Angajaţii Poştei pichetează mai multe prefecturi din ţară

Angajaţi de la Poşta Română pichetează, astăzi, sediile mai multor prefecturi din ţară, iar în Bucureşti, pe cel al Companiei Naţionale, pentru a atrage atenţia asupra nemulţumirilor de la locul de muncă.

Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România reprezintă circa 20.000 de salariaţi, conform liderului Matei Brătianu.

El critică dur actuala conducere a Poştei, pe care o consideră vinovată pentru că nu au fost rezolvate cererile angajaţilor: cele legate de salarii, majorare cu rata inflaţiei şi plata orelor suplimentare, dar şi ocuparea posturilor vacante sau îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

"Reparaţii şi dotări în centrele de tranzit, pentru că, acolo, oamenii lucrează ca în evul mediu, este ca un lagăr pentru salariaţii Companiei Naţionale Poşta Română, acordarea genţilor factorilor poştali şi agenţilor poştali şi a uniformelor de lucru pentru poştaşi, oficianţi, diriginţi, pentru că, astăzi, Poşta Română, din punct de vedere al uniformelor, al clădirilor şi al înzestrării cu echipament IT este cea mai mizerabilă şi mai murdară poştă naţională din Uniunea Europeană, însă cea mai importantă revendicare, pentru ca toate celelalte să fie posibile, este demiterea directorului general Ion Smeeianu şi a directorului executiv Rosita /.../ şi, înainte de demiterea lor, anularea din contractele individuale de muncă ale acestor directori executivi a celor 30 de salarii compensatorii, pe care şi le-au trecut cu neruşinare. Până nu pleacă ei, nu va fi posibilă soluţionarea niciuneia din revendicările noastre", spune Matei Brătianu.

Reprezentantul sindicaliştilor de la Poşta Română, Matei Brătianu, mai spune că pichetările de astăzi sunt doar o primă etapă dintr-o serie de acţiuni de protest, ce ar putea ajunge chiar la intrarea în greva foamei, dacă autorităţile le vor ignora solicitările.

Relaţie angajat-angajator, "corectă"

Purtătorul de cuvânt al Poştei Române spune, însă, că relaţia dintre conducerea Companiei şi reprezentanţii angajaţilor este una corectă, iar dialogul se poartă frecvent.

La nivelul instituţional există inclusiv o comisie de normare în care cele două părţi evaluează împreună volumul de muncă şi numărul de personal.

Dan Dumitrescu explică faptul că în cadrul Poştei a fost necesar să se ia o serie de măsuri pentru reorganizarea activităţii cu scopul de a o face mai eficientă.

"În primul rând, a fost vorba despre stabilirea unui echilibru între volumul de prestaţii poştale şi numărul de personal. Este o realitate, piaţa corespondenţei clasice este într-o scădere continuă, au apărut metode noi, forme substituite de corespondenţă, corespondenţa electronică, lucru care a determinat o scădere a volumului de prestaţii poştale.

"Prin urmare, am fost puşi în faţa unei situaţii absolut evidente de a restabili echilibrul şi de a aplica o reducere de personal în decursul anului trecut, pentru că nu ne putem permite să susţinem un număr mai mare de angajaţi decât cel care este necesar. Alături de aceasta, o serie de măsuri de reorganizare a portofoliului de produse şi de participare activă pe piaţă, în condiţiile în care de la 1 ianuarie 2013, piaţa este complet liberalizată şi Poşta Română concurează de la egal la egal cu operatorii privaţi, au dus la îmbunătăţirea rezultatelor companiei.

"De exemplu, trecerea de la o pierdere de 9 milioane de lei, undeva în luna aprilie 2012, la un profit operaţional de circa 8 milioane de lei, în luna martie, a acestui an", spune Dan Dumitrescu.

Dan Dumitrescu, purtător de cuvânt al Companiei Naţionale Poşta Română, o societate cu capital majoritar de stat, vizată în ultimii ani de intenţia de privatizare.

Acum un an, o astfel de tentativă de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni s-a soldat cu un eşec, niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini, fapt pus de conducere pe seama situaţiei financiare.

În prezent, conform datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru sfârşitul lunii martie, Compania înregistrează datorii la bugetul de stat şi la bugetele de asigurări sociale şi de sănătate de peste 200 de milioane de lei.