Recorduri de audienţă la Radio România ActualităţiREGULAMENTUL CONCURSULUI din cadrul emisiunii ”Obiectiv România”Regulamentul Concursului de lecturăREGULAMENTUL CONCURSULUI "Povestea cămășii"
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Demisia procurorului general al României, Tiberiu Niţu, a devenit subiect de politică internă în Bulgaria.
.png)
Demisia procurorului general al României, Tiberiu Niţu, a devenit subiect de politică internă în Bulgaria.
Sunt voci care pun acum problema demisiei procurorului şef al ţării, Sotir Ţaţarov.
Lucrurile nu pot fi, totuşi, cântărite la fel.
Lui Tiberiu Niţu i se reproşa folosirea coloanei oficiale pentru a se deplasa în Capitală, însă în Bulgaria mai toţi demnitarii şi şefii de instituţii folosesc Serviciul de Pază şi Protocol.
În plus, procurorul general al Bulgariei este considerat responsabil de activitatea slabă a procuraturii, care nu a dus la bun sfârşit în ultimul an niciun dosar de corupţie la nivel înalt.
În comentariile apărute în mediile sofiote se afirmă că motivul ce a stat la baza demisiei în România nu poate provoca nicio reacţie în condiţiile Bulgariei, întrucât mai toţi miniştrii, şefi de instituţii şi de partide sunt îngrijiţi de Serviciul de Pază şi Protocol, ca în perioada totalitară.
Procurorul Sotir Ţaţarov este criticat, inclusiv în ultimul raport de ţară, pentru nereguli mult mai grave; el este considerat responsabil de activitate slabă a procuraturii, care nu a dus la bun sfârşit în ultimul an niciun dosar de corupţie la nivel înalt.
Hristo Ivanov, fostul ministru al justiţiei, care a demisionat în urmă cu două luni, în semn de protest la blocarea reformelor de către majoritatea parlamentară, a declarat că într-o încercare de a-l salva pe procurorul şef, liderii partidelor din coaliţia de centru-dreapta, aflată la guvernare, au acuzat pentru toate relele Consiliul Suprem de Justiţie.
De fapt - constată Ivanov - acest organ este criticat în raportul de ţară din cauza deciziilor unei majorităţi controlate de procurorul şef.
Activitatea minorităţii reformatoare în Consiliul Suprem este salutată în raport, ceea ce este fără precedent într-un astfel de document.
Sub presiunea concluziilor negative la adresa sa în raportul de ţară, Sotir Ţaţarov a acceptat auditarea externă a instituţiei sale, măsură până nu demult respinsă de el într-un mod categoric.
Ex-ministrul constată, nu fără ironie, că exceptând intervenţia militară, auditarea externă este măsura cea mai apropiată de cererea de demisie a şefului procuraturii bulgare, pe care Comisia Europeană şi-o poate permite, fără a fi acuzată de implicare directă.
În raportul de ţară este criticată şi decizia procurorului general, de a bloca anchetarea cazului Celanova - Ianeva, o serie de înregistrări audio, de convorbiri între şefa Tribunalului Municipal Sofia, Ianeva, şi judecătoarea din Tribunalul Suprem, Celanova, din care reiese implicarea directă a primului ministru Borisov şi a procurorului şef în activitatea Consiliului Suprem de Justiţie.
Procuratura nu a acordat nicio atenţie afirmaţiilor lui Ianeva, că primul ministru a făcut cadou unei prietene o casă în valoare de 1,5 milioane de euro, de la Barcelona.
Veridicitatea convorbirilor a fost confirmată de judecătoarea Celanova, iar corectitudinea tehnică a înregistrărilor de un laborator european, folosit de justiţia franceză.
Ca o reacţie la criticile conţinute în ultimul raport al Comisiei Europene, consilierul prezidenţial în probleme juridice, profesorul Kristian Takov, a propus demonopolizarea procuraturii, prin acordarea persoanelor fizice sau juridice a posibilităţii legale, de a formula acuzaţii împotriva unor instituţii sau funcţionari de stat.
Astfel de practici au existat în alte ţări europene.
Podcast
Ascultă Live
