Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: 100% MUZICĂ Joi, 12 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

12 Noiembrie 2016
Vizualizari: 1075
Comentează add

Analiza mesajelor transmise în campania electorală de preşedintele ales Donalt Trump în relaţiile cu NATO, cu Rusia şi în problematica securităţii.

Alegerile din Statele Unite şi securitatea euroatlantică Alegerile din Statele Unite şi securitatea euroatlantică - Conține video

radu-dobritoiu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (10 noiembrie, ora 21:04:41) - Emisiuna "Euroatlantica"
Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Rezultatul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite va influneţa şi securitatea euroatlantică, în perioada următoare. Preşedintele ales Donald Trump a anunţat în timpul campaniei electorale mai multe măsuri pe care intenţionează să le ia inclusiv în privinţa relaţiilor dintre NATO şi Statele Unite, dar şi cu statele din Alianţă. Apropierea de Rusia este un alt deziderat prezentat în campanie de Donald Trump, iar în privinţa Orientului Mijlociu, preşedintele american ales a lăsat să se înţeleagă că vor continua loviturile aeriene împotriva grupării Stat Islamic. Invitatul ediţiei este analistul politico-militar Claudiu Degeratu, fost director în Ministerul Apărării Naţionale. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta "Euroatlantica", tema ediţiei - Alegerile din Statele Unite şi securitatea euroatlantică. Bună seara, domnule Claudiu Degeratu, bun venit în studioul Radio România Actualităţi!
Claudiu Degeratu: Bună seara!

Radu Dobriţoiu: Domnule Degeratu, Donald Trump a dat de înţeles că are o altă viziune asupra politicii externe decât cea a predecesorilor săi şi vrea să reducă cheltuielile Statelor Unite pentru apărare, precum şi implicarea Armatei americane în afara frontierelor. Ce implicaţii vor avea aceste proiecte, în situaţia în care vor fi puse în aplicare de Washington?
Claudiu Degeratu: Cred că în primul rând ar trebui să abordăm aceste declaraţii în context electoral. Eu am văzut estimări mai recente, sau evaluări mai recente, din care reiese că aceste reduceri preconizate vor viza, să zicem, domenii mai puţin importante. Eu nu cred că se va mai reduce prezenţa americană, nu cred că preşedintele ales Trump va face peste noapte o revizuire a apărării, în special a prezenţei globale, din care să genereze alte reduceri militare. Pentru a revitaliza, de fapt, economia americană are nevoie de o prezenţă militară globală, piaţa armamentului şi industria de apărare americană va trebui să producă pentru cinva, nu doar pentru export, dar în special pentru armata americană, care ia cea mai mare parte din aceasta şi, deci, este destul de puţin probabil că vom avea o reducere a cheltuielilor de apărare atât de drastice. La fel, prezenţa militară, eu nu cred, de asemenea, că în Europa va fi redusă peste noapte, după părerea mea, preşedintele ales va avea mai multe input-uri, dacă ne refrim, să zicem, la asemănare politice în special dinspre să zicem nucleul dur republican, care ştie că dacă vrea să menţină America mare, asta înseamnă să să rămână şi o putere militară, sau superputere militară, iar acest lucru nu se poate face fără o prezenţă globală. Deci, strategia care va fi elaborată probabil în primul an de administraţie, va amenda foarte mult din aceste declaraţii.

Radu Dobriţoiu: Bun. Acţiunile domnului Trump nu sunt foarte previzibile. Am văzut şi în timpul campaniei electorale cum şi-a concediat foarte mulţi dintre reprezentanţii staff-ului său electoral, în momentul de faţă nu este nici foarte bine văzut de Partidul Republican, cel care l-a susţinut atunci când a fost propus candidat, Partidul Republican, în acest moment, având majoritatea în ambele Camere ale Parlamentului din Statele Unite. Nu trebuie să tratăm fără a ne îngrijora aceste declaraţii, chiar dacă ele par a fi pramatice dintr-o perspectivă.
Claudiu Degeratu: Da, dumneavoastră aţi spus foarte bine că există un palier de analiză a declaraţiilor, există un palier al acţiunilor de analiză. Din punctul meu de vedere, faptul că preşedintele ales Trump şi-a mai concediat din consilieri, înseamnă de fapt o adaptare la campania care se derula împotriva contracandidatului democrat. Deci, el, de fapt, şi-a adaptat echipa la campania care trebuia dusă în /.../, nu o văd ca fiind doar o simplă decizie luată în pripă, şi aşa mai departe, ele sunt luate după anumite evoluţii şi acest lucru se vede foarte clar, este un negociator înăscut şi preferă să schimbe echipa, dar să nu schimbe obiectivul. Până la urmă, cu o echipă schimbată sau neschimbată, campania electorală a lui Trump a avut câştig de cauză.

