Golurile "imposibile", explicate ştiinţific
Cercetătorii francezi au reuşit să explice golul brazilianului Roberto Carlos, dat împotriva Franţei în 1997, care a fost considerat de către mulţi că ar fi sfidat legile fizicii.
Articol de Paul Poteraşi, 02 Septembrie 2010, 16:57
Fizicienii au reuşit să explice unul dintre cele mai spectaculoase goluri din istoria fotbalului, transmite BBC.
Lovitura liberă a brazilianul Roberto Carlos din meciul disputat împotriva Franţei în anul 1997, a avut o traiectorie foarte curbată care l-a lăsat pe portarul Fabian Barthez nedumerit.
Însă un studiu publicat acum într-un jurnal de fizică susţine că acel gol nu a fost pur şi simplu unul norocos.
O echipă de cercetători francezi a descoperit traiectoria mingii şi au creat o ecuaţie care să descrie această mişcare.
Aceştia susţin că această traiectorie ar putea să fie repetată dacă mingea ar fi lovită suficient de puternic, cu un efect similar şi, foarte important, de la o distanţă suficient de mare faţă de poartă.
Mulţi susţin că acel gol a sfidat legile fizicii, dar noua ecuaţie descrie perfect traiectoria acelei mingi.
"Am arătat că traiectoria unei sfere atunci când se roteşte este o spirală", a declarat cercetătorul Christophe Clanet de la Ecole Polytechnique din Paris.
Ea a descris această cale ca o o traiectorie în formă de cochilie a unui melc, având curbura din ce în ce mai mare cu cât mingea parcurge o distanţă mai mare.
Video: Golul lui Roberto Carlos din 1997.
Distanţa, un aspect foarte important
Deoarece distanţa de la care a lovit mingea fotbalistul Roberto Carlos a fost de 35 de metri, traiectoria acestei mingi a putut să fie foarte bine observată.
Christophe Clanet şi colegul acesteia David Quere studiau traiectoria gloanţelor când au făcut această descoperire din sport.
Ei foloseau apa şi mingile din plastic având aceeaşi densitate cu a apei pentru a simplifica problema.
Această abordare a eliminat efectele turbulenţelor provocate de către aer şi de către gravitaţie.
"Pe un teren real de fotbal vom observa o traiectorie similară acesteia din laborator, dar gravitaţia o va modifica", a mai spus Christophe Clanet.
Cercetătorii mai susţin că un aspect foarte important a fost distanţa.
"Dacă distanţa ar fi fost mai mică, s-ar fi putut vedea doar prima partea curbei", a adăugat cercetătorul.
