Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: REPORTERII ACTUALITATII (CONTINUARE) Miercuri, 21 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Eugen Coroianu

18 Mai 2010
Vizualizari: 3200
Comentează add

Interviu cu Alexandru Dorogan, director al Radio Moldova.

Alexandru Dorogan: "Pasiunea şi dragostea de a face radio"

eugen-coroianu

Diorectorul Radio Moldova, Alexandru Dorogan.

Realizator: Invitatul "Interviului serii" este Alexandru Dorogan, noul director al Radio Moldova, postul public de la Chişinău, omologul - să zic aşa - al Radio România. Domnul Dorogan s-a aflat pentru două zile, la Bucureşti, în vizită, la Societatea Română de Radiodifuziune. Cu ce scop, domnule Dorogan?

Alexandru Dorogan: Bună seara, stimaţi radioascultători. Principalul obiectiv a fost să pregătim semnarea unui acord de colaborare şi ambele părţi ne-am dori să nu fie un acord formal, să-l umplem de conţinut acest acord, ca împrepună, pe urmă, să ştim foarte clar ceea ce avem de făcut, în acest proces de colaborare, de cel puţin doi ani de zile, pe care ni-l stabilim în acest moment.

Realizator: Aţi creionat deja principalele puncte de colaborare?

Alexandru Dorogan: În primul şi în primul rând este - de fapt - stabilirea unor posibilităţi şi punţi de comunicare şi de - hai să zicem aşa - de comunicare între posturi, dar de comunicare pentru ascultătorii noştri, de realizare împreună a unor emisiuni de o prezenţă mai largă, mai amplă, mai frecventă a evenimentelor din România, la Radio Moldova şi a evenimentelor din Republica Moldova, la Radio România Actualităţi, la Radio România Cultural, la Antena Satelor.

Noi avem doar, ca să ştie şi ascultătorii români, ce înseamnă Radio Moldova, un program general Radio Moldova, mai avem Radio Moldova Muzical, care este doar pe net, şi mai avem un produs Radio Moldova Internaţional, care, dacă iniţial, era ideea "noi despre noi", de fapt comunicăm mai mult cu concetăţenii noştri, aflaţi în lumea mare, că ei sunt şi foarte mulţi, peste 1 milion de oameni.

Am discutat, în primul rând, posibilitatea de a realiza împreună anumite emisiuni şi nu doar, de a avea posibilitatea şi ocazia de a transmite reportaje, interviuri, informaţii despre ceea ce se întâmplă la noi, şi de a primi efectiv acelaşi lucru despre ce se întâmplă aici, în România. Identificare şi stabilirea unor posibilităţi de a organiza anumite training-uri pentru colegii mei din Radio, şi pentru jurnalişti, dar şi pentru tehnicieni. Am stabilit posibilităţi de a face schimb între colectivele noastre artistice, pentru că avem şi noi, la Chişinău, şi o orchestră simfonică, şi o capelă corală.

Realizator: Relaţiile româno-moldovene - cred că sunteţi de acord cu mine, domnule Dorogan - nu sunt chiar în cea mai bună poziţie. Acum, o dată cu schimbarea puterii politice de la Chişinău, cu trecerea comuniştilor în opoziţie, cât de mult şi cât de repede, credeţi că vor evolua acestea?

Alexandru Dorogan: O evoluţie în aceste relaţii, după mine, s-au produs.

Realizator: Cu siguranţă.

Alexandru Dorogan: Eu cred că aceste relaţii - bine, o perioadă, ca să zic aşa - au stagnat, au fost conservate, s-a stabilit o răceală - noi ştim motivul - dar, oricum, într-un fel sau altul, era din ambele părţi şi se simţea asta şi în România, se simţea asta şi la noi şi nu era bine. În fond, nu era bine pentru cine? Pentru populaţie, pentru oameni. Acum este - după mine - este o dorinţă mare, la Chişinău, şi o deschidere pentru o lucrare - şi cred că asta o simte şi Bucureştiul - aici, la Bucureşti, la fel văd o dorinţă şi un sprijin, pe care l-am putea avea şi cred că noi trebuie să beneficiem de un sprijin.

Să nu uităm că, totuşi, România a acumulat deja o mare experienţă, în procesul de integrare în Comunitatea Europeană, or obiectivul nostru, şi nu este unul declarat, recentele sondaje au arătat că nu doar politicienii, populaţia - 68% din populaţie - îşi doreşte această integrare a Republicii Moldova în UE. Şi atunci sprijinl pe care ni-l poate oferi România, în primul rând, pentru că experienţa foarte proaspătă contează şi este mai uşor de asimilat, decât experienţa unor ţări, care au făcut acest lucru demult.