Radu Dobriţoiu: Bun, este preşedintele tuturor americanilor, acuma trebuie să ţinem cont de acest lucru, însă în privinţa unor subiecte dezbătute la "Euroatlantica" şi foarte apropiate de agenda "Euroatlantica", putem spune, iată, o declaraţie făcută pentri Fox Business, în urmă cu exact un an de domnul Donald Trump, când îşi prezenta mult mai liber viziunea asupra politicii externe a Statelor Unite, spunea atunci - Să lăsăm Rusia să zdrobească ISIS şi să lăsăm Germania să apere Ucraina.
Claudiu Degeratu: Da şi cred că, în mare, în privinţa conflictului din Siria şi a luptei împotriva Statului Islamic, probabil că aici va rămâne acest mare semn de întrebare, cât va permite Administraţia, noua administraţie americană, Federaţiei Ruse să gestioneze anumite evoluţii din conflictul sirian. Părerea mea este că prioritar pentru preşedintele ales Trump rămâne, de fapt, lupta împotriva Statului Islamic, cu sau fără regimul Assad în teritoriul respectiv, în Siria şi, deci, părerea mea este că preşedintele sirian a mai câştigat o perioadă de graţie, să spunem, şi probabil că aceasta este şi un element de apropiere de Rusia.

Radu Dobriţoiu: Donald Trump n-a fost atât de "pornit" - cu ghilimelel de rigoare - împotriva liderului de la Damasc, aşa cum este preşedintele Obama...
Claudiu Degeratu: Da, da.
Radu Dobriţoiu: ...asta este foarte clar şi poate din această perspectivă o cooperare în Siria între Statele Unite şi Rusia ar putea fi mai eficientă în privinţa luptei împotriva grupării Stat Islamic.
Claudiu Degeratu: Da, cu această parantează pe care aţi văzut-o şi în declaraţiile preşedintelui ales Trump, că are o mare doză de suspiciune şi lipsă de încredere faţă de rebelii sirieni, însemnând inclusiv organizaţiile kurde. Deci, încă există un element foarte neclar. Probabil că în următoarele săptămâni sau luni vom afla mai multe despre noua poziţie vizavi de sprijinul, în special a factorului kurd în acest conflict, care mi se pare chiar mai important decât atitudinea mai flexibilă faţă de Assad, şi acest lucru s-ar putea într-adevăr să fie un element, care, cel puţin în relaţie cu Turcia, ar genera o nouă oportunitate.
Radu Dobriţoiu: Această idee pe care aţi aminitit-o şi, pe care, inteţionam şi eu s-o aduc în dezbaterea din această seară, şi anume, că Statele Unite nu trebuie să antreneze rebeli, pe care nu-i cunoaşte sau nu-i poate controla - este o declaraţie făcută de Donald Trump, prima dată pe 4 octombrie 2015, într-o dezbatere foarte complexă în presa americană, pe perspectiva evoluţiilor din Siria şi, în aceeaşi periodă, să amintim, domnule Degeratu, că Donald Trump a susţinut şi o asistenţă pentru a crea o zonă sigură în Siria.
Claudiu Degeratu: Sigură în Siria, asta însemnând inclusiv cu operaţiuni aeriene americane intensificate. Acest lucru înseamnă, pe de o parte, probabil o anumit concesie făcută Turciei, dar, care, deranjează destul de mult Federaţia Rusă, pentru căb Federaţia Rusă nu acceptă acest lucru şi probabil că şi aici vom aştepta dezvoltări noi.
Radu Dobriţoiu: Incertitudine pentru prietenii Statelor Unite din Europa şi pentru aliaţii din NATO, susţin unii analişti americani, citaţi de corespondentul Radio România - Dacă Donald Trump îşi va menţine poziţia din campania electorală, NATO se va confrunta cu o provocare serioasă. Din Statele Unite, transmite Doina Saiciuc:

