IGPR: Hackerii sunt de regulă elevi sau studenţi

Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) susţine că hackerii sunt de regulă elevi sau studenţi care explorează internetul, în oraşele mari, unde sunt şi centre univesitare. Aici sunt înregistrate cele mai multe spargeri de soft-uri vulnerabile. În urma cazurilor soluţionate a reieşit că "infractorii care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României (Satu Mare, Bihor, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt şi Teleorman) preferă să-şi desfăşoare activităţile infracţionale în Franţa. Infractorii din judeţele aflate în Moldova (Suceava, Iaşi, Bacău) folosesc ca ţări de desfăşurare a activităţilor Marea Britanie şi Germania" se menşionează în raport. "Germania apare ca ţară preferată şi pentru cei din judeţul Braşov, iar alte două dintre ţări, unde desfăşoară activităţi infracţionale din domeniul criminalităţii informatice sunt Spania şi Italia. Majoritatea celor care comit astfel de fapte provin din judeţele Vâlcea, Argeş, Constanţa şi Municipiul Bucureşti" se mai precizează în raport.

În privinţa infracţiunilor informatice şi cele îndreptate împotriva sistemelor informatice, IGPR precizează, că nu se înregistrează evoluţii semnificative. Genul acesta de infracţiuni este comis de cei cunoscuţi drept hackeri. "Oraşele mari care sunt şi centre universitare au o rată importantă a activităţilor ilicite în această privinţă. Cei care se ocupă cu comiterea unor asemenea fapte sunt de regulă tineri, elevi sau studenţi, care urmăresc explorarea internetului şi a programelor care permit comiterea acestor fapte şi sunt disponibile prin internet", explică sursa citată.

În schimb, în această perioadă au fost identificate aproape 80 de grupări specializate în criminalitate informatică. Cele mai multe cazuri se înregistrează în Bucureşti, Alexandria, Râmnicu-Vâlcea, Iaşi, Craiova, şi Constanţa,atacul de tip phishing fiind una dintre principalele metode folosite.

De asemenea, numeroase cazuri de furturi de pe cărţile de credit au fost sunt semnalate de către autorităţile străine cu privire la cetăţeni români. "Acest gen de fraude a cunoscut o creştere exponenţială, înregistrându-se numeroase cazuri de persoane depistate la bancomatele din România care folosesc cărţi de credit în mod fraudulos. Ca principale moduri de operare există:
- skimmingul, care constă în instalarea de dispozitive la bancomate sau POS-uri prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cărţilor de credit care ulterior sunt folosite pentru inscripţionarea unor noi cărţi de credit;
- „phishing-ul”, care reprezintă crearea unor pagini web false şi transmiterea de mesaje către diverse persoane, în scopul obţinerii unor date de identitate pentru Internet sau cărţi de credit." Odată obţinute informaţiile despre cărţi de credit, conturi de utilizatori, conturi de e-banking, "acestea pot fi folosite cu uşurinţă pentru plata unor servicii sau achiziţionarea de bunuri prin internet, efectuarea de transferuri de bani sau folosirea identităţii celui ale cărui date au fost furate" spun cei de la IGPR.
"În cazul în care se primesc astfel de mesaje, recomandăm cetăţenilor:
- să nu acceseze link-ul transmis în conţinutul mesajului e-mail;
- să verifice în browser numele site-ului, pentru a observa diferenţa față de site-ul original al instituţiei; să acceseze site-ul original direct şi nu prin accesarea link-ului fraudulos;
- să contacteze banca sau instituţia financiară pentru a verifica dacă a transmis astfel de mesaje; în politica băncilor nu se practică astfel de procedee pentru solicitarea datelor confidenţiale;
- să nu divulge niciodată datele confidenţiale despre conturile de card (număr de card, data expirării, codul PIN)."