Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Arme nucleare din Turcia în România, o diversiune mediatică

Interviu acordat postului RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI de generalul Stan Petrescu.

Arme nucleare din Turcia în România, o diversiune mediatică
Foto: Arhivă.

Articol de Ianna Ioniţă, 20 August 2016, 09:14

S-a discutat mult zilele acestea despre transferul de arme nucleare din Turcia în România la Deveselu.

Autorităţile de la Bucureşti au negat informaţia, iar ministrul apărării a spus că nu e decât o speculaţie.

De unde a plecat totul? EurActiv susţine că Statele Unite au început deja transferul armelor sale nucleare din silozurile din Turcia de la Incirlik în România, ca urmare a înrăutăţirii relaţiilor dintre Washington şi Ankara după puciul din 15 iulie.

Cât de corectă poate fi această informaţie?

Noi am cerut părerea unui expert militar - e vorba de generalul Stan Petrescu.

Domnia sa n-e asigurat că acest lucru nu poate fi posibil pentru că în primul rând contravine tratatelor internaţionale şi apoi armele nucleare nu se pot muta atât de simplu.

Stan Petrescu: Este o diversiune mediatică. Ea este începută probabil în laboratoarele unei mari puteri sau a unei alte puteri. Este foarte bine că ministrul apărării a ieşit cu această declaraţie şi a închis această informaţie. Nu se poate întâmpla o asemenea chestiune deoarece armele nucleare sunt acolo urmare a unui tratat între marile puteri ale lumii. Sunt exact cunoscute toate aceste ogive, toate aceste focoase. Dislocarea lor într-o altă ţară sau într-un alt stat se face după anumite tratative, după anumite acorduri, pentru că aceste arme nu sunt simple bombe sau grenade, eu ştiu, contra forţei vii sau contra infanteriei, ca să fac o glumă, ci sunt nişte arme de distrugere în masă, cu efecte distructive extraordinar de mari şi care ar putea pune în dificultate pacea lumii. Aceste bombe nucleare au nevoie de nişte amenajări tehnice dar mai întâi ele vor fi mutate în baza negocierilor tratate. Marile puteri se înţeleg între ele pentru că orice mişcare poate să producă dezechilibre în spaţiul geopolitic. Nu mai este o glumă această mutare de la Incirlik la Deveselu, pentru că presupune infrastructuri cu costuri enorme, iar aceste bombe nucleare, pentru că nu sunt focoase şi nici rachete, sunt purtate de bombardiere foarte puternice, foarte mari şi care au nevoie de manevră, au nevoie de logistică, de comunicaţii, de transmisiuni, de sateliţi etc. Prin urmare, nu este aşa o chestiune că poţi muta doi saci de cartofi de la Craiova la Bucureşti.

Realizator: S-a vorbit că nici baza de la Deveselu nu ar fi suficient pregătită pentru a găzdui asemenea arme nucleare şi baza de la Deveselu poate asigura găzduirea numai a unor arme cinetice. Puteţi să ne explicaţi ce înseamnă acest lucru?