Reporter: Doina Saiciuc - Abordarea generală la Washington este că victoria în alegeri al lui Donald Trump deschide o fereastră de majoră incertitudine pentru prietenii europeni ai Statelor Unite şi pentru aliaţii din NATO. Directorul Iniţiativei de Securitate Transatlantic a Consiliului Atlantic din Washington, Magnus Nordenman, spune că, dacă Trump îşi va menţine poziţia din campanie, anume, că asistenţa Statelor Unite în cazul unui atac, care depinde de contribuţia financiară a aliaţilor, ea va constitui o provocare foarte serioasă pentru NATO şi pentru principiul de bază al Articolului 5 - Unul pentru toţi, toţi pentru unul, în cazul unui atact împotriva unui membru al Alianţei - ar conduce, de asemenea, naţiunile europene să ia mai serios în considerare un aranjament de securitate care să nu includă Statele Unite. Analiştii de la Consiliul Atlantic spun că este crucială o intercaţiune constructivă cât mai curând între viitoare Administraţie Trump şi liderii europeni, pentru a construi viguros cazul interdependenţei securităţii americane şi europene şi pentru a nu lăsa loc alimentării incertitudinilor. Viitorul relaţiei americano-ruse este, de asemenea, crucial în contextul viitorului NATO. În timpul campaniei, Donald Trump a sugerat că va căuta să facă un acord cu Rusia şi să restaureze relaţia Washington- Moscova. Dar, dacă, acest acord - avertizează analiştii de la Consiliul Atlantic - ar include un aranjament despre sfere de influenţă în Europa, aceasta ar putea însemna sfârşitul îndelungi viziuni americane a unei Europe întregi, libere şi în pace, Vladimir Putin ar fi celălalt învingător al alegerilor americane, el va aştepta ca Trump să facă prima mişcare pentru o nouă înţeleger cu Rusia.

Radu Dobriţoiu: Sunt informaţii, care ar trebui să ne stârnească îngrijorarea, totuşi, domnule Claudiu Degeratu. Întrebat despre agresiunea Rusiei faţă de statele din NATO din regiunea baltică, Trump a sugerat în timpul campaniei că SUA ar putea abandona protecţia pe termen lung, oferită de Washington, unor astfel de naţiuni.
Claudiu Degeratu: Da, dar şi aici trebuie să avem în vedere câteva elemente. Trump a făcut această declaraţie tot în context electoral. Mai este o chestiune. Din ultimele ştiri a reieşit că, de fapt, va fi o diviziune a muncii între vicepreşedinte şi preşedintele Trump, iar vicepreşedintele Mike Pence va fi mult mai aproape implicat sau mult mai serios implicat in aceste chestiuni de politică externă în relaţia transatlantică şi mai ales în relaţia cu anumiţi aliaţi strategici.

Radu Dobriţoiu: Este important şi cine va fi secretar de stat în toată această ecuaţie.
Claudiu Degeratu: Da, exact. Deci după părerea mea, va începe o muncă destul de laborioasă, în care noua administraţie probabil va realiza la sfârşit că există o iniţiativă strategică, iniţiată în timpul Administraţiei Obama, care asigură, de fapt, un alt tip de adaptare la mediul din Federaţia Rusă. Pe de altă parte, cred că această neîncredere vizavi de aliaţii europeni vine, de fapt, dintr-un curent republican mai vechi. El nu a făcut... preşedintele ales Trump nu a făcut decât să preia, de fapt, şi să explice ceva mai, să zicem, cu elemente mai directe şi mai percutante ceea ce, de fapt, o parte din republicani a reproşat de foarte multă vreme Alianţei legat de contribuţia europeană la apărarea comună.

Radu Dobriţoiu: Tot în relaţia dintre SUA şi Alianţa Nord-Alantică să amintim că Donald Trump a declarat şi chiar a insistat pe aceste idei, că SUA nu îşi pot permite să fie poliţistul mondial, poliţistul lumii şi, în acelaşi timp, statele din Alianţa Nord-Atlantică trebuie să plătească, aducând aminte, în acest context, Donald Trump şi de faptul că SUA plătesc aproximativ 73% din costurile NATO.
Claudiu Degeratu: Da, un element de mesaj care nu este nou. Suntem expuşi la acest mesaj de aproape, să zicem, 15 ani, în care insistent, Washingtonul susţine ideea de a creşte contribuţia europeană la apărarea colectivă. Este o problemă această scădere a bugetelor apărării, a preocupat Washingtonul întotdeauna. Pur şi simplu, mesajul lui Trump nu face decât să întărească această poziţie republicană, care va fi constantă. Acum, acest lucru nu va duce la, să zicem, discuţii radicale vizavi de Tratatul de la Washington. Nu vom avea acest lucru. În schimb, vom avea iniţiative.

