Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: DESCHIS IN WEEK-END Sâmbătă, 24 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

14 Ianuarie 2019
Vizualizari: 1178
Comentează add

Invitat: dl. prof. dr. Sorin Liviu Damean – Universitatea din Craiova

„Cererile norodului românesc"  „Cererile norodului românesc" - Conține audio

george-popescu

Tudor Vladimirescu, liderul programului reformator "Cererile norodului românesc". Credit: http://www.teoriisecrete.ro/povestea-comorii-lui-tudor-vladimirescu/ 

Cum apare un program politic revoluţionar ? În primul rând din necesitate istorică. Apoi, din nevoi sociale şi nu în ultimul rând pentru redistribuirea şi gestionarea resurselor.

Un program revoluţionar şi reformator nu apare din senin. Numai atunci când sunt îndeplinite câteva condiţii.

Înaintea lui Tudor Vladimirescu, avuseseră loc frământări sociale şi politice în Spania, Italia, Serbia şi Grecia. Acestea izbucniseră preponderent şi din cauze ce ţin de afirmarea identităţii naţionale.

O astfel de componentă a existat şi în programul liderului pandurilor.

„Cererile norodului românesc se limitau într-o primă fază a evoluţiei la locuitorii Valahiei sau Ţării Româneşti.

Ceea ce se cerea puterii efective era ca preponderenţa conducerii politice a ţării să fie îndeplinită de autohtoni. De boierii pământeni din rândul cărora să fie ales şi propus Sublimei Porţi un domnitor. Fără domnitori fanarioţi sau greci ori străini.

Programul politic al lui Tudor Vladimirescu se desfăşura sub auspiciile autonomiei de care se buruca ţara până la instituirea regimului fanariot, în 1716.

Iată şi cauzele care au favorizat apariţia unui astfel de program politic:

economice:

- economie de tip feudal;

- slabă dotare tehnică, fiscalitate excesivă;

 - populaţie urbană, aproape inexistentă (1,22%)

 sociale:

 - situaţia grea a ţăranilor clăcaşi, obligaţi să îndeplinească nartul;

 - lipsa acută de pământ pentru majoritatea ţăranilor;

 - existenţa scutelnicilor agravează situaţia ţăranilor plătitori de impozite;

 - îndepărtarea de la conducere a boierilor pământeni şi promovarea celor greci;

 naţionale:

 - abuzurile domnilor fanarioţi;

 - sistemul de vânzare şi de cumpărare a funcţiilor;

- tributul şi rechiziţiile impuse de turci;

 - monopolul asupra vitelor şi cerealelor.

Mai jos se găsesc şi principalele revendicări ale mişcării reformatoare condusă de Tudor Vladimirescu:

"Domnul Ţării să nu aducă cu înălţimea sa aicea în ţară mai mulţi boieri greci decât patru, adică un postelnic mare şi un cămăraş şi un portar şi un grămatic mare.

Toate scaunele arhiereşti şi toate mănăstirile Ţării să fie apărate cu totul de către călugări greci, rămâind pe sama Ţării, precum este legat şi precum să coprinde în hatişeriful [ decret al Sultanului  ]răposatului întru fericire împăratul sultan Selim din anul 1802.

Din şase dăjdii [tribut, corvoadă, bir], care s-au întocmit de către măria sa domnul Caragea, două să lipsească cu totul, iar patru să rămâie după aceiaşi legătură socotindu-se pe trei luni, una.

Toate câte s-au întocmit şi s-au făcut de către răposat întru fericire domnul Alexandru Şuţu să strice cu totul, şi să rămâie toţi streinii şi toate cumpăniile precum s-au întocmit de către Măria sa domnul Caragea; cum şi toate ludile  [denumire a unității de contribuabili în Țara Românească, alcătuită dintr-un număr variabil de persoane care plăteau bir] câte s-au mai adăogat pe la judeţe de către numitul domn Suţu să scază.