Stan Petrescu: Distinsă doamnă, această chestiune a dislocării unor /lovituri/ nucleare în teritoriul european este urmare a unui tratat de partajare. Sunt cinci state care deţin arme nucleare pe teritoriul lor. La Deveselu este un simplu sistem de rachete balistice, în special defensive. Nici vorbă să se aducă la Deveselu aşa ceva. Nici vorbă! Sunt glume media sau, dacă vreţi, minciuni mass media distribuite în spaţiul public şi, ceea ce este foarte duireros pentru ţara noastră nepregătită în a lua măsuri de contrapropagandă, de contrareacţie, măsuri contrainformative pentru a elimina asemenea acţiuni de natură psihologică sau război psihologic spre a nu mai circula în spaţiul public. Iar unele televiziuni comerciale invită nespecialişti şi fac comentarii extrem de confuze, extrem de periculoase, dacă vreţi, punând în dificultate, să spunem aşa, autoritatea statului cu privire la conduita sa în cadrul unei alianţe, în cadrul UE. Deci, nu se vor aduce niciodată la Deveselu... iar Deveselu nu este pregătit pentru aşa ceva, domnule, pentru că o bombă nucleară, doamnă, are nevoie de o amenajare cu costuri enorme, ea face parte dintr-un sistem extrem de bine controlat şi logistic, iar butonul armelor nucleare, dacă vorbim din perspectiva americană, se află în mâna preşedintelui Statelor Unite. Vreau să cunoască toţi ascultătorii că în spatele preşedintelui Statelor Unite ale Americii se află un general, se numeşte "omul cu mingea de /fotbal/ neagră" - el are o geantă diplomat, legată de mâini cu o cătuşă care în momentul când este o situaţie de criză sau în situaţi când Statele Unite sunt atacate sau o ţară NATO, aceasta se desface de către preşedinte. Şi acolo se află o sferă unde preşedintele introduce degetele şi în raport de situaţia de criză sau de intensitatea bombardamentului sau de gradul de pericol, se transmite automat în toate bazele care deţin arme nucleare şi atunci apare efectul contra-reacţiei la acţiunea de bombardament sau atac cu arme nucleare. Astea nu sunt acţiuni care se petrec în alcovuri. În momentul în care NATO este atacat poate să plece o rachetă de la Deveselu în sco defensiv, şi nu în scop ofensiv. Acesta este Deveselu. Nu-i mai extindem alte misiuni pentru că nu sunt reale, sunt, cum am spus, minciuni mass media.

Realizator: Săptămâna aceasta, marţi şi miercuri, s-au desfăşurat ample exerciţii militare în Transnistria. Momentul ales: luna august, când toată lumea e în concediu sau, dacă a rămas acasă, urmăreşte cu atenţie întrecerile de la Jocurile Olimpice. Să ne amintim că experţii americani avertizau că în aceste momente Moscova nu prea stă degeaba. Aceste exerciţii din Transnistria n-au fost singulare. Frecvent în ultima perioadă s-au făcut exerciţii la care au participat atât efective militare ale Federaţiei Ruse, cât şi cele ale aşa-ziselor structuri de forţă transnistrene. Chişinăul a cerut explicaţii Ambasadei ruse. Cât de mult trebuie să ne îngrijoreze toate acestea?

Stan Petrescu: Este adevărat că ne îngrijorează /această chestiune/, că este la frontiera noastră răsăriteană. Pe de o parte. Pe de altă parte, ruşii continuă cu acest război informaţional de proporţii. Sau, să spunem în termeni militari, operaţii informaţionale pe spaţii extrem de uriaşe. Se foloseşte televiziunea globală, se folosesc internetul, ca şi alte emiţătoare şi care sunt extrem de active când? În situaţii de criză. Noi trăim o situaţie de criză. Noi... Europa şi întreaga lumea. În primul rând, este criza migraţiei, care a pus în dificulatate ce? Decizia la nivel european. Pe de o parte. Pe de altă parte, relaţia dintre Statele Unite şi ţările NATO care sunt membre şi ale Uniunii Europene, dar care sunt şi membre ale Alianţei. Prin urmare, ruşii, care sunt specialişti neîntrecuţi în materie de dezinformare şi în operaţiuni psihologice, au reuşit nişte lucruri extraordinare, să pună Europa într-o de dificultate şi mai ales să acţioneze asupra deciziei la nivelul strategic. Vedeţi cât de greu se iau decizii cu privire la această ofensivă a migranţilor. Această ofensivă a migranţilor să ştiţi că este dirijată şi coordonată de o mare putere. Dacă privim dinspre Moscova spaţiul Europei Centrale şi al Europei Apusene, avem două capete de pod extrem de interesante, şi anume Kaliningradul sau oraşul unde s-au încoronat ultimii regi prusaci şi unde este o bază rusească extrem de puternică şi mai ales navală, deoarece acolo porturile nu îngheaţă pe timp de iarnă. Celălalt cap de pod: Transnistria. Prin urmare, şi portavionul care se numeşte Crimeea, de unde se supraveghează şi /se survolează/ dacă vreţi Marea Neagră şi de aici Marea Mediterană. Prin urmare, ruşii şi-au atins obiectivele strategice, adică şi-au recuperat Crimeea şi au înaintat aceste capete de pod sau şi le-au dotat şi s-au dislocat şi şi le-au înarmat şi Europa este extrem de bine prinsă de aceste capete de pod şi ruşii şi-au atins toate obiectivele strategice. Iar acest lucru s-a întâmplat pe fondul slăbiciunii deciziilor ţărilor Uniunii Europene, pe fondul acestei lipse de solidaritate între aceste state, pe de o parte; pe de altă parte, şi faptul că se coordonează greu ţările unei alianţe. Aici sunt chestiuni de limbă, chestiuni de mentalitate, sunt de concepţie şi de bani; pentru că, aşa cum spunea un analist american pe vremuri: eu fac răspuns de câţi bani am!

