Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: TEATRU NATIONAL RADIOFONIC Miercuri, 20 Martie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Radiojurnal

11 Ianuarie 2019
Vizualizari: 426
Comentează add

Premierul României Viorica Dăncilă şi preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker au susţinut la Bucureşti o conferintă de presă comună.

Conferintă de presă comună Viorica Dăncilă şi Jean-Claude Juncker

radiojurnal

Conferintă de presă comună Viorica Dăncilă şi Jean-Claude Juncker. Foto: gov.ro

Viorica Dăncilă: Bună ziua! Salut prezenţa la Bucureşti a domnului Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, prezenţa Colegiului Comisarilor într-un moment deosebit de important pentru ţara noastră şi aşteptat de noi, lansarea preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Recenta vizită a Guvernul României la Bruxelles, în decembrie anul trecut, a constituit un bun prilej de consolidare a cooperării noastre. Este de această dată rândul Colegiului Comisarilor să ne viziteze la Bucureşti şi să aprofundăm discuţiile cu privire la priorităţile şi obiectivele concrete pe care ni le-am propus pentru acest semestru de preşedinţie. Totodată, vizita de astăzi este şi un moment simbolic pentru România ce deschide calea cooperării noastre într-o nouă perspectivă, cea de preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene. În această calitate vom continua să lucrăm împreună pentru realizarea obliectivului comun de consolidare a proiectului european.

În cadrul întrevederii de astăzi cu preşedintele Juncker am reiterat încrederea într-o cooperare strânsă şi un dialog constructiv în continuarea bunei cooperări pe care am avut-o cu Comisia Europeană pe parcursul ultimelor luni. Am exprimat, de asemenea, speranţa că eforturile noastre comune şi susţinerea reciprocă ne vor facilita atingerea rezultatelor dorite la finalul preşedinţiei noastre la Consiliul Uniunii Europene şi, bineînţeles, la încheierea mandatului actualei Comisii Europene.
Abordarea constantă şi iniţiativele Comisiei Europene pentru realizarea unei uniuni mai puternice şi eficiente în obţinerea de rezultate concrete pentru toţi cetăţenii europeni corespunde pe deplin viziunii şi obiectivelor pe care vrem să le promovăm pe durata preşedinţiei noastre la Consiliul Uniunii Europene.

L-am asigurat pe preşedintele Juncker că vom menţine această abordare. Suntem pe deplin conştienţi de mize, în special în acest peisaj european în schimbare şi suntem fermi angajaţi să contribuim ca facilitator de consens prin acţiuni concrete la promovarea unei Europe mai unite şi mai coezive. Este nevoie de o astfel de abordare, cu atât mai mult cu cât avem de gestionat o agendă europeană cu un grad de complexitate foarte ridicat a tematicilor momentului. Dezbaterile privind viitorul Europei, viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, negocierea cadrului financiar multianual 2021-2027 şi Brexitul sunt doar câteva elemente şi evenimente majore care definesc cadrul de acţiune a preşedinţiei noastre la Consiliul Uniunii Europene.

Îl asigur pe domnul preşedinte Juncker că suntem hotărâţi să contribuim la obţinerea de rezultate pozitive, la întărirea unităţii UE, pentru a răspunde provocărilor actuale cu care se confruntă UE. Suntem, în acelaşi timp, realişti şi pragmatici.

Exercităm preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în perioadă de final de legislatură europeană, va fi ultima preşedinţie înainte de alegerile pentru Parlamentul European din luna mai, ultima preşedinţie înainte de încheierea mandatului a actualei Comisii şi ne vom concentra pe asigurarea continuităţii agendei europene şi asigurarea bazelor pentru trecerea către viitorul Parlament European şi viitoarea Comisie Europeană.

Discuţiile purtate astăzi între membrii Guvernului României şi membrii Colegiului Comisarilor au fost structurate pe trei secţiuni tematice de discuţii care s-au desfăşurat în paralel şi care au oferit prilejul aprofundării dosarelor prioritare aflate pe agenda europeană.