Doi - pentru că suntem ţări vecine. Trei - pentru că, de fapt, suntem aceiaşi, prin caracterul nostru, foarte mult prin mentalitate, nemaivorbind de limbă, de tradiţii, obişnuinţe, deci toate lucrurile astea, cred că nouă, cel mai bine, le-am asimila, această experienţă am lua-o cel mai bine, din România. Mai mult decât atât, pentru că fiind nişte fraţi buni, cred că am fi avertizaţi  - "nu faceţi asta, că va fi o greşeală", "nu faceţi pasul ăsta, că este..., noi l-am făcut şi am greşit", "faceţi, procedaţi altfel" - şi lucrurile astea se întâmplă.

Realizator: Sunt moldovenii interesaţi de România, de situaţia din România, cetăţenii moldoveni?

Alexandru Dorogan: Moldovenii au fost întotdeauna interesaţi de situaţia din România, au fost interesaţi de situaţia din România, şi până la 1989, când a căzut regimul Ceauşescu. Vreau să spun că interesul, dacă a fost o perioadă, în perioada sovietică, când practic era intezis - să zicem - timpurile astea mi le-amintesc foarte bine, nu puteam noi vorbi de România, nu puteam vorbi deschis, pentru că oricum foarte mulţi din noi aveau fraţi, surori, verişori - mă rog - asta era destinul, sate împărţite de Prut, în  două părţi - bun.

Dar este interesul sentimental, pentru că ai rude, ai fraţi, ai veri, este interesul economic, pentru c-au venit şi şi-au făcut aici afaceri şi au venit şi-au studiat, au făcut şcoli. Unii s-au întors, alţii au rămas. Au venit familii mixte, faptul că sute de mii şi-au depus actele, ca să-şi ia cetăţenie română, înţeleg că sunt - iarăşi - diferite interese. Unii iau un paşaport pentru că, după asta, este un cetăţean al Europei, da? Mă rog, poate asta este motivaţia lui. Altul îl ia, pentru că consideră că îl merită, pentru că este un român şi că acest drept de a fi român i-a fost cândva luat.

Realizator: Cum răspunde, domnule Dorogan, mass-media moldoveană acestui interes? Şi cum răspunde Radio Moldova?

Alexandru Dorogan: Dacă o să pornim de la Radio Moldova, sigur că au fost etape diferite, în acest proces.

Realizator: Sigur, sigur. Să spunem acum...

Alexandru Dorogan: În procesul de manifestare a interesului pentru...

Realizator: Să zicem astăzi.

Alexandru Dorogan: Dar astăzi, faptul că sunt aici înseamnă un interes mare sau sunt aici pentru a satisface interesul publicului nostru ascultător, nu doar pe segmentul de informaţie, deşi acesta este foarte, foarte important. Am în vedere cultură, muzică, teatru - şi toate astea le-am discutat aici, noi trebuie să îmbogăţim, să extindem aceste posibilităţi de a-i oferi publicului ascultător, din toată diversitatea culturală, ce ţine de istorie, de tradiţii, de zone din România. Cred că asta este una din misiunile postului nostru de radio, dar şi obligaţia de a satisface interesul publicului.

Noi avem posturi de radio care, de exemplu, ca să zicem "Vocea Basarabiei"; dar chiar dacă este un post de radio privat şi parcă ar fi în concurenţă, eu prefer, accept concurenţa, competiţia, dacă vreţi, în care trebuie să cîştige cel mai bun. Sunt posturi de radio - cum este Radio Noroc, care promovează valorile muzicale - sunt reviste, presă bună care ţine pulsul, mâna pe pulsul acestui interes permanent şi a problemelor care există şi dezbate probleme care există, în relaţiile dintre Republica Moldova şi România, atacă atunci - atacăm şi noi, în aceste relaţii sunt...

Realizator: În impas.

Alexandru Dorogan: Încetinite - să zicem aşa - sau în impas, din cauza guvernării noastre, dacă - mai puţin probabil - avem grijă de ce face guvernul dumneavoastră, astea sunt problemele dumneavoastră, deşi - mă rog - uneori, cred că avem şi noi dreptul să spunem un cuvânt dintr-o parte.