Radu Dobriţoiu: Se tot discuta de Articolul 5 din Pactul nord-atlantic şi s-a speculat chiar că atitudinea aceasta a preşedintelui ales al SUA ar veni în contradicţie cu Articolul 5 din Tratatul nord-atlantic.
Claudiu Degeratu: Da, însă este foarte clar că nici în Siria, nici în alte zone, SUA nu mai pot acţiona individual, recunoaşte acest lucru şi preşedintele Trump şi pentru asta are nevoie de un cadru colectiv de apărare, adică NATO rămâne in continuare resursa la care şi preşedintele Trump va apela atunci când va avea nevoie.
Radu Dobriţoiu: Tot din această perspectivă, îi putem spune o perspectivă financiară a relaţiei dintre SUA şi NATO, Donald Trump a declarat că statele care au pe teritoriul lor baze militare americane, ar trebui să contribuie financiar, să plătească pentru această prezenţă, care oferă securitate.
Claudiu Degeratu: Sunt convins că deja preşedintele ales Trump cunoaşte foarte bine că fiecare ţară-gazdă are o contribuţie financiară, în vaza unui tratat bilateral, semnat cu SUA. La fel, sunt convins că preşedintele ales Trump ştie foarte bine că avem o contribuţie la fondurile comune în interiorul NATO, atât cele pentru capabilităţi, cât şi cele pentru programe strategice. Deci în afară de contribuţiile noastre la participările la operaţiuni internaţionale, în afară de angajamentul ţărilor luat în Ţara Galilor, de a avea 2% în buget, există şi aceste contribuţii individuale, care susţin prezenţa americană în fiecare stat din Europa.
Radu Dobriţoiu: Situaţia din Orientul Mijlociu s-a aflat şi ea pe agenda electorală a lui Donald Trump, cu toate că a făcut mai multe referiri la lupta împotriva grupării Stat Islamic, nu au fost alte repere foarte clar conturate în materie de politică externă pentru Orientul Mijlociu, poate doar despre Iran, dar vom vorbi imediat după corespondena pe care o pregătim. Cum este privită această problematică aflăm chiar din regiune, de la corespondentul RRA la Ierusalim, Dragoş Ciocîrlan.
Reporter: Pentru orice preşedinte american la început de mandat, Orientul Mijlociu a reprezentat piatra de încercare, deoarece evoluia situaţiei din Orientul Mijlociu, din ce în ce mai complicată, reverberează la nivel mondial. Ce se întâmplă în Orientul Mijlociu are consecinţe pe toate continentele. De acum înainte, punctul fierbinte pentru Washington este ce va face Vladimir Putin. Terorismul nu mai este de mult doar o ameninţare pentru statele din regiune. A migrat şi ameninţă lumea civilizată acasă la ea. Tonalităţile rasiste şi rezultatele alegerilor au arătat o altă imagine, pot influenţa curente de comportament, care foarte dificil pot fi puse la loc, în cutie. America de astăzi, după alegerile de ieri, este total schimbată. Minorităţile ocupă o pondere electorală mai mare. Doar sistemul electoral al SUA a făcut posibilă victoria lui Trump. Va fi dificilă pentru SUA restabilirea relaţiilor cu aliaţii precum Arabia Saudită, Egiptul, ţări care sunt nemulţumite de politica Administraţiei Obama. Dosarul nuclear iranian a revenit în atenţie, fiind evocat în campania lui Donald Trump. Analiştii comentează că se adaugă incertitudinea reprezentată de Donald Trump, pentru că nimeni nu ştie care sunt adevăratele intenţii ale preşedintelui ales în politica externă, în general, şi în Orientul Mijlociu, în particular, este lipsit de orice experienţă în politica externă. Consilieri ai lui Donald Trump au formulat schimbări fundamentale în abordarea palestinienilor. Pot fi repercusiuni asupra conflictului israelo-arab. S-ar putea ca pentru ţările din regiune să fie mai dificil să coopereze cu SUA pentru a se progresa în procesul de pace. Liderul politic al Hamas, Khaled Mashal, a declarat că nu va fi linişte în tot Orientul Mijlociu.

