Programul Copernicus, "operaţional din 2014"

Reprezentanţii Comisiei Europene ai Agenţiei Spaţiale Europene şi ai organizaţiei nonprofit Eurisy au organizat la Bucureşti o analiză a beneficiilor şi oportunităţilor Programului european Copernicus.

Un sistem european care va creşte nivelul de siguranţă al cetăţenilor continentului.

Copernicus va centraliza informaţii vitale din şase arii tematice, monitorizând şi oferind prognoze cu privire la oceane, atmosfera Pământului şi a teritoriilor de la sol pe baza datelor strânse de sateliţi care observă Pământul, dar şi de senzori plasaţi la sol, atmosferă şi apă.

În urmă cu exact un an, Bucureştiul găzduia conferinţa dedicată Programului european de monitorizare a Terrei, denumit pe atunci GMES, al cărei scop era prezentarea, în special a noilor state membre ale UE, a beneficiilor societale şi economice ale utilizării sistemelor satelitare de monitorizare şi securitate a Terrei atât pentru sectorul public, dar şi pentru cel privat.

Evaluarea utilităţii conferinţei de anul trecut, concretizată în proiecte de cercetare, dar şi în potenţiale contracte pentru industrie, a determinat Comisia Europeană şi Agenţia Spaţială Europeană în colaborare cu Agenţia Spaţială Română şi Fundaţia non profit Eurisy, organizarea unei a doua ediţii, cu accent pe beneficiile concrete pe care acest sistem european de monitorizare satelitară, redenumit în toamna anului trecut Copernicus, îl are pentru ţările est-europene.

Bani investiţi întorşi sub formă de beneficii

Cum România este nu numai stat membru al UE, dar şi stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene, beneficiile participării la un astfel de program sunt evidente, spune Joseph Aschbacher, dierctorul Oficiului Spaţial GMES, Directoratul programe de observare a Terrei din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene.

"Pentru fiecare un euro investit în acest program din bani publici se reîntorc sub formă de beneficii societale până la zece euro", a spus Joseph Aschbacher.
Programul Copernicus este finanţat în parte de Comisia Europeană, prin contribuţia fiecărui stat membru al UE şi, în parte, din contribuţia fiecărui stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene.

"Principiul ESA este foarte simplu: pentru fiecare 100 de euro investiţi, primeşti înapoi 100 de euro, mai puţin costurile de administrare. Contribuţia ca stat membru ESA este aşadar foarte avantajoasă, pentru că ţările membre pot participa la toate programele agenţiei. Spre exemplu, dacă România a investit, să spunem, două milioane de euro anul trecut, acum poate participa într-un program care valorează 3,5 miliarde de euro.

Este aşadar un mare avantaj financiar. Investiţia se poate reîntoarce sub forma contractelor obţinute de industria românească. Aceasta trebuie să vină cu propuneri concrete, iar ofertele sunt evaluate în cadrul unei competiţii europene organizate de ESA. Există însă şi un sistem care garantează că banii care au fost investiţi se reîntorc în ţară", a explicat Joseph Aschbacher.

Copernicus, programul de care pot beneficia toţi europenii

Programul Copernicus este coordonat de Comisia Europeană, care îşi doreşte să îl transforme în cel mai avansat sistem satelitar de monitorizare şi securitate a Terrei din lume.

"Programul constă în colectarea de date satelitare şi in sito de la staţiile de sol, de la senzori aeriali şi maritimi, dar şi de la cei de pe diverse cursuri de apă. Toate acestea vor fi puse la dispoziţia factorilor de decizie, pentru a crea produse noi pentru companii, iar asta este ceva de care pot beneficia toţi cei din Europa", a spus Astrid-Christina Koch.

Copernicus va deveni operaţinal la începutul anului viitor, odată cu lansarea primului satelit, iar bugetul total alocat pentru următorii şapte ani va fi de şapte miliarde de euro.