CE investighează cazul protezelor mamare periculoase
Unul dintre marii producători de implanturi a înlocuit unul dintre componente cu o substanţă nocivă, mai ieftină. Anul trecut s-a făcut o legătură directă între moartea unei femei şi faptul că avea un astfel de implant.
Articol de Mihaela Enache, 06 Ianuarie 2012, 15:09
Responsabili medicali din mai multe ţări europene cer Comisiei Europene să investigheze cazul protezelor mamare periculoase, pentru a determina numărul exact al pacientelor care riscă diverse complicaţii în acest moment, după ce s-a constatat că unul dintre marii producători de implanturi a înlocuit una dintre componente cu o substanţă nocivă, mai ieftină, iar la sfârşitul anului trecut, s-a făcut o legătură directă între moartea unei femei şi faptul că avea un astfel de implant.
Se estimează că zeci de mii de femei din Europa ar avea astfel de probleme, iar preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Estetică apreciază că, în acest moment, câteva sute de românce au aşa-numitele "proteze PIP", fabricate de Poly Implant Prothese, o firmă franceză care s-a desfiinţat anul trecut în urma repetatelor scandaluri legate de produsele sale pentru chirurgia estetică.
Doctorul Toma Mugea spunea să recomandarea specialiştilor este să se renunţe imediat la ele.
"S-a primit din partea Societăţii Internaţionale a Chirurgilor Esteticieni recomandarea ca aceste implante să fie scoase. Ţinerea lor sub observaţie şi evaluarea lor periodică nu aduce niciun beneficiu pacientei, atâta timp cât s-a dovedit că implantele sunt un potenţial risc. Iniţial, aceste implante au primit certificatul european de calitate şi, timp de câţiva ani, au funcţionat în regulă, dar în ultimii şapte-opt ani, au făcut un rabat de la calitate şi pentru a scoate produse cu cost mai mic şi atunci să lovească şi concurenţa, au folosit un gel de silicon care nu era propriu pentru uzul în medicină şi calitatea capsulei implantului a fost mult mai slabă", a declarat Toma Mugea.
Acesta spune că riscurile sunt mari, În primul rând, de rupere a implantelor.
Ele se rup spontan, fără traumatisme ca în alte cazuri, cu o frecvenţă de aproape zece ori mai mare decât în cazul unor implante de calitate, potrivit lui Toma Mugea.
"A doua problemă este aceea că gelul respectiv, dacă nu este conform ca şi structură şi nu are o vâscozitate corespunzătoare, poate migra mult mai uşor în jurul ţesuturilor mamare şi poate da reacţii inflamatorii, uneori destul de violente", a mai declarat Toma Mugea.
Acesta precizează că pentru scoaterea acestor implanturi pacientele trebuie să meargă la medicul care le-a operat şi să fie consultate, să fie examinate atât ecografic, cât şi RMN, pentru a se vedea calitatea ţesuturilor, calitatea capsulei implantului şi scoaterea lor.
"Au fost vândute în toată lumea. Cele mai multe s-au vândut pe undeva prin Brazilia, dar în Franţa şi Marea Britanie au fost dintre ţările europene cele mai multe cazuri, pentru că fiind la un preţ mai mic decât celelalte implante, au fost selectate de casele de asigurări pentru a fi aplicate la pacientele care aveau nevoie de reconstrucţie de sân după intervenţii pentru cancer mamar.
"Pe lângă aceste cazuri, au fost şi chirurgi care au folosit aceste implante pe motivul că erau mai ieftine, preţul pe care-l plătea pacientul fiind acelaşi. Pentru că pacientul nu are cunoştinte şi nu poate să selecteze marca, tradiţia", a mai spus Preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Estetică şi secretar general al organismului european de profil, profesor doctor Toma Mugea.