În cadrul primei sesiuni tematice dedicată pieţei interne, creştere, competitivitate, inovare şi digital au fost abordate o serie de dosare şi politici subsumate obiectivului consolidării pieţei interne a UE. Acest obiectiv constituie unul din palierele cele mai importante ale acţiunii noastre comune. Au fost discutate aspecte legate de viziunea pe termen lung asupra pieţei unice şi a politicii industriale de avansare a negocierilor privind programul educaţional Erasmus sau a pachetului de mobilitate, precum şi iniţiativele legislative care au ca scop definitivarea pieţei unice digitate. /pvelisar

Discuţiile purtate în cadrul celui de-al doilea grup tematic au acoperit aspecte ce ţin de convergenţa economică şi socială, coeziune şi incluziune, cu accent pe dosarele sectoriale care vizează consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale şi promovarea mobilităţii, liberei circulaţii în interiorul pieţei interne a Uniunii Europene. O atenţie specială a fost acordată discuţiilor pe marginea viitorului cadru financiar multianual 2021 - 2027, unul din dosarele prioritare pentru preşedinţia României la Consiliului Uniunii Europene, având în vedere importanţa pe care o comportă acest dosar pentru viitorul Uniunii şi al politicilor europene, precum politica agricolă comună sau politica de coeziune.

Cea de-a treia sesiune tematică a fost axată pe dimensiunea Europa - actor global, apărare, securitate, migraţie şi justiţie. În cadrul acesteia a fost subliniat faptul că avansarea politicii de extindere, implicarea activă a Uniunii în regiunea Balcanilor de Vest şi menţinerea atenţiei acordate Parteneriatului Estic vor constitui priorităţi ale preşedinţiei României pe durata mandatului său. A fost reiterată, de asemenea, necesitatea continuării eforturilor pentru identificarea unor souţii consensuale cu privire la provocările aferente fenomenului migraţiei, inclusiv prin conturarea unei politici modernizate de azil la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce priveşte securitatea în acdrul Uniunii Europene, vom continua să lucrăm în mod consecvent la consolidarea frontierelor externe şi implementarea instrumentelor de securitate internă a Uniunii Europene. Am subliniat faptul că România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen şi că dorim ca, în decursul celor şase luni de preşedinţie rotativă, să se obţină un acord politic în acest sens.

Vom avea, de asemenea, în continuarea discuţiilor tematice, un dejun de lucru în format plenar între membrii Guvernului României şi membrii Colegiului Comisarilor, care va oferi ocazia trecerii în revistă a principalelor concluzii şi idei care au reieşit din dialogul de astăzi. De asemenea, vom urmări identificarea celor mai bune modalităţi de avansare şi obţinere de rezultate pe toate aceste paliere de acţiune. În numele meu personal şi al întregului Guvern al României doresc să adresez încă o dată mulţumiri domnului preşedinte Juncker şi întregului Colegiu al Comisarilor pentru deschidere, pentru dialogul constructiv şi cooperare, cooperare foarte bună pe care am avut-o până în prezent şi pe care, sper, să avem ocazia să o dezvoltăm în continuare pe parcursul următoarelor şase luni.

Moderator: Mulţumin doamna prim-ministru! În continuare vorbeşte preşedintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker.

Jean-Claude Juncker: Doamna prim-ministru, dragă Viorica, doamnelor şi domnilor! Alerg dintr-o conferinţă de presă în alta şi toată dimineaţa mi-am pus urmatoarea întrebare: ce o să mai spun la următoarea conferinţă de presă, pentru că la prima am spus deja tot ce era de spus. Ei bine, în primul rând voi spune că noi comisarii suntem trataţi ca nişte prinţi aici la Bucureşti. Totul este perfect organizat, ceea ce este de bun augur pentru continuarea evenimentelor. Am discutat cu doamna prim-ministru bilateral, adineauri. Este a patra întâlnire bilaterală, de altfel, pe care o am împreună cu doamna prim-ministru în ultimele luni, ceea ce demonstrează că sunt foarte interesat de ce se întâmplă în România şi, fireşte, de ce se întâmplă la nivel european. Atunci când doamna prim-ministru a prezentat priorităţile preşedinţiei române, aţi văzut că este vorba de un program de lucru care corespunde la perfecţie cu intenţiile Comisiei. Deci, din acest punct de vedere, tehnic nu este absolut nicio dificultate în relaţia dintre România şi Comisie. Aş vrea să insist asupra mai multor puncte. În primul rând dacă aş putea să-mi exprim o dorinţă, ar fi ca în timpul mandatului acestei Comisii, România să intre în Spaţiul Schengen. Nu văd niciun motiv pentru care anumite guverne refuză cu încăpăţânare acest lucru. Ţinem legatura cu cei mai recalcitranţi şi încercăm să-i convingem să spunem DA pentru aderarea României la Spaţiul Schengen.

