Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: TEATRU NAŢIONAL RADIOFONIC Luni, 06 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Mihaela Enache

11 Martie 2011
Vizualizari: 4563
Comentează add

Interviu în exclusivitate cu specialistul în siguranţa structurilor la Facultatea de Construcţii, profesorul Dan Lungu.

Clădirile noi "prezintă risc mai scăzut în caz de cutremur"

mihaela-enache

Profesorul Dan Lungu. Foto: Agerpres.

Realizator: Specialiştii spun că seismele de la celălalt capăt al lumii eliberează din tensiunile tectonice, astfel România putând fi avantajată, chiar dacă despre posibilitatea ca un cutremur puternic să se producă în zona Vrancea se vorbeşte de multă vreme.

Cum s-ar comporta populaţia şi clădirile de la noi într-un astfel de caz?

Experţii în siguranţa structurilor spun că standardele sunt aceleaşi în toată lumea şi că în construcţiile civile se ţine cont de aceste norme, care sunt actualizate periodic.

În România, cu cât clădirile sunt mai noi, cu atât au mai multe şanse să treacă cu bine peste seisme, spune profesorul Dan Lungu, specialist în siguranţa structurilor la Facultatea de Construcţii, întrucât în prezent se ţine cont de coduri medii spre avansate, dar există şi clădiri construite după coduri inferioare sau chiar în lipsă totală de norme de proiectare în caz de seism.


Audio: Interviu cu profesorul Dan Lungu.


Dan Lungu: Dincolo de această clasificare, noi avem în România un caz tipic: cazul acesta este cel al Bucureştiului, recunoscut ca fiind oraşul cu cele mai mari pierderi - victime şi materiale - în secolul care s-a dus în Europa.

Deci România deţine o supremaţie în sens negativ a pagubelor la cutremure în secolul care s-a dus în capitala ţării, Bucureşti. 

Reporter: Din cauza proporţiei clădirilor vechi din totalul clădirilor din capitală?      

Dan Lungu: Acest lucru se datorează faptului că centrul Bucureştiului - şi n-aş zice centrul istoric pe care noi îl înţelegem astăzi, zona din jurul Lipscaniului, Mitropoliei etc - centrul modern, să spunem, al Bucureştiului s-a făcut cu clădiri înalte de beton, construite înainte de război, în principiu între anii '30 şi '40, în absenţa completă a cunoştinţelor de protecţie seismică, de inginerie seismică, iar rezistenţa lor la cutremur a fost întâmplătoare.

Nu degeaba 28 sau 29 de asemenea clădiri au căzut în '77. În anii '97-'98 s-a făcut o listă de construcţii vulnerabile din aceeaşi categorie. Această listă a avut la vremea respectivă 126 sau 123 de poziţii.

Lista între timp s-a umflat cu alte tipuri de clădiri mai puţin periculoase, îndrăznesc să spun, cu risc mai mic, dar acest stoc de câteva zeci până într-o sută de clădiri înalte, din beton armat, construite în Bucureşti înainte de război, cu o rezistenţă întâmplătoare la cutremur este marele pericol înglobat, ascuns în Bucureşti. 

Reporter: Un pericol despre care se ştie de multă vreme şi despre care specialiştii au avertizat de multe ori.      

Dan Lungu: Un pericol pentru care există unanimitate în lumea ingineriilor civile, un pericol pentru care există şi o legislaţie generoasă, care prevede avans de bani din partea statului, dar un pericol care este tratat până în momentul de faţă cu un ritm de o clădire pe an, ceea ce înseamnă practic un proces pe cale de nesoluţionare.

Sau ne consolidăm, sau ne demolăm. Nu putem continua a accepta acest risc, în condiţiile existenţei sursei Vrancea, care poate să producă un eveniment similar cu cel din '77 fie în câteva zeci de ani, fie poate peste 100 de ani.

Nimeni nu poate garanta. Sau poate peste câţiva ani. Nu avem modele matematice, nu avem nici modele clare ale sursei Vrancea ca să se garanteze cuiva momentul în care se va produce un astfel de eveniment, similar ca intensitate cu cel din '77.

Din acest punct de vedere, suntem obligaţi a tranforma acest subiect într-o politică de stat. Este o problemă de securitate naţională, pentru că nu e vorba de o casă pierdută nu ştiu unde, într-un orăşel, într-un sat, e vorba de centrul oraşului Bucureşti, capitala României, stat european, stat cu identitate europeană.


Etichete Cutremur JaponiaDan LunguBucureştiriscseism

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live