Acoperire 5G în câţiva ani

În România, digitalizarea industriilor va genera un venit potenţial pentru jucătorii din industria IT&C de 8,4 miliarde de dolari până în 2026.

O bună parte din această sumă, adică 3,2 miliarde de dolari, vor reprezenta venituri generate de tehnologiile 5G, care vor deveni disponibile comercial în 2020, în conformitate cu agenda internaţională actuală.

În acelaşi timp, 5G va permite conectarea eficientă a miliardelor de dispozitive, Internet of Things, la costuri reduse şi cu eficienţă energetică ridicată, permiţând, de asemenea, apariţia unor noi tipuri de servicii pentru care este nevoie de noi niveluri de fiabilitate şi de securitate.

Discutăm la "Apel Matinal" despre acest subiect împreună cu preşedintele ANCOM, domnul Adrian Diţă. Bună dimineaţa, bine aţi venit la "Matinal"!

AUDIO:

Adrian Diţă: Bună dimineaţa!

Realizator: La ce foloseşte noua tehnologie 5G şi ce aduce nou ea faţă de 4G pe care-l avem deja?

Adrian Diţă: 5G semnifică generaţia a 5-a de viteză în telefonia mobilă, adică un nou salt tehnologic, o creştere a vitezei şi a fiabilităţii serviciilor oferite cetăţenilor şi companiilor. Totodată, permite şi conectarea tuturor obiectelor inteligente pe care oamenii le vor folosi în viitor, acel Internet of Things, internetul lucrurilor, pentru că în viitor oraşele vor fi inteligente, casele se vor administra singure, maşinile vor putea fi autonome, iar serviciile publice digitale. Este vorba, practic, de comunicaţii radio, adică fără fir, cu acoperire peste tot, transfer de date la superviteze, cu o capacitate enormă pentru o densitate uriaşă de utilizatori.

Realizator: De ce este ales acest moment pentru lansarea consultaţiei publice asupra tehnologiei 5G?

Adrian Diţă: Tehnologiile 5G sunt într-un plin proces de standardizare la nviel internaţional. România ocupă, practic, unul din primele locuri din lume la viteza conexiunilor la internet şi, introducând premisele 5G, România îşi menţine poziţia fruntaşă în elita europeană în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiilor viitorului.

Realizator: Şi avem şansa să fim în contnuare şi cu 5 G-ul la fel, nu, tot pe primele locuri?

Adrian Diţă: România ar putea să fie prima ţară din Europa de Est care introduce 5 G-ul.

Realizator: Ceea ce este foarte bine. Când estimaţi că va fi organizată licitaţia şi cine vă aşteptaţi să participe?

Adrian Diţă: Păi ieri am lansat practic comunicarea prin care invităm la dialog operatorii, participanţii sunt marii operatori de telefonie...

Realizator: Din piaţă...

Adrian Diţă: Din piaţă, da, şi este deschisă această consultare publică tuturor doritorilor. Urmează etapele în 30 de zile, pe 26 iulie se vor încheia practic aceste consultări, consultări care vor crea premisele fundamentării unei hotărâri care va genera ulterior etapele premergătoare licitaţiei.

Realizator: Cât estimaţi că ar putea încasa statul român în urma acestei licitaţii pentru frecvenţele 5 G şi dacă aveţi aşteptări practic?

Adrian Diţă: Da, este acum un moment strategic pentru a face loc acestei tehnologii în planurile de dezvoltare ale României, ca idee vă pot da câteva cifre la nivelul UE, unde deja sunt estimări ale beneficiilor economice undeva la 110-140 de miliarde de euro anual şi o deschidere a pieţei muncii cu un număr de locuri noi la circa 2 milioane. Sumele încasate vor fi probabil de ordinul sutelor de milioane, dar mai mici decât la 4 G, la noi.

Realizator: Putem... La noi vorbim, da. Acum să revenim şi la ce s-a întâmplat în această lună. Putem vorbi despre un impact al trecerii la noul regim de roaming în UE de la 15 iunie? Adică ce spun operatorii şi ce spun clienţii practic?

Adrian Diţă: Da. Există acest roaming la tarife naţionale, o materializare a unei hotărâri a Uniunii Europene, practic utilizarea fără a plăti tarife adiţionale în roaming, dar există şi o politică a utilizării rezonabile a acestei utilizări. Operatorii au anunţat fiecare şi noi, reglementatorul, ANCOM, a anunţat pe site care sunt condiţiile şi practic există şi un ghid de utilizare pe care fiecare client îl poate accesa atât la operator, cât şi la Autoritatea Naţinală de Reglementare în Comunicaţii. Faptul că nu există limite reprezintă un element care trebuie înţeles cu atenţie, pentru că în politica de utilizare rezonabilă Uniunea Europeană şi bineînţeles şi noi, şi operatorii, introduc elemente de control, astfel încât abuzul, să spunem, în utilizare pe un termen mai lung să fie cunoscut şi consecinţele acestui abuz să fie reflectate printr-o informare corectă a utilizatorilor a ceea ce pot fi costuri puţin mai mari decât cele de acasă.

Realizator: Adică, practic, să... responsabili, cu bun-simţ totuşi, că nu plecăm şi stăm cu telefonul lipit de ureche, nu?, mă gândesc.

Adrian Diţă: Exact. La fel de bine trebuie să fie cunoscut faptul că există o primă etapă, pentru că începând cu 2018 plafonul de pildă pentru date, pentru că aici este elementul critic în ceea ce priveşte eventualele costuri suplimentare, este avut în vedere de Uniunea Europeană şi bineînţeles cunoscut de operatori şi urmărit de reglementatori, de toţi reglementatorii, plafonul pentru date va scădea treptat de la data de 1 ianuarie a fiecărui an, pe un grafic după cum urmează: 6 euro, 4,5, 3,5, 3 euro, ajungând în 2022 la 2,5 euro/GByte.

Realizator: Acum cât este, până la 1 ianuarie?

Adrian Diţă: Acum plafonul este 7,70.

Realizator: Ca să readucem aminte. Bun. Pe final şi pe scurt, ce proiecte mai are ANCOM pentru dezvoltarea comunicaţiilor în România?

Adrian Diţă: Sunt proiecte pe care le avem în vedere şi au domeniul serviciilor poştale pentru perioada 2017-2020, serviciul universal, implementarea Legii 159 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, proiecte multianuale de inventariere naţională a reţelelor publice de comunicaţii electronice, evaluarea costurilor de infrastructură, precum şi programele curente care au în vedere elementele de control şi măsurare a echipamentelor şi a dispozitivelor, revizuirea pieţelor relevante corespunzătoare serviciilor de transmisie în format analogic şi digital, o categorie destul de amplă de rapoarte semestriale care au în vedere sectorul de comunicaţii electronice.

Toate acestea vor fi reliefate şi într-o strategie care sper ca în maximum trei luni de zile să fie publică şi să o aducem la planul de acţiuni..., să o adăugăm practic la planul de acţiuni al ANCOM pentru anul 2017 şi strategia să aibă o perspectivă de câţiva ani, îmi propun 2022.

Realizator: Mulţumesc pentru prezenţă şi pentru precizări aici, la Matinal, Radio România Actualităţi.