Mediul, subiect de dispută la Copenhaga

Cel mai mare producător de dioxid de carbon, China, a criticat drept inadecvate ofertele de reducere a emisiilor înaintate de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Japonia.

Negociatorul principal chinez la summit-ul privind clima ţinut la Copenhaga, Su Wei, a declarat că cifra curentă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este cu mult mai mică decât cea pe care savanţii o consideră că este necesară pentru a combate modificările de climă.

Totodată China a făcut public un nou act normativ privind mediul înconjurător, conform căruia vor fi închise combinatele siderurgice care depăşesc anumite limite de poluare.

După cum a informat Ministerul chinez al Industriei şi Tehnologiei Informaţiei pe pagina sa web, legea vizează închiderea uzinelor care nu respectă noile standarde privind protecţia mediului ambiant.

Acelaşi act normativ obligă companiile siderurgice din China să nu mai emită o cantitate de apă contaminată mai mare de doi metri cubi pe tona de material produs, în timp ce emisiile de dioxid de carbon nu vor depăşi 1,8 kilograme pe tonă.

Astfel autorităţile vor avea obligaţia să nu acorde avize de funcţionare şi să nu vândă teren pentru instalaţiile excesiv de poluante, iar băncilor li se va interzice să acorde finanţare pentru proiectele "necorespunzătoare".

China, cel mai mare producător mondial de oţel şi, totodată, cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră al planetei, a anunţat această măsură în aceeaşi săptămână în care, la Copenhaga, are loc summitul climatic mondial.

La conferinţa privind încălzirea globală de la Copenhaga, ţările în curs de dezvoltare au cerut o mai mare reducere a emisiilor de gaze în statele bogate, în special în Statele Unite.

Posibilitatea amânării unui acord din cauza neînţelegerilor privind gradul de implicare a stârnit proteste

Reprezentanţii tinerilor din ţările africane protestează împotriva neînţelegerilor care se pare că au apărut deja în cadrul Grupului celor 77, diviziune ilustrată de cererea negociatorilor indonezieni de a amâna încheierea unui acord global până în iunie 2010.

Acest termen este considerat drept unul mai realist, din cauza neînţelegerilor care există între cele 130 de state membre ale G 77, majoritatea ţări în curs de dezvoltare.

Din aceste tări, ar putea să migreze, din cauza schimbărilor climatice, între 25 de milioane şi un miliard de locuitori în următorii 40 de ani, aşa cum afirmă un studiu prezentat de Organizaţia Internatională pentru Migraţie.

Comercianţii din Copenhaga se tem de proteste violente

Numeroşi comercianţi din Copenhaga s-au adresat poliţiei, căreia i-au prezentat tremerile privind eventuale acte de vandalism, în timpul marei manifestaţii prevăzute sâmbătă, pe fondul summitului mondial asupra încălzirii globale.

"Cei cărora le-au fost sparte, în trecut, vitrinele, îşi fac griji în legătură cu eventualitatea unor acte de vandalism pe stradă, iar noi nu putem decât să îi sfătuim să îşi protejeze faţadele, dacă magazinele lor se află pe traseul manifestaţiei", a declarat Lars-Christian Borg, un purtător de cuvânt al poliţiei.

Mărci americane ca 7-Eleven şi McDonald's, dar şi bănci, ţinte preferate de atacatori, au fost vandalizate în trecut. Cele mai expuse au luat, deja, măsuri pentru acoperirea faţadelor sau angajarea unor paznici, care să patruleze în apropiere.

Manifestaţia de la 12 decembrie, la care ar urma să ia parte între 40.000 de persoane, potrivit estimărilor poliţiei, şi 80.000 de persoane, potrivit estimărilor organizatorilor, ar urma să fie "liniştită", potrivit organizatorilor.

Există însă, grupări violente de extremă dreapta care au ameninţat, deja, pe internet, că vor asalta oraşul pentru a protesta faţă de negocierile care nu răspund, în opinia lor, îngrijorărilor reale ale ţărilor sărace, cele mai ameninţate de încălzirea globală.

Forţele de ordine au avertizat împotriva comiterii oricăror violenţe, declarându-se pregătite să răspundă "cu fermitate".

"Nu vom tolera ca spărgătorii să facă legea", a declarat Borg, reiterând pentru vizitatori că durata reţinerii a fost prelungită la 12 ore, iar amenzile şi pedepsele cu închisoarea pentru tulburarea ordinii publice au fost înăsprite.

Autorităţile daneze au reinstaurat, de asemenea, controlul la frontierele terestre şi maritime cu Germania, Suedia şi Norvegia, pentru "a împiedica potenţialii agitatori să pătrundă pe teritoriul" danez.

Acest control "va dura atât timp cât noi îl vom considera necesar", a adăugat purtătorul de cuvânt.