Aliaţii de la graniţa cu Rusia "vor garanţii de la SUA"

Preşedintele Barack Obama participă la Varşovia la ceremoniile ce marchează 25 de ani de la primele alegeri libere în Polonia.

După Varşovia, turneul preşedintelui american continuă la Bruxelles, unde va participa la summitul G7, planificat în grabă, după ce summitul G8, care urma să fie găzduit de Rusia la Soci a fost anulat ca urmare a anexării Crimeii şi după suspendarea Federaţiei Ruse din G8.

De aici Barack Obama va merge în Franţa unde se va întâlni la Paris cu omologul său Francois Hollande şi unde va participa alături de alţi lideri europeni la ceremoniile de comemorarea a debarcării aliaţilor la 6 iunie 1944 în Normandia.

Alături de Obama şi Hollande la ceremonii vor participa şi cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron precum şi alţi lideri.

Şi preşedintele rus Vladimir Putin a acceptat invitaţia Franţei de a lua parte la manifestări.

Corespondenta noastră la Washington, Ani Sandu a discutat semnificaţiile turneului european al şefului Casei Albe cu Benjamin Jensen, profesor de relaţii internaţionale la American University.

Reporter: În Franţa, Barack Obama se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, deşi potrivit Casei Albe, nu este prevăzută o întâlnire oficială între cei doi. Ce fel de interacţiune credeţi că va exista între cei doi lideri?

Benjamin Jensen: Cred că ne putem aştepta la o interacţiune publică minimă. Nu uitaţi însă că mare parte a diplomaţiei are loc în spatele uşilor închise. Chiar dacă liderii nu se întâlnesc există tot timpul posibilitatea unor discuţii între membrii lor de cabinet. Mai important decât întâlnirile sunt semnalele pe care vor încerca să le transmită liderii. În situaţii de criză contează capabilităţile, punctele forte, dar şi hotărârea pe care o ai. Poţi transmite un semnal că eşti ferm angajat către aliaţii tăi. În acest sens trebuie să urmărim modul în care preşedintele Obama va oferi asigurări ţărilor NATO, în special ţărilor din estul Europei, că Statele Unite au atât capacitatea cât şi hotărârea de a acţiona pentru a opri Rusia.

Reporter: Ce părere aveţi despre ce au făcut Statele Unite până acum în această privinţă? Ce fel de alte asigurări pot da aliaţilor din estul Europei?

Benjamin Jensen: Fiecare aliat se va aştepta la semnale diferite, la asigurări diferite. Unii aliaţi care sunt la graniţa cu Rusia doresc mai mult decât discursuri. Vor garanţii suplimentare de apărare antirachetă, vor mai mulţi militari NATO în regiune, atât americani cât şi din alte ţări. Alţi aliaţi nu văd cu ochi buni astfel de angajamente pentru că se tem că ar putea escalada conflictul, că forţele trimise pentru a da un semnal de securitate pe termen scurt nu vor face decât să sporească opoziţia Rusiei, care va acţiona fie sub forma unor atacuri cibernetice sau a altor provocări, sabotări sau inflitraţii ale unor anumite persoane.

Reporter: Deci, SUA trebuie să găsească o soluţie de echilibru?

Benjamin Jensen: Chiar dacă eşti de acord sau nu cu acţiunile de până acum, este important să înţelegem în ce poziţie dificilă se află Casa Albă. Cu siguranţă are un cadru mai bun de luat decizii decât noua conducere de la Kiev, dar ori ce ar face probabil că va nemulţumi unii dintre aliaţii din NATO. Este o decizie grea care va avea consecinţe dincolo de criza din Ucraina. Polonezii, spre exemplu, clar îşi doresc o poziţie mai dură decât cehii. Şi România îşi doreşte o prezenţă mai puternică. Desigur şi acest lucru este normal pentru că voi ştiţi ce s-a întâmplat în Moldova cu Transnistria. Este interesant să urmăreşti seria de crize din Ucriana, întâi în Crimeea, apoi în est, acum în Odessa. Te întrebi în ce măsură sunt mişcări făcute cu intenţie pentru a crea o cale, un coridor spre Transnistria. Cred că România este înţeleaptă să fie suspicioasă în privinţa promisiunilor pe termen lung.

Reporter: Una dintre principalele teme pe care le va aborda preşedintele american în Europa este dorinţa Statelor Unite să existe unitate în privinţa Rusiei din partea partenerilor europeni. Ce poate face SUA în acest sens? Este posibil acest lucru?

Benjamin Jensen: Dacă nu suntem dispuşi să mutăm Wall Street la Londra şi să vindem tot gazul natural Germaniei, probabil că nu. Dacă este să ne luăm după discursul lui Obama de la West Point, Europa nu ar trebui să se aştepte la prea multe. Principalul mesaj a fost că da, Satele Unite trebuie să-şi menţină angajamentele, să rămână un lider global, dar ca strategie preferă se pare să folosească instrumente care nu ţin atât de mult de partea militară, ci de cea diplomatică şi economică.