Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Cultură

Autor

Radiojurnal

14 Noiembrie 2018
Vizualizari: 642
Comentează

Apel matinal: academicianul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române şi preşedintele de onoare al Târgului Gaudeamus.

Cartea "rămâne companionul nostru intelectual de peste 550 de ani"

La Bucureşti, îşi deschide astăzi porţile a 25-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus, carte de învăţătură, organizat de Radio România, de la ora 12:00, la Pavilionul Central Romexpo.

Mai mult, cel mai citit târg de carte de la cel mai ascultat radio se desfăşoară în acest an într-un context aniversar greu de egalat: Centenarul Marii Uniri şi sfârşitul Primului Război Mondial, dar şi la 90 de ani de la prima transmisiune a Radio România.

Toate aceste momente vor fi marcate printr-o serie întreagă de evenimente şi de proiecte speciale.

Până duminică, iubitorii de lectură vor putea participa la lansări de carte şi vor putea profita de reducerile substanţiale oferite de cele peste 300 de edituri participante. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi este academicianul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, dar şi preşedintele de onoare al Târgului Gaudeamus.

Realizator: Dle preşedinte, se vor îmbina astăzi la Radio România şi Gaudeamus cuvântul rostit cu cel scris. Nu sunt eu poet, nici scriitor... Credeţi că este o simbioză fericită?
Ioan Aurel Pop: Este fără îndoială o simbioză fericită. Cuvântul rostit ne-a marcat destinul ca oameni în istoria genului uman, iar cuvântul scris ne marchează destinul tot aşa, al unei istorii măsurabile prin izvoarele palpabile şi directe care transmit ştiri directe sun forma textelor. Dar cartea, cartea rămâne companionul nostru intelectual de peste cinci secole şi jumătate. Mă gândesc la cartea tipărită fără de care un intelectual nu-şi poate imagina viaţa. Îmbinând toate aceste celebrări, aniversări pe care le sărbătorim acum, adică cei 90 de ani ai Radioului, cei 100 de ani ai României întregite, ne gândim la cărţi cu dragoste, cu nostalgie, chiar dacă suntem în perioada digitală, în perioada iPad-urilor, într-o perioadă în care parcă toată planeta se grăbeşte şi pare numai că lumea nu mai are vreme de cartea clasică.

Realizator: Pentru că suntem în Studioul 31 al Matinalului, Paul Grigoriu, îmi amintesc cu ceva vreme în urmă, că Paul ne spunea: "Nimic nu se compară cu mirosul cărţii scrise".
Ioan-Aurel Pop: E adevărat! Şi eu mă bucur că noi, contemporanii de astăzi, continuăm să cumpărăm şi să citim cărţi scrise, tipărite, în formele clasice, care vă spuneam că vin de pe la 1455, când s-a inventat de către Gutenberg tiparul cu litere mobile. Ne gândim la binefacerea pe care aceste cărţi au adus-o omenirii de-a lungul timpului, circulând în atâtea exemplare şi eu nu cred că cartea este la zenit, chiar dacă se vor impune alte forme de lectură, în viitor, cartea rămâne fundamentală şi ca istoric vă pot spune că vine de demult în formele ei manuscrise. Trebuie să ne apropiem în continuare de cărţi, să le facem cunoscute tinerilor, din familie, de la şcoală, şi să îi învăţăm că fără carte nu putem merge mai departe în destinul nostru de trestii gânditoare. Dacă suntem trestii, avem un destin labil, dar dacă suntem gânditoare înseamnă că suntem salvaţi şi ca să gândim trebuie să citim tot mai mult, să ne informăm, să cunoaştem, să ştim.

Realizator: Frumoasă metaforă, fără îndoială! Târgul Gaudeamus, să nu uităm, va propune publicului şi câteva sute de volume dedicate Marii Uniri. Tocmai ce spuneaţi, ca istoric, dumneavoastră credeţi că s-a scris totul despre istoria României?
Ioan-Aurel Pop: Nu, nici pe departe! Mai e de lucru generaţii intregi de-acum încolo. Istoricii nu se pot plânge că vor şoma, pentru că arhivele zac de mărturii care sunt nestudiate. Pentru asta e nevoie de multă, multă, pregătire specială pentru că majoritatea lor sau multe, multe, dintre ele sunt scrise în limbi pe care le socotim astăzi moarte, dar care sunt vii prin operele create. Şi atunci, la Centenar, sigur, s-a produs o mare, mare, cantitate de lucrări, articole, studii, despre formarea României moderne, dar mai e foarte mult de studiat şi sunt convins că în viitor vor apărea faţete noi ale acestui fascinant proces prin care noi, românii, ne-am afirmat destinul politic, dorinţa de a trăi într-un stat unitar, organizat după principiile democraţiei moderne.