În faţa Parlamentului European, în 2014, m-am angajat să pun capăt mecanismului de cooperare şi verificare şi rămân fidel acestei promisiuni, cu condiţia să se facă toate eforturile la nivelul României şi la nivel european, pentru ca lucrurile să se deruleze în bune condiţii. Şi aş vrea să îmi închei mandatul făcând din România un membru al spaţiului Schengen şi să se pună capăt Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Este un program de lucru încărcat legat de propunerile făcute în ultimii ani, co-legiuitorii mai au 248 de propuneri legislative nefinalizate şi sub preşedinţia română, împreună cu Parlamentul European, aş vrea să încercăm ca înainte să înceapă perioada de recesiune la Parlamentul European, înainte de alegeri, deci înainte de 18 aprilie, aş vrea ca majoritatea dintre aceste..., sau partea esenţială dintre aceste propuneri legislative să fie adoptate în co-decizie de Parlament şi de către Consiliu. Doamna prim-ministru a spus în repetate rânduri că are intenţia de a accelera munca la nivel legislativ. Mai e foarte puţin timp, pentru că Parlamentul European îşi va încheia lucrările pe 18 aprilie şi între 18 aprilie şi finalul preşedinţiei nu se va mai putea face mare lucru pe plan legislativ. Deci, va trebui să profităm la maxim de cele câteva săptămâni care rămân până în alegerile europene pentru ca programul legislativ să avanseze. La fel, legat de Cadrul Financiar Multianual după o preşedinţie austriacă care pe plan tehnic a făcut o muncă remarcabilă, ar trebui ca Guvernul României să conducă lucrările în aşa fel încât să se facă progrese cât mai rapid pe acest dosar. Ştiu din experienţă că este unul dintre cele mai dificile dosare pe care îl poate avea de rezolvat o preşedinţie. Pentru că am trecut prin acest poroces, ştiu cât este de grea această sarcină. Mi-aş mai dori şi ca în timpul preşedinţiei române să adoptăm, la nivel de Consiliu şi Parlament, câteva directive legate de migraţie şi azil.

Noi am propus şapte directive; cinci sunt pe punct de finalizare şi sper să le adoptăm măcar pe acestea cinci, lăsându-le deoparte pe cele două mai dificile. Dar dacă vrem să combatem mişcările secundare, trebuie ca Parlamentul şi Consiliul să adopte directivele respective.

E valabil şi pentru apărarea frontierelor externe. Comisia a făcut o propunere, spunând că numărul de poliţişti de frontieră şi paznici de coastă trebuie să ajungă la 10.000. Ni se explică acum că nu se poate, dar la început ni s-a spus că Comisia este prea modestă în propunerea sa, prea timidă. Sper ca preşedinţia română să accelereze lucrările şi să nu ne lăsăm abătuţi din drum de cei care au o mulţime de idei bune, dar când vine vorba de punerea în practică se retrag din dezbaterile necesare.
Sunt a treia oară în România, de la începutul mandatului meu, şi aş vrea să înceteze problemele şi litigiile interne din România. În momentul în care prezideţi Uniunea Europeană trebuie să uiţi, să pui între paranteze problemele de politică internă. Şi doamna prim-ministru ne-a confirmat că nu va fi umbrită preşedinţia României la CUE de alte probleme Am deplină încredere în capacitatea doamnei prim-ministru de a dirija bine lucrările Consiliului. Ştiu că ţine la idealurile, la ideile europene.

Deci, Viorica, am încredere în tine că vei face ceea ce trebuie pentru ca Europa să poată progresa. Mulţumesc!

Moderator: Mulţumim, domnule preşedinte! Putem primi acum întrebările presei. Având în vedere că programul este foarte strâns, vor fi patru întrebări - două întrebări pentru presa naţională, două întrebări pentru presa internaţională.

Luiza Gireadă (TVR 1): Bună ziua! O întrebare pentru domnul Juncker: cât de îngrijorătoare consideraţi că sunt mesajele antieuropene apărute în ultima perioadă în spaţiul românesc şi ce pot face, pe de-o parte, Comisia Europeană şi celelalte instituţii europene pentru a le combate şi ce ar trebui să facă autorităţile române pentru ca aceste mesaje să nu ducă la un val de euroscepticism? Aceeaşi întrebare şi pentru doamna premier: ce ar trebui făcut pentru a nu mai avea mesaje antieuropene şi a nu avea consecinţele acestor mesaje? Mulţumesc.