 Anaforalile [raport scris adresat domnitorului de către un mare dregător, proclamație a domnitorului] şi întăririle ce s-au făcut de către acel domn asupra arătatelor madele, în faţa norodului, să arză toate; precum şi oieritul şi dijmăritul şi vinăriciu [impozite], să nu fie slobod a să mai adăuga măcar un bănuţ piste legătura ce s-au făcut de către domnul Caragea.

Toate dregătoriile Ţării, atât cele politiceşti, cât şi cele bisericeşti, de la cea mare până la cea mai mică, să nu să mai orânduiască prin dare de bani, pentru ca să poată lipsi jafurile din ţară.

Asemenea şi toate dările preoţeşti să scază, după cuviinţă. Şi preoţi cu dare de bani să nu mai facă, ci numai care va fi destoinic şi unde face trebuinţă.

Zapcii [Rang de conducător al unei plase care strângea dările] prin plăşi să nu fie slobod a să orândui câte doi, ci numai câte unul, şi acela să fie pământean, şi prin chezăşie că nu va face jaf.

Caftane [ranguri de boier] cu bani să înceteze cu totul de a să mai face, ci numai după slujbă.

Posluşnicii [slujitor domnesc sau mânăstiresc scutit de impozit] să lipsească cu totul, fiindcă este numai un catahrisis [abuz, nelegiuire] al Ţării şi folos al jefuitorilor; precum şi toţi scutelnicii [ scutit de impozit].

Dregătoria spătării cei mari, dimpreună cu toţi dregătorii şi toţi slujitorii spătăreşti [ boieri la Curtea domnească care purta la ceremonii sabia și buzduganul domnului, iar mai târziu avea comanda cavaleriei], să lipsească cu totul, fiindcă este de mare stricăciune Ţării, despre partea jafurilor, cu căpităniile lor cele spătăreşti.

Ţara să fie volnică [ liberă] a-ş face şi a ţinea patru mii de ostaşi panduri cu căpeteniile lor şi două sute arnăuţi, scutiţi de toate dările, şi cu leafă uşoară, a cărora leafă să economisească din veniturile mănăstirilor.

Toate lefile streinilor să lipsească cu totul.

Toţi dregători judecătoriilor şi ai calemurilor [ administraţie publică, cancelarie] să împuţineze, rămâind numai precum au fost în vechime; şi lefile să le fie uşoare.

Asemenea şi havaetu (venit plătit de cei cu funcții publice) jălbilor şi cărţilor de judecată să scază.

Prăvilniceasca Condică a domnului Caragea să lipsească cu totul, nefiind făcută cu voinţa a tot norodul; iar a domnului Ipsilant să rămâie bună şi să urmeze".

(Sursa: Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei în texte)

Distinsul nostru invitat ne-a oferit o mulţime de explicaţii şi a descris împrejurările, cadrul şi evoluţia programului politic al liderului mişcării reformatoare, încât ne apare destul de limpede rolul şi importanţa pe care le deţin personajele acestei povestiri în această parte a istoriei noastre naţionale. Un îndemn mai mult decât stăruitor de a-l asculta !

Contribuţii editoriale: dl. lect.dr. Aurel Jean Andrei - Universitatea din Bucureşti despre încercările de elaborare a unor norme constituţionale funcţionale ale regimului politic din Ţările Române în perioada fanariotă. Un interviu de Mirela Băzăvan

AUDIO: „Istorica”, ediţia din 14 ianuarie 2019 ( integral: 27’ 38’’)

Regia de montaj : Alexandru Balaban şi Corina Andriţoiu

Regia de emisie: Ileana Băjenaru şi Raluca Goga

Emisiunea „ Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro 

 


Etichete Tudor Vladimirescuprogram politicreformeiluminismImperiul OtomanSultantributImperiul RusprotecţieanexareImperiul HabsburgicinfluenţareFranţainterese economiceboieridomnitorifiscalitategrecistrăinicorupţietaxeimpoziteţăranipământautonomienaţiunelibertate

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live