mai precizează că rezoluţia adoptată de mediatorii internaţionali la San Sebastian cuprinde toate elementele pentru o soluţie integrală a conflictului, cu referire la situaţia celor închişi pentru atentate şi la victimele atentatelor.

Reacţii la anunţul organizaţiei ETA

La o oră după anunţul ETA, premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero s-a declarat satisfăcut de această decizie şi a spus că Spania va trăi de acum încolo fără terorism, dar cu memoria neatinsă pentru cele 829 de victime.

Jose Luis Rodriguez Zapatero a mulţumit atât Franţei şi preşedintelui Nicolas Sarkozy, cât şi miniştrilor de Interne care au luptat pentru combaterea terorismului şi anihilarea multiplelor grupe de comandă ale organizaţiei separatiste.

Şi candidatul PSOE la alegerile din 20 noiembrie, Alfredo Perez Rubalcaba, până de curând ministrul de Interne, a mulţumit agenţilor de Poliţie şi ai Gărzii Civile pentru eforturile din aceşti ani de luptă împotriva terorismului.

La rândul său, liderul opoziţiei şi candidat din partea Partidului Popular, Mariano Rajoy, a anunţat că PP primeşte cu satisfacţie vestea că ETA a renunţat "la impunerea cu forţa a proiectului său politic”, însă a apreciat că societatea spaniolă nu se va simţi liniştită până când ETA nu se va dizolva.

"Suntem cu gândul la victimele terorismului, referent moral al democraţiei noastre”, a mai spus Rajoy.

Preşedintele guvernului regional basc, socialistul Patxi Lopez, s-a declarat şi el satisfăcut de comunicatul transmis de ETA.

"Am cucerit pacea şi libertatea în Ţara Bascilor, am reuşit datorită rezistenţei miilor de cetăţeni care nu s-au resemnat niciodată şi care au luptat permanent împotriva terorii, pentru a-şi apară libertatea. Datorită statului de drept şi a fermităţii sale, datorită acţiunii poliţiei şi justiţiei şi a toleranţei zero faţă de poziţia totalitară care justifică violenţa. ETA îşi recunoaşte înfrângerea, pentru că îşi anunţa finalul fără să fi obţinut nici un obiectiv. Democraţia şi democraţii am câştigat şi toată suferinţa pe care au cauzat-o nu le-a ajutat la nimic”, a declarat Patxi Lopez.

La rândul său, liderul opoziţiei, preşedintele Partidului Popular, conservatorul Mariano Rajoy a spus că anunţul ETA este o veste bună, însă a cerut dizolvarea "ireversibilă” a organizaţiei, avertizând că singura cale pentru viitor este respectarea legii.

"Considerăm că este un pas foarte important, însă liniştea spaniolilor va fi completă numai când se va produce dizolvarea ETA şi anihilarea ei completă”, a adăugat Mariano Rajoy.

Pe de altă parte, preşedintele Partidului Popular susţine ca pe un succes faptul că organizaţia teroristă a făcut acest pas "fără nici un fel de concesie politică” la schimb.

Istoric ETA

ETA a fost slabită în ultimii trei ani, din 2008 până în prezent pierzând forţa prin arestarea celor mai importanţi lideri ai săi, care acum sunt în puşcărie sau judecaţi pentru terorism.

Au fost trei ani în care şapte grupuri de comandă ale ETA au fost anihilate, în urma operaţiunilor complexe desfăşurate de poliţia spaniolă în colaborare cu cea franceză, garda civilă cu jandarmeria şi serviciile secrete ale celor două ţări.

Spania primeşte vestea încetării definitive a violenţelor cu exact o lună înainte de alegerile generale.

În istoria pe scurt a organizaţiei ETA, ziarul ABC şi agenţia EFE fixează începuturile activităţii teroriste în 1960, când a fost înregistrată prima victimă: Begoña Urroz, în vârstă de un an şi zece luni, moartă în primul atentat, în 27 iunie 1960.

Ultima victimă a fost poliţistul francez Jean-Serge Nerin, în 16 martie 2010.

În toţi acesti ani, ETA a ucis militari, gardieni, poliţişti, politicieni, judecători, procurori şi sute de persoane obişnuite.

ETA şi-a început activitatea în plină dictatură a lui Franco, organizând în 1973 un atentat în centrul Madridului. Atunci şi-a pierdut viaţa premierul Luis Carrero Blanco. Moartea lui Franco, în noiembrie 1975, nu a pus capăt acţiunilor teroriste ale ETA.

În 1977, guvernul a declarat amnistia pentru zeci de membri ai organizaţiei, însă în 1980, 98 de oameni au murit ucişi de ETA.

Anii 1999, 2004, 2005 si 2011 au fost ani în care organizaţia a suferit în urma acţiunilor forţelor de securitate ale statelor spaniol şi francez, cu arestări multiple ale capilor organizaţiei şi o activitate teroristă în decădere.

În anii '80, ETA a început să comită atentate cu maşini-capcană, iar victimele au fost persoane de toate condiţiile şi toate vârstele, dupa ce la început erau membri ai forţelor de securitate sau militari.

Potrivit volumului "Vieţi întrerupte”, cel mai afectat grup de victime este cel al angajaţilor Gărzii Civile, cu 209 morţi, urmat de cei din Poliţia Naţională, cu 149 de asasinate şi de militari, cu 82 de victime.

Cel mai sângeros atentat al ETA a avut loc în 1987, când au murit 21 de persoane, dar nici cel din 1991, din sediul Gărzii Civile din Vic (Barcelona), cu nouă victime, nu va fi uitat niciodată.