CE: Procedură de infringement în domeniul bancar împotriva a 11 țări

Comisia Europeană a cerut unui număr de 11 ţări membre să aplice normele europene în materie de redresare a instituţiilor bancare.

Ţările vizate sunt: Bulgaria, Cehia, Franţa, Italia, Lituania, Luxembourg, Olanda, Malta, Polonia, România şi Suedia.

Solicitarea are forma unui aviz motivat: a doua etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor.

Dacă ţările respective nu iau măsuri necesare în termen de două luni, Comisia va putea să sesizeze Curtea de Justiţie a UE.

Audio: Europa la zi. (Euranet Plus)

Data limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014.

Adoptată în primăvară anului 2014, directiva este un element central al Uniunii Bancare Europene, care a fost instituită pentru a crea un sector financiar mai sigur şi mai solid în urma crizei financiare.

Noile norme introduse prin directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare oferă autorităţilor naţionale instrumentele şi competenţele necesare pentru a atenua şi gestiona intrarea în dificultate a băncilor şi a marilor firme de investiţii din toate statele membre.

Obiectivul este acela de a garanta că băncile aflate în pragul insolvenţei pot fi restructurate, fără a obliga contribuabilii să plătească pentru menţinerea stabilităţii financiare.

Există şi dispoziţii precise privind modul în care autorităţile din ţara de origine a băncii şi cele din ţara-gazdă ar trebui să coopereze în toate etapele rezoluţiei transfrontaliere, de la planificarea procesului la rezoluţia în sine.

În acest context, autoritatea bancară europeană are un rol important de coordonare şi mediere, în eventualitatea unui dezacord.

De asemenea, sunt în curs de creare fonduri de rezoluţie naţionale.

În cazul statelor membre din zona euro, aceste fonduri vor fi înlocuite de fondul unic de rezoluţie începând din 2016.

Alte avize motivate au fost trimise azi Belgiei, Ciprului, Luxembourgului, Poloniei şi României, pentru punerea în aplicare a directivei privind operele orfane.

Este vorba despre cărţi, ziare sau articole din reviste şi filmele care sunt protejate prin drepturi de autor, dar ai căror autori nu sunt cunoscuţi sau nu pot fi localizaţi pentru a obţine permisiunea de utilizare a operelor lor.