Azerbaidjanul doreşte să investească în continuare în România

Criza din Ucraina şi sancţiunile economice impuse Moscovei de Uniunea Europeană subliniază importanţa existenţei unei alternative la comerţul cu hidrocarburi cu Rusia.

Una din ţările cu care România întreţine relaţii istorice bune este Azerbaidjan, ale cărei livrări de gaze naturale şi petrol ar putea constitui o sursă alternativă de aprovizionare extrem de preţioasă.

După cum a declarat, la Cluj-Napoca, preşedintele companiei petroliere de stat azere, Hamza Karimov, Azerbaidjanul este pregătit să sporească volumul investiţiilor directe în ţara noastră.

Tensiunile dintre Occident şi Rusia, provocate de trecerea peninsulei Crimeea sub controlul Moscovei, au sporit interesul românilor pentru hidrocarburile din Azerbaidjan, iar autorităţile de la Baku sunt decise să extindă cooperarea cu România şi să investească în continuare în ţara noastră, spune directorul general al subsidiarei româneşti a companiei petroliere de stat din Azerbaidjan, Hamza Karimov.

"Este o situaţie foarte importantă, în acest moment, securitatea energetică a Uniunii Europene, mai ales în ţările din estul şi sud-estul Europei. Aici vorbim şi de România şi alte ţări, Bulgaria şi alte ţări din Europa de Est.

"Dar ce se întâmplă în regiune cu siguranţă va afecta şi Europa, mai ales ţările care sunt dependente mai mult sau mai puţin de importul resursei energetice", a declarat Hamza Karimov.

Azerbaidjanul, recunoscător României

Autorităţile de la Baku sunt recunoscătoare României pentru că Bucureştiul a fost, după Ankara, prima capitală care a recunoscut independenţa Azerbaidjanului, spune Hamza Karimov.

"Investiţiile noastre în România datorează la o relaţie la nivel înalt, politic, între România şi Azerbaidjan. Avem legături din anul 1473, dacă nu greşesc, a fost un pact între Ştefan cel Mare şi Uzun Hasan.

"Deci e istorie lungă. Şi după ce noi, în 1991, când am luat independenţa, România este a doua ţară după Turcia, care a recunoscut independenţa Azerbaidjanului", a mai spus Hamza Karimov.

Însă Azerbaidjanul nu este interesat doar de dezvoltarea relaţiilor comerciale din domeniul energiei şi al hidrocarburilor, ci şi de întărirea cooperării culturale.

Rezultate încurajatoare în acest sens au fost obţinute de către cercetătorii de la Institutul de Turcologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

De asemenea, va exista un parteneriat aprofundat între Cluj-Napoca, oraş care este Capitală europeană a Tineretului în 2015, şi Ganja, fosta capitală a Azerbaidjanului, care va avea titlul de Capitală europeană a Tineretului în anul 2016.