Realizator: În prezent, în România, populaţia este destul de serios afectată de criza economică, scăderile de pensii şi de salarii, anunţate de Guvern sunt principalele subiecte, aflate în dezbatere. Avem şi noi probleme cronice - să zic aşa - în educaţie, sănătate, justiţie. Domnule Dorogan, în Republica Moldova, are sunt temele sociale dominante şi cum încearcă Radioul public să răspundă interesului cetăţenilor?

Alexandru Dorogan: În primul rând, noi am trăit o perioadă, când vechea guvernare, sau am trăit o perioadă în criză, dar se spunea că noi nu avem criză.

Realizator: Şi la noi a fost aşa, dar, până la urmă, am aflat că avem.

Alexandru Dorogan: La un moment dat, iată, s-a schimbat guvernarea, am descoperit că suntem şi noi în criză, am descoperit că avem buget neacoperit. Nu ştiu, e o problemă serioasă? Deocamdată, sigur că, pensiile şi salariile bugetarilor se plătesc şi, probabil, se va face un efort să fie plătite şi achitate, pentru că, de fapt, sunt nişte salarii şi nişte pensii mizere şi de acum, nu cred că se poate reduce ceva acolo, dar problema ieşirii din criză sau problemele sociale sunt şi în atenţia noastră. Principala formă pe care noi o utilizăm, poate e şi mai învechită, dar.. Noi organizăm foarte multe dezbateri sau invităm specialiştii responsabili de situaţia, care este în economie.

Realizator: Factori de decizie.

Alexandru Dorogan: ... factori de decizie. Deci, în viaţa publică, unde sunt întotdeauna invitaţi cei care, mă rog, ministere, cei care guvernează, da şi care trebuie să răspundă. Sunt nişte emisiuni interactive, cu întrebările cetăţenilor, dar şi emisiuni de analiză şi de dezbatere între politicieni, pe problemele respective, cum ar fi emisiunea "Contrapunct". Încercăm să punem problemele, să punem faţă în faţă puterea şi cu publicul, care are posibilitatea să întrebe şi să primească răspunsuri.

Realizator: Am să ridic şi un subiect ceva mai sensibil, sensibil nu numai în Moldova, ci şi în România şi, probabil, şi în multe alte ţări - finanţarea. Cum staţi, din acest punct de vedere, la Radioul Public?   

Alexandru Dorogan: În conformitate cu prevederile legii, care este în vigoare, suntem un post de radio, care suntem finanţaţi din bugetul statului. Mai avem, sigur, posibilitatea să acumulăm anumite mijloace din prestări servicii, din publicitate, dar, în definitiv, cred că asta constituie cam zece procente din buget, partea mare, partea leului,este o finanţare din bugetul statului, ăsta este mecanismul. Bugetul care a fost aprobat,  anul trecut, de către Parlament, probabil, asigură cam 30 de procente sau 28 de procente din ce a fost bugetul din anul precedent, deci cam o treime din bugetul care l-a avut instituţia în anul precedent şi cam o pătrime din necesităţile care le avem, pentru că, efectiv, necesităţile au crescut la preţuri, la energie electrică, la gaze, la alte servicii.

Realizator: Ca peste tot.

Alexandru Dorogan: Cu un asemenea buget  e sigur că e foarte, foarte complicat şi nu-mi imaginez, dacă nu vor fi suplimentări, ajustări pe parcursul anului, nu-mi imaginez cum o să facem faţă situaţiei, în condicţii că nu facem nimic, nimic pentru dezvoltare, când nu cumpărăm nimic, când nu ştiu cum ne conservăm. Desigur că, nu aşteptăm doar să intervină guvernul, să suplimenteze bugetul. În această perioadă, chiar dacă scurtă, noi am făcut mai multe proiecte, ne-am adresat cu anumite idei şi proiecte la Delegaţia UE, la noi, la Chişinău, am implicat în aceste idei ale noastre anumite fundaţii, cum ar fi, de exemplu, Fundaţia Soros; am început nişte proiecte de colaborare cu Academia Deutsche Welle.

