Ce beneficii au revoluţionarii

Reprezentanţi ai mai multor asociaţii de revoluţionari din ţară au protestat la Bucureşti pentru a cere anularea legii prin care le sunt retrase indemnizaţiile.

În ultimul timp revoluţionarii au organizat mai multe proteste în ţară şi au intrat în greva foamei, solicitând să nu le fie retrase indemnizaţiile.

În 29 noiembrie a mai avut loc un protest similar, în faţa Muzeului Antipa, când oamenii au solicitat atunci şi o întâlnire cu premierul.

Liderii protestatarilor susţineau atunci că s-au întâlnit cu reprezentanţi ai ministerului muncii şi că au fost surprinşi să constate că secretari din minister nu ştiau numărul exact al revoluţionarilor pe care îl considerau de câteva ori mai mare decât în realitate.

"Suntem 9628 de luptători la nivel naţional. Aşteptăm o întâlnire cu primul - ministru pentru a-i explica problemele noastre. Nu ne deranjează dacă sunt făcute verificări pentru a se dovedi care sunt adevăraţii revoluţionari", au explicat pe rând, la portavoce, liderii organizaţiilor din Bucureşti, Braşov, Timişoara.

Revoluţionarii cer continuitate în ceea ce priveşte acordarea indemnizaţiei, ameninţând că dacă vor pierde acest drept şi dacă nu vor fi primiţi de premier vor recurge la ample acţiuni de protest.

În decembrie 2011, premierul Emil Boc a anunţat că guvernul va promova, în maximum două luni, un act normativ care va clarifica situaţia revoluţionarilor şi a indemnizaţiilor care le sunt acordate în prezent.

Peste 21000 de revoluţionari la nivel naţional

Tot în decembrie 2011, preşedintele Comisiei de buget, Maria Barna (UNPR), şi deputatul minorităţilor naţionale Niculae Mircovici au cerut fără succes, la dezbaterea bugetului ministerului muncii, ca aceştia să primească eşalonat drepturile tăiate prin Legea 410.

Niculae Mircovici a susţinut că au mai rămas 21000 de revoluţionari cu titluri şi că în plată sunt puţin peste 9000 de revoluţionari.

Deputatul minorităţilor naţionale a arătat că pentru plata drepturilor revoluţionarilor este necesară o sumă de aproximativ 260 de milioane de lei pe an şi că o ordonanţă de urgenţă aflată în dezbaterea comisiilor parlamentare prevede peste 140 milioane lei pentru plata drepturilor restante în cazul a aproximativ 1.000-1.500 de oameni.

Niculae Mircovici a apreciat că ordonanţa care se află la Comisia juridică trebuie modificată, existând voinţă politică în acest sens.

Secretariatul de Stat al Revoluţionarilor (SSPR) a dat publicităţii în Monitorul Oficial nr. 467 bis din 7 iulie 2010 lista revoluţionarilor care au primit certificate conform legii 341/2004, în care se regăsesc un număr de 21243 persoane împărţite astfel: 2059 de urmaşi de eroi martiri (9,7%), 2226 răniţi în revoluţie (10,5%), 588 de reţinuţi (2,8%), 169 răniţi şi reţinuţi (0,8%), 16012 luptători în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite (75,3%), 189 de participanţi la revoluţie (acesta din urmă, titlu pur onorific) (0,9%).

Comunicatul Secretariatului de Stat al Revoluţionarilor

Foto: Numărul revoluţionarilor în anul 2010. Sursa: Secretariatul de Stat al Revoluţionarilor.

Potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă aprobată de guvern în iunie 2010, plata indemnizaţiilor restante acordate revoluţionarilor se va face eşalonat, timp de trei ani, începând cu 2012.

Ordonanţa de Urgenţă aprobată de guvern în iunie 2010

În luna iulie a anului 2011, premierul Emil Boc spunea că plata stipendiilor destinate revoluţionarilor, care necesită milioane de euro anual de la buget, se mai justifică doar pentru urmaşii persoanelor decedate sau grav rănite în Revoluţia din 1989.

"Avem în analiză un asemenea demers, nu este uşor, pentru că e o temă sensibilă şi grea în acelaşi timp, dar cred că, dacă vrem să fim corecţi cu bugetul ţării şi cu românii, ar trebui în primul rând să ne preocupe astăzi soarta acelora care sunt urmaşii celor decedaţi sau răniţi grav în Revoluţie. Restul, cred că deja 20 de ani sunt suficienţi şi cred că ar trebui să reintrăm în rândul lumii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor", a spus premierul Boc.

Drepturile revoluţionarilor

Potrivit Legii nr.341/2004, revoluţionarii au dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie astfel:

Ca urmaş de erou martir are dreptul la o sumă de:

• 2020 lei – soţul supravieţuitor al celui decedat, dacă nu s-a recăsătorit (1,10);
• 918 lei – fiecare dintre părinţii celui decedat (0,50);
• 2020 lei – fiecare dintre copiii celui decedat, până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, indiferent în întreţinerea cui se află (1,10).

Ca luptător rănit are dreptul la o sumă de:

• 3672 lei – marii mutilaţi (2,00);
• 3213 lei – persoanele încadrate în gradul I de invaliditate (1,75);
• 2754 lei – persoanele încadrate în gradul II de invaliditate (1,50);
• 2295 lei – persoanele încadrate în gradul III de invaliditate (1,25);
• 2020 lei –persoanele neîncadrate în grad de invaliditate (1,10).

