Cel mai vârstnic om din lume "a câştigat la loteria genelor"
Cel mai longeviv om din lume, japonezul Jiroemon Kimura, în vârstă de 115 ani şi 259 de zile, îşi datorează traiul lung unei combinaţii de noroc şi gene bune, scrie Bloomberg.
02 Ianuarie 2013, 14:44
Jiroemon Kimura, un fost poştaş din Japonia, a devenit cel mai vârstnic om după decesul de luna trecută a italiencei Dina Manfredini.
În vârstă de 115 ani şi 259 de zile, bărbatul s-a născut într-o perioadă în care speranţa de viaţă în Japonia era 44 de ani, din cauza numeroaselor cazuri de tuberculoză şi pneumonie.
Jiroemon Kimura este unul dintre cei 22 de japonezi prezenţi pe lista celor 64 cei mai bătrâni oameni din lume, scrie Bloomberg.
El provine dintr-o familie în care părinţii au murit la 78 şi respectiv 65 de ani şi în care patru dintre cei cinci fraţi ai săi au trăit peste 90 de ani, fratele cel mai mic murind la 100 de ani.
Al treilea dintre cei şase copii ai familiei, de-a lungul vieţii, nu a avut probleme grave de sănătate.
Video: Dina Manfredini, predecesoarea lui Jiroemon Kimura a murit luna trecută
Potrivit rudelor, cele mai mari provocări medicale au fost o cataractă şi o criză de pneumonie avută în urmă cu mulţi ani.
În prezent, Jiroemon Kimura are tensiune normală şi un apetit sănătos, mâncând trei mese pe zi alcătuite din terci de ovăz, supă de miso şi legume.
Oamenii care depăşesc vârsta de o sută de ani tind să fie slabi, să nu sufere de diabet sau de afecţiuni ale arterelor, susţin cercetătorii.
Sunt firi optimiste - femeile tind să fie extrovertite, iar bărbaţii mai puţin nevrotici decât persoanele tinere, arată studiile.
Longevitatea, determinată de gene bune
--fb1Potrivit oamenilor de ştiinţă, longevitatea se datorează unor gene specifice, care protejează individul de bolile de inimă, cancer sau alte afecţiuni specifice vârstei a treia.
"Obţinerea combinaţiei potrivite e similară câştigului la loto", spune un specialist.
Unele dintre genele lui Jiroemon Kimura "sunt extrem de protectoare împotriva proceselor celulare degenerative care contribuie la îmbătrânire şi chiar împotriva variabilelor genetice care i-ar putea dăuna", a explicat acesta.
Factorii genetici ar putea contribui în proporţie de până la 30% la şansa de viaţă a unei persoane de peste 80 de ani, notează Bloomberg.
Restul variabilelor sunt determinate de stilul şi mediul de viaţă.
Potrivit cercetătorilor, factorii genetici devin mai importanţi după ce o persoană "trece de vârsta de 105 ani".
