Cum vede Uniunea Europeană implicarea sa in redresarea Afganistanului

Inaltul Reprezentant pentru Politica Externa, Josep Borrell, prezinta, intr-un editorial, o viziune actualizata a Uniunii Europene, asupra implicarii sale in redresarea Afganistanului. Josep Borrell atrage atentia ca in plină criza generată de coronavirus, există riscul ca presa internațională să piardă din vedere Afganistanul, la aproape 20 de ani de când a început implicarea masivă a comunității internaționale în Afganistan iar, in general, tara este vazuta din pacate doar prin prisma eșecurilor. Josep Borrell argumenteaza ca e nevoie de atentie tocmai pentru ca Afganistanul este principalul producător de heroină al lumii iar peste 30 000 de afgani au ajuns ilegal in Europa anul trecut, devenind cel mai mare grup de imigranți de pe continent. Josep Borrell avertizeaza ca abandonarea implicării în Afganistan ar da naștere unor probleme și mai mari și ar produce un efect de domino până în Europa și chiar și mai departe.

”Ar fi tentant să spunem că eforturile noastre sunt sortite eșecului și că, ocupați fiind cu crizele din imediata noastră apropiere, ar fi mai bine să ne recunoaștem învinși și să ne retragem”, spune Josep Borrell dar, adaugă el, ”ar fi o greșeală, pentru că ar însemna să depunem, mai târziu, eforturi și mai mari”. Inaltul Reprezentant pentru Politica Externă arată că Uniunea are o miză importantă în viitorul Afganistanului și trebuie să continue să se mobilizez pentru că, în lumea de astăzi, așa cum ne amintește COVID-19, problemele de departe se progaga. La fel problemele Afganistanului si pentru că, pe lângă talibani, există și ISIS și alte grupări teroriste, căpetenii războinice, traficanți de stupefiante și oportuniști de tot care pot adânci instabilitatea țării și pot exporta amenințările.

Josep Borrell explica faptul ca în Afganistan se conturează noua ordine geopolitică mondială, pe măsură ce SUA își organizează retragerea militară, un dialog între principalii actori este incipient, un proces de pace ia naștere iar europenii nu pot rămâne simpli spectatori. Asta mai ales pentru ca trebuie protejate realizari palpabile in ce privește educația fetelor, capacitarea femeilor, serviciile de sănătate, libertatea presei și societatea civilă. Inaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă spune că în primul rând, e nevoie de un acord veritabil de încetare a focului. In plus, Josep Borrell mentionează că recenta rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU a dat un semnal de trezire la realitate, și anume că lumea nu va accepta, în niciun caz, un „emirat islamic” iar libertățile sociale și politice câștigate trebuie menținute.

Oficialul european adaugă ferm că talibanii nu trebuie să se dovedească a fi învingătorii militari și trecerea de la statutul de paria la cel de semnatari ai unui acord cu SUA nu le conferă legitimitate politică. Josep Borrel atrage atentia că în viitor, talibanii vor participa, poate, la guvernul Afganistanului iar afganii vor trebui să învețe să colaboreze cu foștii inamici într-un spațiu democratic, si comunitatea internațională va trebui să facă alegeri. Josep Borrell explică si că retragerea militară nu ar trebui să determine retragerea asistenței internaționale iar Europa, primul donator de ajutoare la nivel mondial, poate mobiliza fonduri masive și poate combina acest lucru cu comerțul.

Însă , avertizează Josep Borrel, menținerea unei astfel de asistențe va fi coordonată cu noi etape în procesul de reconciliere politică. Înaltul Repezentant pentru Politica Externă oferă 3 condiții generale pentru ca blocul european să ofere ajutor. In primul rand UE nu va plăti pentru deciziile altora iar asta înseamnă o asociere din timp a UE la procesul de pace. A doua condiție este ca realizările din ultimii 19 ani trebuie să fie menținute, de la realizările în favoarea republicii și până la drepturile femeilor, ale tinerilor și ale minorităților. A treia condiție este că reconstrucția și stabilizarea Afganistanului trebuie să reprezinte un efort internațional comun, pentru că nimeni nu va dori să preia frâiele atunci când alții șovăie.

Josep Borrell mai spune la finalul editorialului că UE nu are planuri ascunse în Afganistan si poate fi un mijlocitor onest, care sprijină procesul de reconciliere națională, împreună cu alți parteneri.

(PH)