Cât de sigure sunt reţelele de socializare pe internet?

Mişcarea de socializare pe web a luat o amploare deosebită în ultima perioadă şi, conform statisticilor, în următorii cinci ani situaţia va deveni şi mai complexă, pentru că se estimează că până în 2013 numărul utilizatorilor de internet va creşte cu aproape 45%.

Pe lângă avantajul folosirii nelimitate a jocurilor online, clipurilor muzicale şi a informaţiilor de ultima oră din diferite domenii, reţelele de socializare pe internet oferă spaţiu larg comunicării în timp real prin serviciul de chat sau de email, dar şi prin intermediul microblogging-ului. Sute de milioane de utilizatori provin din diverse categorii sociale – oameni simpli, artişti, jurnalişti, politicieni, oameni de afaceri etc – şi au în comun dorinţa de comunicare şi de divertisment în “comunitate”: fie că este vorba de Facebook, Twitter, Hi 5, My Space şi alte reţele.

Reţeaua Facebook, estimată la o valoare de aproape 6,5 miliarde de dolari, deţine 58% din traficul pe reţelele sociale din Statele Unite şi are în lumea întreagă peste 300 de milioane de vizitatori unici. Dar, evoluţia pieţei concurenţiale determină schimbarea profilului activităţii. De pildă, MySpace şi-a propus să devină un site dedicat muzicii şi divertismentului, utilizatorii putând cumpăra piese de pe iTunes. Şi totuşi, activitatea de comunicare se menţine şi capătă noi valenţe.

Astfel, trimiterea de e-mail-uri către fiecare destinatar în parte a fost înlocuită cu o tehnică mult mai simpla, accesibilă instantaneu de către utilizatorii acestor reţele – redactarea unui mesaj (de maximum 140 de semne pe Twitter sau nelimitat pe Facebook) şi postarea acestuia pe homepage, unde poate fi vizualizat de toţi prietenii din comunitatea virtuală.

Dezavantajele reţelelor de socializare

Dar, pe lângă avantaje, există desigur şi câteva dezavantaje ale folosirii acestor reţele de socializare. Unul dintre ele, şi cel mai important, se referă la pierderea intimităţii pe care o conferă simplul email, de exemplu. Şi asta pentru că nu doar prietenii apropiaţi citesc acele mesaje, ci şi ceilalti 500 de "prieteni" de pe Facebook sau "followers" de pe Twitter.

Evident, se pot face anumite setări de blocare a accesului pentru o siguranţă mai mare asupra protejării informaţiilor personale, dar acestea sunt destul de relative, iar cea mai bună metodă de autoprotecţie se pare că rămâne totuşi autocenzura.

Însă, mulţi utilizatori nu ştiu că, în conformitate cu termenii contractului, făcând clic pe rubrica "accept", practic oferă în exclusivitate reţelei dreptul de proprietate asupra tuturor informaţiilor şi imaginii publice. Recent, Twitter a sublicenţiat recent acest drept, prin vânzarea către companiile Google şi Microsoft a drepturilor de a căuta prin mesajele postate de abonaţii săi.

Un alt dezavantaj îl reprezintă pericolul ca utilizatorii reţelelor sociale să devină “victime” ale hackerilor, care au acum o nouă posibilitate de a fura bani sau informaţii cu caracter privat.

Criminalitatea virtuală în creştere

Potrivit unui raport al companiei de securitate Sophos, criminalitatea virtuală este în creştere şi 63% dintre administratorii de reţele îşi fac griji din cauză că angajaţii companiilor share-uiesc prea multe informaţii personale prin intermediul reţelelor sociale. Un sfert din afaceri au fost deja lovite de spam, phishing sau malware, prin intermediul Twitter sau a altor reţele sociale.

Phishing-ul se manifestă prin mesaje trimise pe e-mail, prin care se cer informaţii personale utilizatorilor, precum parole sau codurile cardurilor bancare, în timp ce malware-ul este un software rău, creat pentru a se infiltra în computere şi pentru a obţine diverse informaţii.

De menţionat, în context, că în urmă cu aproape un an de zile, reţeaua Facebook câştiga un proces de aproape un miliard de dolari împotriva unui spammer, care a trimis peste patru milioane de mesaje spam către utilizatorii reţelei, folosindu-se de conturi Facebook furate de el sau cumpărate de la alţi spammeri, utilizând apoi botnet-uri pentru a promova pornografia, consumul de marijuana şi medicamente.

Recent, un jurnalist mexican a prezentat într-o serie de reportaje câteva dintre “breşele” din sistemele de securitate ale reţelelor de socializare pe internet. Joaquin Lopez Doriga a atras chiar atenţia că acestea au devenit o nouă sursă de informaţii pentru terorişti.

Hoţi şi răpitori "frecventează" şi ei reţelele de socializare

În plus, se pare că şi unii hoţi sau răpitori îşi racolează victimele vizualizându-le profilurile de pe reţelele de socializare (portrete, case, maşini, poze de călătorie), care le oferă indicii valoroase despre poziţia socială şi situatia economică sau nivelul de trai ale viitoarelor “ţinte”. Jurnalistul atrage atenţia că, chiar şi atunci când utilizatorul anulează statutul de membru, fotografiile şi informaţiile rămân la bord, în conformitate cu politica Facebook, pentru cazul in care decide să-şi reactiveze contul. Mai mult, utilizatorul nu este îndepărtat nici chiar atunci când moare.

Potrivit "termenilor de utilizare," urmaşii nu pot legalmente să-i oblige să şteargă de pe Facebook date şi imagini ale rudelor lor, pentru că atunci când a acceptat clauzele virtualului contract Facebook, a dat dreptul de a "menţine starea activă, în cadrul unui comemorari speciale, pentru o perioadă de timp, pentru a permite altor utilizatori sa posteze comentarii şi note asupra decedatului. De altfel, acest aspect a fost si motivul sesizarii facute de Canadian Internet Policy and Public Interest Clinic (CIPPIC), de la Universitatea din Ottawa, acesta fiind primul caz de investigaţie a unei reţele sociale.

Reţelele de socializare iau măsuri suplimentare de securitate

Iată însă că administratorii reţelelor de socializare nu vor să le fie afectate cifrele de afaceri şi au acceptat aceste critici. Mai mult, au început să ia măsuri suplimentare de securitate. În intenţia de a-şi proteja mai bine clienţii, oficialii din cadrul companiei care administrează reţeaua Facebook au introdus în sistem de testare noi opţiuni care să le permită utilizatorilor să stabilească ce parte a vieţii lor personale va apărea pe pagina proprie, în funcţie de categoria căreia îi aparţin vizitatorii care le vizualizeaza pagina.

Chris Kelly, însărcinat cu protecţia vieţii personale a utilizatorilor, a precizat că membrii Facebook vor putea decide ce informaţii vor pune la dispoziţia vizitatorilor, în funcţie de raporturile în care se află aceştia cu utilizatorul: "prieteni, colegi de clasă sau de facultate, colegi de serviciu sau prieteni ai prietenilor".

De asemenea, se speră că şi anumite structuri specializate în securizarea activităţii cibernetice, precum EUROPOL, să ajute la menţinerea în topul preferinţelor utilizatorilor de internet a reţelelor sociale. În orice caz, în ultima perioadăa se constată că nu doar persoanele fizice sau diverse asociaţii neguvernamentale îşi deschid conturi pe diverse platforme de socializare, dar şi o serie de instituţii publice şi structuri internaţionale, precum Pentagonul sau NATO.