Călătorii și chef ...cu William Shakespeare

De când oamenii au căpătat curajul călătoriilor lungi, care i-au purtat pe cei mai îndrăzneţi, mai curioşi şi mai întreprinzători, din inima Europei până-n China şi India, hanul este o „instituţie” perenă, iar limbile diferitelor neamuri păstrează această mărturie.

În franceză noţiunea trimite la ideea de adăpost, loc ocrotitor, care te pune la loc sigur de primejdii; în germană, termenul trimite la faptul că hanul adună oamenii laolaltă şi totodată facilitează schimburile dintre ei, până într-acolo, încât atât de omniprezentul cuvânt al zilelor noastre – economie – are la bază, în limba lui Goethe, noţiunea de han; în limba română, termenul este venit din turcă şi trimite, ca şi cel de caravan-serai, la ideea de loc privilegiat pentru oprire, într-o lungă călătorie, de confort şi de odihnă. Asemeni, în mai toate limbile europene...

Locul acesta este un fel de căuş al lumii, de oglindă a epocii, de miniatură a societăţii. Prin el se face nu doar o singură punte, ci sunt aduse împreună mii de fire care leagă vremurile, oamenii şi personajele lui Shakespeare, de vremurile, oamenii şi personajele zilelor noastre.

Episodul "De la un han la altul"

Episodul "Hanurile de altădată"

Episodul "Taverna La Sirena"

Episodul "Să-i tragem un chef...la Capul de mistreț"

Episodul "De la han...la Palatul de Justiție"