VIDEO: Conferință de presă a președinților României și Austriei

UPDATE: Președintele României a subliniat, în declarația de presă de la Salzburg, relansarea dialogului cu Austria după o perioadă tensionată, accentuând importanța cooperării economice, în special în domeniul energetic și al transportului pe Dunăre.

S-a discutat despre reconstrucția Ucrainei, despre sprijinul militar acordat de România și despre combaterea dezinformării rusești.

Președintele a menționat că, deși nu s-au semnat contracte noi, există perspective bune pentru parteneriate viitoare, iar Austria sprijină aderarea României la OCDE.

----------------------------

LIVE VIDEO: Președintele României, Nicușor Dan, susține declarații comune alături de președintele Austriei, Alexander Van Der Bellen, în cadrul unei conferințe de presă programate vineri, la Salzburg.

TEXT: Declarațiile Președintelui României

Încep prin a mulțumi domnului Președinte Van der Bellen pentru invitație și pentru primirea călduroasă pe care mi-a făcut-o. Sunt onorat să fiu invitat la deschiderea acestui festival renumit. Dar mai ales am apreciat, și am dat foarte repede curs acestei invitații, pentru că, după o perioadă relativ - să-i spunem - tensionată între țările noastre, e momentul să începem un nou capitol în relația noastră bilaterală, și mă bucur că discuțiile de azi au fost în această direcție, și, de asemenea, după cum știți, mă voi întâlni mâine și cu domnul Cancelar Stocker.

O direcție în care am discutat despre aprofundarea legăturilor noastre este regiunea Dunării, care este o oportunitate economică pentru toate țările riverane. Am discutat, bineînțeles, de relația noastră economică actuală. Așa cum domnul Președinte a spus, companiile austriece au o prezență importantă în economia noastră, și asta nu a fost doar dezvoltare, a fost și transfer de bune practici, de cunoștințe către economia noastră, și ne-a dus în punctul în care suntem astăzi. În ultimii 10 ani, schimburile comerciale au crescut cu 60% și ne apropiem de 6 miliarde de euro în momentul acesta, dar există un mare potențial de creștere.

Există, în primul rând, pentru că această chestiune este esențială pentru securitatea europeană, chestiunea energiei și, după cum știți, România va exploata gaz din Marea Neagră începând de peste doi ani, și una din companiile care este parte din echipa de companii care exploatează este compania austriacă OMV.

Există potențial de dezvoltare a relațiilor economice în zona financiar-bancară, de asemenea, în zona de tehnologii de vârstă. Acesta este și mesajul pe care l-am adresat în această dimineață la forumul de afaceri al industriașilor din Salzburg.

Am discutat despre comunitatea românească din Austria. Am mulțumit pentru faptul că această comunitate este integrată în societatea austriacă și, bineînțeles, am discutat de colaborarea dintre noi pentru ca toții lucrătorii români, indiferent de domeniul de activitate, să aibă o protecție a drepturilor lor.

Am discutat, din nou, conex cu chestiunea economică, de aderarea României la OCDE. Am mulțumit Austria pentru susținerea acestui proces, pe care sperăm să-l terminăm la finalul anului viitor, să fie o garanție în plus pentru România și pentru firmele străine care doresc să investească în România.

Am discutat despre războiul în Ucraina, adică despre agresiunea Rusiei, și am discutat și de războiul hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva statelor noastre și a statelor europene.

Am discutat de interesul nostru comun ca Uniunea Europeană să se extindă atât în zona Mării Negre, Moldova, Ucraina, cât și în Balcanii de Vest. Asta ar însemna o dezvoltare economică și un plus de securitate pentru țările noastre. Am discutat de viitoarea reconstrucție a Ucrainei și de oportunitățile pe care poziția României le oferă - portul Constanța, Dunărea care ne unește și autostrada care ne va uni foarte curând.

Am discutat despre zona Mării Negre din perspectiva de securitate, dar și din perspectiva de dezvoltare economică, interconectare și energetică.

Toate lucrurile pe care le-am menționat ne dau argumente pentru a fi optimiști în colaborarea noastră viitoare, drept pentru care mulțumesc încă o dată pentru invitație și pentru discuția foarte consistentă pe care am avut-o.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Am o întrebare pentru dumneavoastră, domnule Președinte, și pentru dumneavoastră, domnule Președinte al Austriei. E o întrebare comună, practic. Într-adevăr, Austria este unul dintre cei mai mari investitori în țara noastră, cu investiții de peste 10 miliarde de euro. Și aș vrea să știu dacă, în urma discuțiilor de astăzi, ne putem aștepta ca numărul investitorilor austrieci în țara noastră să crească, ținând cont de contextul fiscal de la noi. Și totodată, dacă ați discutat despre Neptun Deep și, mai precis, despre ce beneficii concrete va avea Austria atunci când va începe exploatarea gazului natural din Marea Neagră.

Președintele Nicușor Dan: Pe prima întrebare - a fost, bineînțeles, vizita de azi și mâine, cu aceste discuții cu domnul Președinte, mâine cu domnul Cancelar, prezența la Forumul de Afacere. A fost, cum am spus, o relansare a dialogului nostru și, mai departe, bineînțeles că o să urmeze. Deci nu vă așteptați să fie semnat un contract azi sau mâine între companii din România și companii din Austria, dar există perspective ca lucrul acesta să se întâmple în perioada următoare. În ceea ce privește Neptun Deep, noi, Europa, avem o problemă de securitate energetică, și am discutat cumva două lucruri. În primul rând, cum să facem să interconectăm mai bine Europa atât pe energie electrică, cât și pe gaz, iar apoi cum să facem să folosim mai bine gazul pe care o să-l extragem din Marea Nea.

