Apel matinal - Invitat vicepreşedintele Academiei Românie, Victor Voicu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (28 august, ora 8:30) - Realizator: Daniela Petrican - Academia Română îşi manifestă preocuparea faţă de consecinţele utilizării tehnologiei 5G asupra sănătăţii publice şi consideră că în acest domeniu este nevoie de o analiză ştiinţifică responsabilă.

Câmpurile electromagnetice pe care le vor genera staţiile 5G sunt de 100 de ori mai puternice faţă de cele emise de tehnologia folosită la ora actuală şi prezintă, în special, risc carcinogen - atrage atenţia Academia Română.

Pe această temă discutăm acum, la "Apel matinal", cu vicepreşedintele Academiei Românie, general-maior Victor Voicu. Bună dimineaţa!

Victor Voicu: Bună dimineaţa! Sărut mâna!

Realizator: Pentru început trebuie să spunem că alături de gradul militar şi funcţia de vicepreşedinte al Academiei Române, deţineţi şi calităţile de profesor universitar, medic şi farmacolog. În acest context doresc să vă întreb cum acţionează, practic, aceste unde emise de staţiile 5G asupra sănătăţii umane?

Victor Voicu: Da, face parte din categoria mare a radiaţiilor electromagnetice. Acestea sunt radiaţii nonionizante şi al doilea efect este că noi, de fapt, plutim într-un ocean de tot felul de radiaţii, unele induse de activitatea umană, de civilizaţia umană, o punem sau nu în ghilimele, sau chiar naturale, radiaţii cosmice etc. Deci, unele sunt ionizante, altele nonionizante, dar pe măsură ce se aprofundează studiile acestora nonionizante, că haideţi să intrăm în zona noastră cât mai rapid, noi acum de exemplu în transmisiuni, în radiotransmisiuni se folosesc generaţiile 3G, 4G. La noi este 4G - vă uitaţi şi pe telefonul nostru apare 4G.

Realizator: Da!

Victor Voicu: Or, ideea, normal, tehnologic, că aşa este aparent logica progresului, este să fie înlocuită cu o altă generaţie 5G, care are frecvenţe mai înalte, adică câmpul electromagnetic este mai puternic, radiofrecvenţa este mai înaltă şi se ajunge la 30-300 de gigahertzi. E frecvenţă foarte înaltă, sunt /unde/ milimetrice care generează un câmp, un ocean magnetic extrem de intens. Sigur că toate acestea nu lasă lumea ştiinţifică fără reacţie. Reacţiile sunt la nivelul lumii ştiinţifice şi nu numai. Sigur că industria şi oamenii de afaceri spun şi încearcă să demonstreze, inclusiv /.../ oameni de ştiinţă, racolează şi ei şi încearcă să demonstreze că nu ar fi cine ştie ce. Dar nu prea este aşa! Pentru că dacă se analizează sistemic problema, se zice, dintr-o analiză extrem de serioasă a unor oameni şi societăţi ştiinţifice de mare prestigiu, că din 133 de boli - de exemplu, la ora actuală 23% din decese şi 22% din dizabilităţi, din invalididăţi sunt atribuite tulburărilor sau, mă rog, modificărilor şi riscurilor din mediu, deci le generăm. Sunt boli necomunicabile, sunt boli mai ciudate care nu sunt puse cu diagnostice evidente - ştiu că este o boală transmisibilă, este o gripă sau mai ştiu eu ce. Nişte boli ciudate ale sistemului nervos central, ale sistemului neuroendocrin, cancere, tot felul de minuni din astea care sigur că atrag atenţia că sunt generate de expuneri externe. Bun, revenind la 5G, 5G este, sigur, din punct de vedere al performanţei creşte, cum aţi spus foarte bine şi am scris şi noi în textele noastre. Noi suntem procupaţi, nu, ca specialişti - eu sunt specialist în farmacologie, am lucrat radiobiologie, deci radiaţii ionizante, nu sunt departe de subiect - dar ne preocupă sănătatea publică în general, sigur a românilor în primul rând, că ne sunt aproape şi facem şi noi parte, suntem aici, suntem împreună.

Realizator: Şi atunci, riscul oncologic al acestor unde electromagnetice, înţelegem că nu este singurul, există inclusiv riscuri privind lezarea mecanismelor genetice, deficitul de memorie, probleme de învăţare sau tulburări neurologice.

