Senzaţia de foame poate contribui la diminuarea durerii cronice...
Creierul are capacitatea de a suprima durerea cronică în prezenţa senzaţiei de foame oferind astfel posibilitatea organismului să se concentreze pe găsirea unei surse de hrană.
Articol de Florin Lepădatu, 23 Martie 2018, 15:29
Senzaţia de foame poate contribui la diminuarea durerii cronice, potrivit unui studiu.
Creierul are capacitatea de a suprima durerea cronică în prezenţa senzaţiei de foame oferind astfel posibilitatea organismului să se concentreze pe găsirea unei surse de hrană, conform concluziilor unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific Cell.
O echipă de neurologi de la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite, a descoperit că o populaţie redusă de circa 300 de neuroni este responsabilă de capacitatea de a prioritiza senzaţia de foame punând-o înaintea durerii cronice.
Această reuşită ar putea ajuta la identificarea unor noi modalităţi de tratare a durerilor.
Oamenii de ştiinţă au observat răspunsul şoarecilor de laborator care nu au mâncat timp de 24 de ore fie la durerile acute, fie la cele inflamatorii, care implică sensibilizarea circuitelor neuronale din creier.
Cercetătorii au descoperit că rozătoarele flămânde au răspuns în continuare la sursele de durere acută, însă au părut mai puţin sensibile la durerile inflamatorii în comparaţie cu semenii lor care au fost bine hrăniţi.
Comportamentul lor a fost similar cu cel al şoarecilor care au primit un antiinflamator, au notat specialiştii.
''În cazul unui animal, nu contează faptul că acesta este rănit, el trebuie să poată depăşi acest lucru pentru a căuta şi a găsi nutrienţii de care are nevoie pentru a supravieţui'', a explicat J. Nicholas Betley, profesor asistent de biologie la Facultatea de Arte şi Ştiinţe din Pennsylvania.
Ulterior, oamenii de ştiinţă au analizat un grup de neuroni despre care se ştie că sunt activaţi de foame, celule nervoase asociate proteinei agouti AgRP, şi au descoperit că durerea cronică s-a diminuat.
În acelaşi timp însă, răspunsul la durerea acută a rămas identic.
''Într-un creier format din miliarde de neuroni, acest comportament specific este mediat de circa 300 de celule nervoase'', a spus Betley care a adăugat că prin această cercetare s-a ''dezvoltat o nouă concepţie cu privire la modul în care este prioritizat comportamentul''.
Conform acesteia, ''informaţia nu este transmisă până la cei mai importanţi centri ai gândirii din creier, ci există o ierarhie, o competiţie care apare între diverse unităţi încă dinainte durerea să fie percepută'', a completat el, relatează Agerpres.