Jean-Claude Juncker: Guvernul român o ştie şi poporul român va afla în curând că trebuie să lucrăm împreună cu preşedinţia română ca un cuplu ideal şi sunt convins că doamna prim-ministru va contribui într-o măsură foarte mare la acest cumplu. Eu niciodată nu sunt surprins când Comisia este atacată, asta este regula. Comisia, oarecum, trebuie să se ocupe de toate problemele care apar şi aş vrea ca în România să nu se mai considere că avem două Europe, adică Europa aşa numită Occidentală şi Europa de Est, adică statele membre care au aderat de la 2004 încoace.

Aş vrea ca preşedinţia română să fie cea în care în mod definitiv să putem dovedi că Uniunea Europeană treburi să nu mai aibă un tratament diferenţiat faţă de statele membre. Comisia, Parlamentul European, membri acestora vorbesc cu nuanţe despre ceea ce se face în statele membre şi poate câteodată se consideră că este un semn de difiziune, dar Comisia, de fapt, fără excepţie, consideră toate statele membre egale.

Viorica Dăncilă: Da. Eu consider că mesajele antieuropene nu îşi găsesc răspuns în rândul populaţiei dacă instituţiile europene, dacă Bruxellesul dă răspunsuri adecvate provocărilor cu care ne confruntăm. De aceea vrem ca alături de Comisie, alături de Consiliu să dăm răspunsuri cât mai apropiate de cetăţeni, astfel încât să arătăm că singurul drum este drumul pro-european. Un mesaj antieropean rămâne doar atât dacă cetăţenii se regăsesc în politicile care vind de la nivel european. Consider că este foarte important modul în care răspundem provocărilor existente, modul în care prin politicile pe care le vom adopta cetăţenii europeni se vor regăsi şi atunci cred că orice mesaj antieuropean va rămâne fără ecou. Noi asta ne propunem, de aceea în programul preşedinţiei României, la Consiliul Uniunii Europene am ales coeziunea ca şi valoare comună europeană, tocmai pentru a avea acelaşi răspuns, acelaşi tratament pentru toate ţările membre ale UE şi pentru toţi cetăţenii europeni.

Şi consider că pentru a nu creşte extremismul, pentru a nu da naştere la noi răspunsuri antieuropene trebuie să ne mobilizăm şi să dăm răspunsuri adecvate, răspunsuri pe care le aşteaptă cetăţenii români, cetăţenii europeni. Consider că acesta este drumul pe care trebuie să mergem.

Maria Toader, Antena 3: Pentru domnul preşedinte Juncker, în primul rând. Domnule preşedinte, declaraţi la sfârşitul lunii decembrie pentru un cotidian german "Cred că executivul de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările Uniunii Europene". Consideraţi că v-aţi antepronunţat la acel moment, având în vedere discuţiile de aseară şi din această dimineaţă de la Bucureşti cu partenerii români? Vă mai menţineţi această declaraţie şi poate o şi clarificaţi cu această ocazie. Şi dacă tot am ajuns la subiectul clarificărilor, mai devreme spuneaţi că în momentul de faţă dorinţa dumneavoastră este ca România, în mandatul actualei Comisii, este să fie primită în Schengen şi că ţineţi legătura cu premierii şi cu statele care, în momentul de faţă, sunt puţin mai încăpăţânate. Concret, cum veţi convinge Olanda şi pe premierul olandez să accepte România în spaţiul Schengen?

Jean-Claude Juncker: De obicei, nu fac declaraţii despre declaraţii pe care le-am dat altă dată. Am discutat cu publicaţia germană deschis şi v-aţi răspuns, de fapt, singură la întrebare punând accentul pe eforturile necesare pentru a avea în această ţară un consens naţional în ajunul prelării preşedinţiei, ceea ce s-a întâmplat la 1 ianuarie, şi în urma discuţiilor cu doamna prim-ministru sunt liniştit, de altfel, şi în urma discuţiei cu domnul preşedinte al republicii. Am încredere că problemele interne nu se vor reflecta la nivel european, pentru că acest lucru ar fi dăunător. Dar după disuţiile pe care le-am purtat inclusiv cu preşedintele Senatului şi vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, am încredere că acest mesaj a fost bine înţeles. A doua întrebare legată de Schengen, v-aş ruga aici să urmăriţi ce am spus în timpul conferinţei de presă cu domnul preşedinte.