Victor Voicu: Corect!

Realizator: Mai exact, cum se manifestă aceste riscuri şi care sunt categoriile de vârstă cele mai expuse?

Victor Voicu: Da, se vorbeşte foarte mult despre copii, despre copii şi tineri, evident. Se vorbeşte de faptul că aceste câmpuri, sigur ar trebui să fie ori reduse, ori în aşa fel să ne comportăm, dar ele să ştiţi că sunt foarte dese aceste emiţătoare, sunt la distanţe mici, pentru că necesită, pentru că aşa se cartacterizează din punct de vedere al puterii atât emiţătorii, cât şi celulele de recepţie, sunt foarte dese. Din 50, doar pe 10-12 case din mediul urban sunt puse emiţătoarele acestea. Se vorbeşte de, pentru că povestea cu cancerul văd că este destul de tare subliniată şi din categoria 2D posibil cancerigeni, a fost introdus în categoria 1, categoria 1, împreună cu tutunul şi cu azbestul. Păi, asta ne atrage atenţia! Este un semnal de alarmă, este un steag roşu. Adică, ştiţi dumneavoastră ce înseamnă la mare steagul roşu. Alertă pentru că 1, categoria 1 oncogen este de îngrijorat. /lazard/ Grupul 1 se numeşte. Adică o clasificare foarte dură, foarte alarmantă, care, cum spuneam, aduce acest gen de agresiune, deci, cu aceste radiații, nişte câmpuri electromagnetice, cu azbestul şi cu tutunul - azbestul şi tutunul sunt cancerigene, se ştie asta, plus fumatul; fumatul generează cancere serioase şi lumea se face că nu vede sau nu aude, ca să zic, dar statisticile sunt relevante. Bun, se vorbeşte de principiul precauției. Principiul precauţiei sună foarte bine, este un principiu al UE, din 2005, că activităţile umane trebuie să fie astfel făcute din punct de vedere moral, să fie acceptabile încât riscul respectiv să fie științific, plauzibil de redus cât mai mult sau diminuat la un risc din ce în ce mai redus şi mai rezonabil. Auziţi, astea sunt vorbe! Atâta timp cât se dezvoltă acest sistem o să plutim în această lume și o să ne mirăm de ce mintea noastră adesea e obosită, suntem obosiţi, suntem epuizaţi, suntem dezorientaţi, avem tulburări de memorie, avem tulburări neurologice, etc. Toate acestea /.../ genetice se vorbeşte...

Realizator: Şi vă mai întrebam care ar fi categoriile de vârstă cele mai expuse.

Victor Voicu: Copiii, v-am spus precis. Precis, pentru că copilul e un organism în dezvoltare - procesele, şi mecanismele, și structurile sunt în evoluţie. Ele dacă primesc un impact negativ, că se formează un radical liber - radicali liber înseamnă nişte entităţi chimice extrem de reactive, datorită faptului că vine energie din exterior și modifică moleculele; pierde un electron, devine extrem de reactiv. Se produc tot felul de tulburări, acelea reacţionează cu alte molecule, cu proteine, cu enzime -tulbură, tulbură procesele. Deci, copiii fiind în dezvoltare sunt mai susceptibili. E logic, orice proces în evoluţie îl dezorganizezi şi îl deteriorezi mai uşor decât procesul stabil şi matur şi copiii sunt sensibili.

Realizator: Atunci, acest tip de tehnologie este nociv pentru sănătate în orice formă ar fi implementată sau există metode prin care pericolul utilizării ei să fie ținut sub control?

Victor Voicu: Se vorbeşte să fie ținut la nivel... - există nişte ghiduri și niște praguri, adică să se respecte aceste reglementări. Sunt ghiduri, ghiduri care, mulţi se îndoiesc de ele, dar măcar acasă tehnologie să fie sub control, în sensul că emisiile respective, mai ales în zonele populate să fie la o intensitate care este stabilită prin acele ghiduri europene de reducere la minimum, adică să rezolve şi problema tehnologică dar riscul pentru populație, pentru cei din jur să fie minimal, să fie redus la minim.

Realizator: Mulțumim mult pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost vicepreşedintele Academiei Române, general-maior Victor Voicu.