Radu Dobriţoiu: Dragoş Ciocîrlan amintea de faptul că această atitudine a preşedintelui ales pentru Orientul Mijlociu va fi o adevărată piatră de încercare pentru viitoarea administraţie.
Claudiu Degeratu: Da şi cred că rămâne, într-adevăr, toată zona Orientului Mijlociu rămâne cea mai importantă provocare. Cred că preşedintele ales Trump are câteva elemente certe legate de această regiune. În primul rând, susţine necondiţionat superioritatea militară israeliană, a statului Israel în această regiune, adică vor continua programele de sprijin militar şi financiar pentru statul Israel. De asemenea, cred că va încerca, aşa cum exista şi în corespondenţă, un efort susţinut de a aborda bilateral fiecare ţară importantă din Orientul Mijlociu pro-americană, să spunem, sau mai aproape de administraţia americană pentru a dezvolta într-o altă direcţie relaţiile în special cu Arabia Saudită şi, bineînţeles, rămâne marea necunoscută Iranul, relaţia cu Iranul.

Radu Dobriţoiu: În campania electorală, Donald Trump spunea că acordul cu Iranul este 'unul dintre cele mai rele, pe care le-am văzut eu vreodată'. Cu toate că această înţeleger cu Iranul a fost îndelung elogiată de Barack Obama. Iată, Donald Trump spune că este un acord prost.

Claudiu Degeratu: Da şi cred că şi aici şi-a luat o marjă de libertate, pentru că este un negociator bun, şi-a luat o marjă de libertate să spună că este un acord prost, dar nu a spus că îl va respinge sau îl va încălca sau va propune un alt tip de renegociere Nu ştim, de fapt, care este poziţia preşedintelui Trump pe această direcţie. Pur şi simplu, şi-a exprimat, a susţinut de fapt poziţia republicană, exprimată tot timpul, legată de acest acord.
Radu Dobriţoiu: Dar tot pentru această problematică, preşedintele ales spunea că ar trebui mai multe sancţiuni pentru Iran şi mai mult sprijin pentru Israel.
Claudiu Degeratu: Da. Deci aici, sigur, aici există o apropiere, că şi candidatul democrat Hillary Clinton spunea acelaşi lucru: nu te încrede şi verifică. Aceasta ar fi politica americană în această privinţă. Deci nu putem să spunem că va rupe peste noapte acest tratat, doar va aştepta momentul potrivit să inducă o schimbare.
Radu Dobriţoiu: Interesante sunt şi aşteptările Rusiei de la preşedintele ales al SUA, Vladimir Putin fiind printre primii preşedinţi care l-au felicitat pe Donald Trump. Moscova crede într-o nouă abordare a relaţiilor cu Washingtonul în urma alegerii lui Donald Trump. Pe lista Rusiei se află şi sancţiuinile impuse de SUA. De la Moscova transmite pentru "Euroatlantica" Alexandr Beleavschi.

Reporter: Preşedintele Vladimir Putin a fost printre primii lideri care l-au felicitat pe Donald Trump. Putin şi-a exprimat speranţa în redresarea relaţiilor bilaterale, pe baza principiilor egalităţii şi respectului reciproc al intereselor. Putin a subliniat că Rusia şi SUA poartă o răspundere specială pentru securitatea şi stabilitatea globală. Optimismul manifestat de responsabilii ruşi este unul prudent, fiind bazat doar pe declaraţiile de campanie ale lui Donald Trump. Ei speră că SUA se vor concentra pe rezolvarea problemelor interne şi vor renunţa la politica intervenţionistă, ceea ce va duce şi la slăbirea presiunilor asupra Rusiei. Un semnal extrem de important în acest sens este considerată desemnarea echipei lui Donald Trump, şi în primul rând a secretarului de stat şi consilierului pentru securitate naţională. Pe lista scurtă de aşteptare a Moscovei se află problema sancţiunilor, extinderea acestora şi posibil relaxarea celor nelegate de Crimeea. În dosarul Ucrainei, Moscova doreşte pe lângă confirmarea că aceasta nu va fi admisă în NATO, excluderea furnizării de arme letale şi exercitarea de presiuni asupra Kievului, pentru recunoaşterea statutului special al Donbasului. În domeniul securităţii, este vorba de limitarea prezenţei militare a NATO în Europa de Est, reducerea celei navale din Marea Neagră şi Marea Baltică, relansarea completă a activităţii Consiliului NATO-Rusia. Experţii militari exclud posibilitatea ca SUA să renunţe la scutul antirachetă, dar consideră posibilă redeschiderea discuţiilor privind garanţiile juridice că scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei. În Siria, Moscova doreşte să coopereze militar cu SUA împotriva teroriştilor, posibilitatea evocată de Donald Trumpo, dar şi negocierea unei soluţii politice, care să-i garanteze poziţiile în Siria şi în regiune.