Ca luptător reţinut are dreptul la o indemnizaţie de 2020 lei (1,10);

Ca luptător remarcat prin fapte deosebite are dreptul la 2020 lei (1,10);

Indemnizaţia de îngrijire pentru marii mutilaţi şi persoanele încadrate în gradul I de invaliditate primesc o sumă de 918 lei (0,50);

Indemnizaţia lunară adăugată la pensia pentru limită de vârstă în valoare de 1102 lei (0,60).

Legea nr.341/2004

Pe lângă indemnizaţia lunară reparatorie persoanele care au obţinut potrivit legii titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, respectiv, Urmaşii de erou-martir beneficiază, şi alte drepturi din care putem enumera:

• prioritate în asigurarea unei locuinţe din fondul disponibil de locuinţe sociale, în localitatea de domiciliu, dacă nu au deţinut în proprietate o altă locuinţă până la data atribuirii;
• stabilirea chiriei la nivelul minim prevăzut de lege pentru locuinţele din fondul locativ de stat, dacă dispun de un venit lunar mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;
• cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitaţie, din fondul de stat, a unui spaţiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu o suprafaţă utilă de până la 100 mp
• accesul gratuit al copiilor la creşele şi grădiniţele din subordinea administraţiilor locale, precum şi asigurarea gratuită a rechizitelor pentru şcolari, dacă venitul lunar este mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;
• acordarea unei subvenţii de stat egale cu 50% din dobânda aferentă unui credit bancar de până la 20.000 euro, contractat pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe în localitatea de domiciliu, dacă nu au deţinut sau nu deţin o proprietate locativă, precum şi posibilitatea garantării creditelor contractate cu indemnizaţia calculată conform prevederilor prezentei legi;

Legea nr.341/2004 – Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987

În România sunt înregistrate 65 de asociaţii de revoluţionari

Până în anul 2001existau 60 de asociaţii de revoluţionari potrivit Administraţiei prezidenţială, Departamentul politic, Compartimentul pentru Problemele Revoluţionarilor.

În 2011 numărul asociaţiilor de revoluţionari a ajuns la 65 potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989.

Tabel cu asociaţiile de revoluţionari până la 2001

Tabel cu asociaţiile de revoluţionari până la 2011

De drepturile prevăzute de Legea recunoştiinţei (nr.341/2004) beneficiază următoarele persoane:

• Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta;
• Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
• Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.
• Urmaşii eroului-martir: soţul supravieţuitor al celui decedat, dacă nu s-a recăsătorit; fiecare dintre părinţii celui decedat; fiecare dintre copiii celui decedat.

Începând cu 15 februarie 2008, beneficiază de drepturile prevăzute de acest act normativ şi următoarele categorii de persoane:

• Persoana care a avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 şi care s-a aflat într-una dintre următoarele situaţii:
  a. a avut stabilit domiciliu obligatoriu; a fost stramutată într-o altă localitate; a fost deportată.
• Soţul persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;
• Urmaşii persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987: soţul supravieţuitor; copiii; părinţii celui decedat.

Revoluţionari, colaboratori sau lucrători ai Securităţii

Potrivit Mediafax, până la finalul lui 2010, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a verificat doar 8.000 dintre cei 21.000 de revoluţionari - luptători sau urmaşi ai eroilor-martiri care au certificate în acest sens şi primesc, în baza lor, indemnizaţii sau diferite alte facilităţi din partea statului.

Din 2008 şi până la sfârşitul lui 2010, CNSAS a trimis în instanţele de judecată 186 de dosare ale unor revoluţionari acuzaţi că ar fi fost colaboratori sau chiar lucrători ai Securităţii.

CNSAS a deconspirat 28 de români cu certificate de revoluţionar ca fiind foşti colaboratori sau chiar ofiţeri de Securitate, pentru ei existând confirmări finale în Justiţie.

Dar numărul acestora ar putea creşte pe măsură ce procesele celor 186 de revoluţionari consideraţi în neregulă de CNSAS înaintează.

George Costin, secretar de stat pentru Problemele Revoluţionarilor a declarat pentru Mediafax că doar pentru cinci dintre cei dovediţi drept colaboratori sau foşti ofiţeri de Securitate au fost anulate certificatele de revoluţionar şi, totodată, drepturile care decurg din calitatea de revoluţionar. Anterior, subordonaţii lui Costin precizaseră că anularea calităţii de revoluţionar pentru cei dovediţi drept colaboratori sau lucrători ai Securităţii se face automat, prin efectul legii.

"La numirea mea, am găsit 172 de verdicte date de CNSAS, referitoare la revoluţionari. Am aşteptat finalizarea procedurilor în instanţă. Pe lângă cei cinci cărora le-am anulat certificatele, mâine vom avea o comisie în care vom discuta alte 9 cazuri şi, mai mult ca sigur, vor fi decizii de anulare a certificatelor. Şi mai sunt şi alte cazuri în analiză - trebuie să vedem ce facem cu cei care au primit verdicte de la CNSAS înainte de 2008 şi care nu au decizii ale instanţelor", afirmă George Costin.