Vreau să vă spun că mai nou a fost chiar o surpriză pentru noi, că ne-a răspuns acestei mişcări a noastre, căutare de fonduri, de susţinători ai ideielor şi proiectelor noastre. De exemplu, Guvernul Slovaciei, prin intermediul ministrului lor de externe, care a fost recent în vizită la Chişinău, a venit la noi şi noi am semnat un act, prin care Guvernul Slovaciei acordă instituţiei o sută mii de euro pentru dezvoltarea proiectelor noastre. Iarăşi, la fel, în căutare de soluţii, este şi această vizită la Bucureşti, pentru că şi în rezultatul discuţiilor, pe care le avem aici, obţinem anumit sprijin pentru logistică.

Chiar vreau să zic că plec de aici cu echipament ISDN, de care am mare nevoie pentru a realiza acele duplex-uri , pe care ni le-am planificat să realizăm, inclusiv cu Radio România Actualităţi, cu România Cultural, cu Antena Satelor. În situaţia asta, de fapt, nu în zadar se spune că în situaţii de criză apat soluţii şi apar idei, care, probabil, în situaţiile că nu ai criză, nu le-ai descoperi.

Realizator: Nevoia te învaţă.

Alexandru Dorogan: Da, nevoia ne învaţă.

Realizator: Închei, prin a vă pune două întrebări. Dacă aţi avea o baghetă magică, acum, când vă întoarceţi acasă, care ar fi primele trei lucruri, pe care le-aţi schimba, la Radio Moldova?

Alexandru Dorogan: Nu m-aş grăbi să spun nici acum trei lucruri, să le numesc. Eu glumeam aici, împreună cu colegii şi ziceam - păcat că nu sunt un stick aşa, care, după ce am acumulat toată informaţia asta, să vină la Chişinău, să mă descarc şi după asta să pot aranja lucrurile. Sigur că, în primul rând, probabil ceea ce mi-aş dori este acest proces de organizare, care există în instituţia dumneavoastră, la nivelul de management, management de vârf, top manager, dar şi managementul mediu, felul cum interacţionează subdiviziunile, trebuie să facem lucrul ăsta şi să aplicăm, nu prin baghetă magică, sigur că va trebui să muncim mult pentru asta.

Doi - sigur, cu bagheta magică, probabil eu aş încerca să fac aceste schimbări de ordin tehnic. Iată bagheta magică, aici mi-ar trebui să am asemenea studiouri, aceste cabine, în care noi realizăm acest interviu. Şi trei - în virtutea faptului că eu mai mult de 13 ani am lipsit din circuitul procesului de emisie a serviciilor publice de radio, tocmai din asta, recent, când am fost la prima reuniune acum, în calitate de director al directorilor posturilor de radio, membre a UER, necesitatea mare era să stabilesc coordonatele, unde se află acum serviciile publice de radio, ce fac ele.

Una din misiunile mele aici, exact asta a fost, să văd ce face serviciul public de radio, Radio România astăzi, nu doar din ce aud la radio, din toate. Ei, am văzut, m-am convins de necesitatea modificării produsului, adică celor ce le zicem noi servicii de programe, acelor programe pe care noi le avem şi cred că parte din ele  - cel puţin m-am verificat că acele schimbări, pe care le-am făcut, în actuala grilă - au fost pe-o cale corectă, iar celelalte cred că deja vor fi implementate, în viitoarea grilă.

Realizator: În sfârşit, domnule director, care ar fi trei lucruri, pe care nu le-aţi schimba nici în ruptul capului, de la Radio Moldova?

Alexandru Dorogan: Nu aş schimba nici în ruptul capului pasiunea şi dragostea de a face radio, care mai există, sau acolo unde mai există. Nu aş schimba principiul nostru, care ar trebui să-l avem, pentru că el oricum  - şi colegii mei acum, că am revenit în radio, şi am avut această posibilitate de a reveni, după ani de zile - principiul pe care l-am avut cîndva, principiul credibilităţii, adică în momentul când ai pierdut credibilitatea, ţi-ai pierdut publicul şi trebuie să faci eforturi enorme, ca să revii, or nouă, acum ne revine sarcina să facem acest efort, ca să restabileşti.

Deci n-aş schimba niciodată acest principiu, pe care trebuie să-l avem - credibilitatea, care este asigurat prin echidistanţa noastră, prin imparţialitatea şi - în definitiv - printr-un bun profesionalism. Dacă suntem buni profesionişti, suntem şi credibili. Şi eu un al treilea cred că nici nu mi-ar trebui. Trebuie să ai pasiune şi să fii credibil.

Realizator: Mulţumesc foarte mult.


Etichete Alexandru DoroganinvitatinterviuRomânia ActualităţiRadio MoldovaRepublica Moldovamass media

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live