90,5 milioane de euro pentru programe vizând gestionarea migraţiei

Decizia survine după ce liderii Uniunii au convenit, la summitul de săptămâna trecută, de la Bruxelles, să se concentreze mai mult pe stoparea migraţiei în ţările de origine şi de tranzit, în speranţa reducerii numărului de persoane care încearcă să ajungă în Uniunea Europeană. Şi Parlamentul European are în atenţie chestiunea migraţiei şi a votat o rezoluţie fără caracter legislativ, care stabileşte ca ajutorul acordat migranţilor din motive umanitare nu ar trebui să facă obiectul unor sancţiuni penale.

În conformitate cu o directivă europeană din 2002, ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să impună sancţiuni penale împotriva persoanelor care facilitează intrarea tranzitului şi şederea ilegală a migranţilor. Parlamentul European reaminteşte, însă, că această legislaţie oferă, de asemenea, posibilitatea de a face o excepţie în cazurile considerate umanitare. Legislativul european îşi exprimă, totodată, regretul că doar câteva state membre au inclus această excepţie în legislaţia lor naţională şi le invită să facă acest lucru pentru a garanta că indivizii şi organizaţiile societăţii civile care ajută migranţii din motive umanitare nu sunt urmăriţi penal.

Deputaţii europeni remarcă în rezoluţie faptul că ajutorul umanitar, acordat de persoane fizice şi ONG-uri, prin operaţiuni de salvare pe mare şi pe uscat, sprijină şi completează acţiunile de salvare întreprinse de autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene. Ei subliniază, însă, că orice acţiune trebuie să rămână în sfera de competenţă stabilită de directiva europeană, iar operaţiunile trebuie să se desfăşoare sub controlul autorităţilor naţionale.

Rolul lucrătorilor umanitari şi al ONG-urilor se află din ce în ce mai mult în centrul unei dezbateri politice mai ample, cu privire la modul de abordare a sosirii migranţilor şi a solicitanţilor de azil în Uniunea Europeană, unii acuzându-i că încurajează traficul de fiinţe umane şi acţionează în afara limitelor legii.