Realizator: Astăzi, a atras atenţia o altă informaţie, cea referitoare la traficul de droguri din unităţi militare. Cinci persoane au fost reţinute, apoi Tribunalul Bucureşti a decis plasarea în arest la domiciliu a celor cinci suspecţi reţinuţi de procurorii DIICOT pentru trafic de droguri de risc şi mare risc. Trei dintre aceste persoane sunt militari angajaţi în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, în unităţi militare din Bucureşti şi Giurgiu. Cum poate fi posibil acest lucru?

Stan Petrescu: Traficul de droguri, traficul de persoane şi materiale periculoase este încă neconform gestionat, cu toate că România, în acest spaţiu sau în acest flanc sud-est-european, este ţara care gestionează cel mai bine frontiera. Nu uitaţi că armata americană s-a confruntat în Pacific, în Japonia şi în cele peste 4.000-5.000 de baze cu asemenea chestiuni. Sigur că militari nesupravegheaţi pot să cadă în aceste capcane şi foarte bine că autorităţile statului îşi fac treaba, dar nu putem vorbi de un fenomen de masă, un fenomen pernicios sau un fenomen care să aibă, să spunem aşa, efecte profunde asupra capacităţii de luptă a armatei. Trei sau patru persoane, faţă de cât contează armata /.../ excepţional de bine comandată nu cred că pot să pună în dificultate moral /.../ şi nici nu putem trage nişte concluzii să umbrească sau să ştirbească imaginea armatei. Sunt cazuri după părerea mea rarisime, care vor fi rapid înlăturate şi comandanţii au instrumente suficiente, plus cel al justiţiei, de a elimina asemenea riscuri în legătură cu traficul de droguri în unităţile militare.

Interviu difuzat vineri, 19 august, în emisiunea Agenda Globală.

Anatolie Nosatîi: Forțele armate ale R. Moldova pot face față provocărilor care ar putea veni din partea contingentului militar rusesc din Transnistria
Interviuri 31 Mai 2023, 09:16

Anatolie Nosatîi: Forțele armate ale R. Moldova pot face față provocărilor care ar putea veni din partea contingentului militar rusesc din Transnistria

Interviu în exclusivitate pentru Radio România Actualități cu ministrul apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi.

Anatolie Nosatîi: Forțele armate ale R. Moldova pot face față provocărilor care ar putea veni din partea contingentului militar rusesc din Transnistria
Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie
Interviuri 16 Martie 2023, 15:29

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie

Interviu acordat corespondentului RRA la Bruxelles de Tanczos Barna, ministrul mediului.

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie
Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă
Interviuri 06 Octombrie 2022, 09:39

Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă

"Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă
De ce pleacă tinerii din România
Interviuri 05 Octombrie 2022, 09:35

De ce pleacă tinerii din România

Apel matinal" - Invitat: Cătălin Zamfir, sociolog și director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei...

De ce pleacă tinerii din România
Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională
Interviuri 29 Septembrie 2022, 09:05

Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională

Apel matinal - Invitat: Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională
Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens
Interviuri 28 Septembrie 2022, 09:48

Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens

Apel matinal - Invitat: medicul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină a Familiei.

Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens
Reformă teritorială și unificarea localităților
Interviuri 22 Septembrie 2022, 09:22

Reformă teritorială și unificarea localităților

„Apel matinal” - Invitat: Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.

Reformă teritorială și unificarea localităților
"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"
Interviuri 20 Septembrie 2022, 09:00

"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"

"Apel matinal" - Invitat: Ministrul muncii și solidarității sociale, Marius Budăi.

"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"