Jurnalist: Ați precizat și dimineața, și acum, în această conferință de presă, despre importanța Dunării între cele două state în procesul de reconstrucție al Ucrainei, în contextul în care președintele Zelenski cere în continuare arme pentru apărare, iar un acord de pace între Kiev și Moscova nu se arată prea curând în acest moment. Ce rol ar juca efectiv Dunărea pentru România și Austria în acest proces de reconstrucție? Și legat de ajutorarea Ucrainei în discuția de a dona sisteme Patriot, dintre cele trei operaționalizate pe care le mai are România, se mai aduce în discuție donarea unui alt sistem Patriot?

Președintele Nicușor Dan: Așa cum a spus domnul Președinte, Dunărea este o oportunitate de transport ieftin în regiune, care nu a fost utilizată la capacitatea pe care o are, și acesta este un efort pe care trebuie să-l facem. Și dacă ne uităm concret la reconstrucția Ucrainei, acolo va fi nevoie de un transport care este foarte costisitor prin alte mijloace, transport de materiale de construcții, și Dunărea este o oportunitate, combinată cu Portul Constanța și cu conexiunile logistice pe care România și le-a dezvoltat, fie pe cale umanitară, fie pe infrastructură de echipamente militare în acești ani. Legat de sprijinul României pentru Ucraina, el va continua, inclusiv în zonă militară, dar nu s-a pus pentru moment în discuție un sistem Patriot.

Jurnalist: Ați menționat amândoi că relația dintre cele două țări a fost puțin tensionată din cauza veto-ului Austriei împotriva aderării României la spațiul Schengen. Cum putem restaura această încredere zdruncinată între cele două țări?

Președintele Nicușor Dan: După cum știți, diferiți actori din Austria s-au poziționat diferit față de această chestiune. De exemplu, mediul economic s-a poziționat foarte, foarte ferm pentru intrarea României în spațiul Schengen, deci sunt foarte multe punți de contact care nu au fost afectate de această discuție, și tot timpul în politică trebuie să te uiți în viitor, pentru că vei avea acolo suficient de multe probleme de rezolvat.

Jurnalist: Domnule Președinte Dan, Constituția României vă oferă câteva atribuții, și în contextul alegerilor a existat interferențe ale Rusiei. Acum, în ceea ce privește atribuțiile dumneavoastră, cum doriți să contracarați aceste ingerințe rusești în țara dumneavoastră?

Președintele Nicușor Dan: Mulțumesc, o întrebare foarte bună. În urmă cu exact o săptămână am avut trei comunicate de presă simultane, de la Guvernul Marii Britanii, de la Uniunea Europeană și de la NATO. Iar comunicatul Guvernului Marii Britanii avea atașat un document tehnic despre niște operațiuni pe care trei echipe din GRU le-au desfășurat și care erau expuse public. Și vedeți acolo că sunt lucruri care s-au întâmplat în 2016, în 2019, și pentru care abia acum avem dovada concretă despre cine le-a produs. Deci asta este prima parte a răspunsului meu. În tipul acesta de interferențe, nu e foarte ușor să dovedești după o săptămână, după trei săptămâni, după câteva luni exact ce s-a întâmplat.

A doua parte a răspunsului meu pe ce s-a întâmplat în România: În opinia mea, la alegerile din noiembrie și la alegerile din mai, în timp s-a construit o rețea în zona online, cu site-uri care au atras oameni pe diferite topicuri, de la sport până la sănătate sau remedii naturiste, ezoterism și fel de fel de alte lucruri, pe care le-am văzut la un moment dat în context electoral că au acționat într-o direcție. Și atunci există o suspiciune puternică că asta este o interferență a unui stat care nu poate să fie decât Rusia, mai ales că lucrul acesta îl vedem întâmplându-se în mai multe locuri din Europa. Deci aceasta este o parte a acestei interferențe, și a doua sunt - le-am văzut și în noiembrie, și în mai - campanii agresive de dezinformare plătite cu mulți bani pe rețelele sociale.

Din fericire, din nou, în opinia mea, în alegerile prezidențiale din mai din România a existat o foarte, foarte puternică reacție a societății românești, care a văzut pericolul.

Acestea fiind spuse, cred că trebuie să ne uităm ca un exemplu și mai, dacă aș putea să spun, educativ, deși e un cuvânt trist în contextul ăsta, la alegerile din Republica Moldova, pentru că acolo, dincolo de atacuri cibernetice care au fost dovedite, dincolo de această influență pe rețele sociale, care este cumva la fel ca în România sau în câteva alte alegeri din Europa din această perioadă, am văzut realmente rețele de oameni care cumpărau voturi. Și ele sunt dovedite, sunt câteva mii de cazuri pe alegerile de anul trecut care au fost dovedite de Procuratura din Republica Moldova.

Și întrebarea cea mai dificilă pe care ați spus-o este cum facem să contracarăm tipul acesta de dezinformare. Bineînțeles că există un răspuns tehnic, că trebuie să fim în stare ca, pentru o știre falsă, să reacționăm în jumătate de oră, astfel încât ea să nu ajungă la câteva milioane de oameni și știrea care o corectează să nu mai aibă impact. Și cel mai, cel mai important lucru este că toate aceste conspirații și știri false prind contur atunci când oamenii nu au încredere în autoritate.

De fapt, aici este problema noastră – vorbesc de România acum – aici este problema noastră. Oamenii, o parte dintre ei, nu au încredere în autoritate. Mai mult decât atât, au un sentiment de furie împotriva autorității, și atunci sunt dispuși să creadă orice este direcționat împotriva autorității curente.

Și atunci, noi trebuie, printr-un lung proces, să recâștigăm încrederea acestor oameni.