Radu Dobriţoiu: Declara Donald Trump în campanie, şi aici citez din memorie: nu văd de ce SUA nu ar avea o relaţie bună cu Rusia şi nu văd de ce eu nu aş avea o relaţie bună cu Vladimir Putin.
Claudiu Degeratu: Da, şi contracandidatul democrat, dacă vă aduceţi aminte, a fost Hillary Clinton a fost cea care a iniţiat reset-ul, resetarea relaţiilor. Adică vom avea probabil aceeaşi evoluţie, de la deschidere iniţială, oferită de preşedintele ales Trump, până la o evoluţie care se va adapta, de fapt, la politica agresivă a Rusiei. Pentru moment, el a abordat doar problema relaţiilor la nivel de lideri, între el şi Vladimir Putin. Nu a discutat concret agenda, aşa cum era prezentată în corespondenţă foarte bine - el nu a abordat acest lucru. Pe el l-a interesat, de fapt, şi asta este cel mai important, de fapt, pentru modul de operare, între ghilimele, al preşedintelui Trump, cum interacţionează în primul rând cu liderul respectiv, cu Putin. Şi este interesat să aibă genul acesta de interacţiune, probabil în primul an mai mult, pentru a marca puncte şi pentru a demonstra că face politică externă. Acum, în ce măsură Partidul Rpublican şi cei care îl vor sfătui îl vor mai tempera în această relaţie vom vedea, dar cu siguranţă, Rusia este foarte dornică să aibă o întâlnire la nivel înalt în 2017.

Radu Dobriţoiu: Declara Donald Trump: sprijin pentru NATO, dar nu pentru acţiuni împotriva Rusiei.
Claudiu Degeratu: Da şi aceasta este şi poziţia Alianţei. Noi suntem o alianţă defensivă. Eu cred că a înţeles foarte bine abordarea şi republicană şi pro-atlantistă, în acest caz. Deci prezenţa, apărarea colectivă, prezenţa americană în Europa, dar nu pentru a avea o abordare agresivă.

Radu Dobriţoiu: Rusia doreşte să înfrângă gruparea Stat Islamic, la fel de tare ca şi noi. Să lucrăm împreună.
Claudiu Degeratu: Da. Deci în acest caz, şi eu am mai spus-o cred că în ultimul an, rămâne singurul obiectiv comun în care ambele state vor lucra în continuare, sunt forţate să lucreze datorită faptului că există o ameninţare comună.
Radu Dobriţoiu: Folosiţi negocierile dure în locul persoanelor academice naive - spunea Donald Trump, referindu-se inclusiv la diplomaţi. Cum să interpretăm asta?
Claudiu Degeratu: Da, probabil că preferă o anumită echipă de lucru, dar repet, asta nu înseamnă că nu lasă diplomaţii sau experţii să pregătească aceste negocieri. Că în faza finală preferă propria sa abordare, asta rămâne de văzut, dar asta nu nseamnă că el va bloca un efort de pregătire.

Radu Dobriţoiu: În acelaşi context, a spus Trump, referindu-se la o atitudine post-Războiul Rece, să trecem de la un joc de şah la înţelegeri foarte clare şi foarte bine negociate. Bun. Ar mai fi multe de discutat, dar foarte scurt la ce să ne aşteptăm de la Donald Trump?
Claudiu Degeratu: Cred că la o focalizare pe probleme interne, pe politica de imigraţie şi pe lupta împotrivaterorismului.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica la final. Am discutat despre alegerile din SUA şi securitatea euro-atlantică. Invitatul ediţiei a fost analistul politico-militar Claudiu Degeratu. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de RRA pentru a asculta "Euroatlantica".


Etichete Trump+NATODonald Trump SiriaDonalt Trump relatia cu RusiaClaudiu DegeratuRadu DobritoiuNicu PopescuDoina SaiciucDragos CiocarlanAlexandru Beleavskiemisiunea Euroatlantica

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live