Analist rus: Centre NATO-ținte potenţiale într-un conflict militar ipotetic

Amplasarea în România a celor două comandamente create prin decizia Alianţei Nord-Atlantice este privită la Moscova ca o potenţială ameninţare la adresa securităţii Federaţiei Ruse, afirmă experţi ruşi în domeniul militar.

Ei avertizează că, dacă această ameninţare se va materializa, atunci Rusia va trebui să ia măsuri de prevenire.

După cum a declarat ministrul român al apărării, Mircea Duşa, în conformitate cu decizia NATO, în următorii doi ani în Bucureşti vor fi înfiinţate două comandamente ale Alianţei ce vor deveni complet operaţionale în anul 2018.

Luna trecută, NATO a aprobat înfiinţarea a şase asemenea unităţi de integrare a forţelor aliate ce vor fi amplasate în statele membre din Europa de Est, inclusiv în România.

A fost acceptată şi oferta Bucureştiului privind înfiinţarea pe teritoriul României a unui comandament multinaţional la nivel de divizie destinat creşterii capacităţilor de comandă şi control ale Alianţei în zona sudică a flancului său estic.

După cum preciza ministrul Mircea Duşa, aceste structuri vor avea un rol-cheie în asigurarea legăturii între elementele structurii de forţe ale NATO, inclusiv pentru o desfăşurare mai rapidă a forţelor aliate.

Ele vor contribui şi la elaborarea planurilor operaţionale şi coordonarea pregătirii exerciţiilor comune şi la asigurarea unei prezenţe vizibile a NATO pe teritoriul ţărilor aliate.

Rusia, la rândul său, consideră aceste măsuri ale NATO luate pe fondul crizei din Ucraina şi a deteriorării grave a relaţiilor ruso-occidentale ca fiind îndreptate direct împotriva sa.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio România, cunoscutul expert militar rus Igor Korotcenko, redactorul-şef al publicaţiei "Naţionalnaia oborona", "Apărarea Naţională", apropiată Ministerului Apărării din Rusia, avertizează că țara sa va lua contramăsuri de ordin militar împotriva acestor noi obiective NATO din România în cazul în care va constata că acestea îi pun în pericol securitatea.

Igor Korotcenko: Este un gest inamical al României, fără îndoială, pentru că astăzi pentru România nu există niciun fel de ameninţare din partea Rusiei.

Dacă România din proprie iniţiativă invită structuri de comandă ale NATO şi creează condiţii pentru apariţia pe teritoriul său de noi subunităţi ale Alianţei Nord-Atlantice, aceasta constituie, desigur, o ameninţare pentru securitatea Rusiei şi influenţează negativ situaţia în regiunea Mării Negre în ansamblu.

Dacă vor fi sau nu măsuri de răspuns concrete din partea Rusiei, aceasta va decide Statul Major Rus, după ce va studia şi analiza aceste informaţii şi va trage concluziile. În cazul în care această ameninţare se va materializa, vor fi luate măsuri de reacţie cu caracter militar.

Ce măsuri, în ce vor consta acestea este greu de spus deocamdată, dar, ţinând cont că pe teritoriul Peninsulei Crimeea sunt bazate complexe aviatice de atac moderne, nu pot să exclud, subliniez, nu pot să exclud că, după ce România va amplasa componente NATO pe teritoriul său, acestea vor deveni ţinte potenţiale într-un conflict militar ipotetic.

Corespondentul RRA: Din punctul de vedere al Rusiei, ce pericole reprezintă aceste comandamente NATO?

Igor Korotcenko: Comandamentele NATO sunt destinate conducerii grupărilor de trupe şi, prin urmare, reprezintă o infrastructură de pregătire a unui viitor război.

Din acest punct de vedere, comandamentele, centrele de comandă sunt întotdeauna o ţintă pentru atac, dar, repet, reacţia noastră nu va fi imediată, pentru că nu avem intenţia de a reacţiona prea vehement la nişte declaraţii verbale.

Totul va depinde de modul în care va evolua acest proces.

Simplificând, dacă România va genera o ameninţare militară la adresa Rusiei, ea trebuie să fie perfect convinsă, politicienii de la Bucureşti trebuie să fie perfect convinşi că dacă prejudiciază securitatea Rusiei vor exista obligatoriu măsuri de răspuns, pentru că aici nu există străzi cu sens unic.

Dar, subliniez, nu Rusia creează astăzi ameninţări; asemenea ameninţări sunt create la adresa noastră.

Iar, dacă această ameninţare va apărea, reacţia la ea va urma obligatoriu.