Am repetat ceea ce tot spun din 2014, că România trebuie să fie în Spaţiul Schengen şi voi face totul pentru ca în timpul mandatului acestei Comisii să se întâmple acest lucru. Şi legat de Ţările de Jos, da, în permanenţă port un dialog cu Olanda şi cu celelalte ţări, spunând că România a îndeplinit toate criteriile thnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Premierul olandez ştie acest lucru şi ştie că aştept de la el să facă progrese, în Olanda şi în alte părţi pe acest subiect.

Moderator: Următoarea întrebare vine de la Marco Bresolini, "La Stampa".
Marco Bresolinni: Bună ziua! Am o întrebare în legătură cu migraţia. În ultimele zile, statele membre au primit, unele state membre au primit 49 de migranţi, după ce statele membre s-au confruntat cu cine să aibă grijă de ei. Ce ar trebui să se facă ca să se evite astfel de situaţii prin reforma, bineînţeles, a Regulamentului Dublin. Şi în legătură cu această problemă, având în vedere alegerile europarlamentare, ieri domnul prim-ministru ungar, domnul Orbán, a spus că ar vrea ca în majoritate partidele care vor intra în Parlamentul European să fie partide care se opun migraţiei. Credeţi că o să fie o astfel de majoritate?

Jean Claude Juncker: La prima întrebare, dacă statele membre ar fi adoptat la timpul potrivit toate propunerile privind migraţia pe care le-a făcut Comisia, nu ne-am afla în situaţia în care ne găsim. În fiecare săptămână, în fiecare zi mă ocup de această problemă şi salut eforturile Guvernului Român, ale primului-ministru român care a acceptat câţiva migranţi şi refugiaţi pe teritoriul ţării. Este o decizie care face cinste României. În legăţură cu declaraţia pe care ziceţi că a făcuto domnul Orbán, cred că aş vrefica-o întăi de a mă pronunţa.

Moderator: Şi ultima întrebare, Bruno Waterfield, "The Times".
Bruno Waterfield: O întrebare pentru doamna prim-ministru de la "The Times" . Fereastra legislativă pentru Cadrul Financial Multianual este destul de îngustă, dat fiind contextul acestor negocieri, pentru că se pierde un contributor net major. Cum se va aborda şi această problemă? Şi coeziunea este un domeniu central, un aspect central, al preşedinţiei dumneavoastră, cum promovaţi coeziunea în contextul CFM? În contextul în care contributori neţi, cum ar fi Ţările de Jos, pur şi simplu refuză să contribuie mai mult pentru a acoperi gaura lăsată în urmă de Brexit?

Viorica Dăncilă: Ştiu că sunt opinii divergente legate de Cadrul Financiar Multianual şi în speech-ul meu chiar am reliefat faptul că în funcţie de cum tratăm Cadrul Financiar Multianual acesta se va reflecta în politica de coeziune, politica agricolă comună, politici tradiţionale la nivelul Uniunii Europene. După cum ştim, la ultimul Consiliu European s-a hotărât ca în luna octombrie să avem un acord politic în ceea ce priveşte CFM. Noi nu trebuie să aşteptăm luna octombrie. Trebuie să luăm în calcul paşi mărunţi pe care să îi facem, dar temeinici în vederea obţinerii acestui acord politic. Iar pentru noi, ca şi preşedinţie rotativă, nu este important numai timpul în care vom avea acest acord politic, ci ceea ce va fi în CFM, pentru că putem obţine un acord politic într-un timp mai scurt, dar să nu reflecte ceea ce noi ne dorim cu toţii: o politică de coeziune puternică, o politică agricolă comună puternică şi în care să regăsim şi celelalte politic, mă refer la politica de apărare, politica de migraţie la care tocmai aţi făcut referire, mă refer la piaţa unică, mă refer la terorism şi alte politici de interes la nivel european. Deci, pentru noi este important ce va cuprinde CFM, mai mult decât timpul în care putem obţine un acord politic. Dar, bineinţeles, pe perioada celor şase luni vom avea discuţii cu toate statele membre, vom fi mediatori imparţiali şi vom încerca să obţinem consens pe Cadrul financiar multianual.


Etichete ConferintăViorica DăncilăJean-Claude JunckerPreşedintele Comisiei EuropenePreședinția României La Consiliul UEJean-Claude Junkerpreşedintele Klaus Iohannispreşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live