2015, anul marilor descoperiri în astronomie

Anul 2015 a fost unul bogat în evenimente și descoperiri astronomice atât pentru puterile spațiale consacrate - SUA, Rusia și Europa, dar și pentru noile puteri emergente din domeniul spațial, China, Japonia și India, potrivit Agerpres.

La începutul lunii iunie astronautul italian Samantha Cristoforetti a stabilit două noi recorduri la bordul Stației Spațiale Internaționale: cea mai lungă perioadă petrecută în spațiu de o femeie și cea mai lungă perioadă în spațiu petrecută de un astronaut al Agenției Spațiale Europene cu 200 zile consecutive la bordul stației.

La începutul lunii septembrie a revenit pe Pamânt și cosmonautul rus Ghenadi Padalka, care a devenit omul care a stat cel mai mult în spațiu - 879 de zile în cinci misiuni diferite, iar la data de 29 octombrie Scott Kelly a devenit astronautul american care și-a petrecut cel mai mult timp în spațiu în cadrul unei singure misiuni. El a depașit recordul de 215 zile.

Cele mai importante misiuni și descoperiri ale anului 2015 sunt misiunea sondei Dawn pe orbita planetei pitice Ceres, misiunea sondei Rosetta și a modulului său de asolizare Philae aflat la suprafața cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, deja istorica misiune a sondei New Horizons care a survolat în premieră planeta pitică Pluto și descoperirea existenței apei în stare lichidă la suprafața planetei Marte.

Sonda Dawn și Ceres

Sonda americană Dawn a reușit să se plaseze pe orbita planetei Ceres, cea mai mică din sistemul solar, la începutul lunii martie, fiind pentru prima dată când o sondă a început să exploreze centura de asteroizi Marte și Jupiter.

Ceres. Foto: NASA.

Ceres se află la 414 milioane de kilometri față de Soare și are nevoie de 4,61 de ani tereștri pentru a-și încheia mișcarea de revoluție. Cu un diametru de aproximativ 950 de kilometri, acest planetoid este cel mai mare obiect din centura de asteroizi — suficient de masiv pentru ca sub influența gravitației să capete forma sferică.

Misiunea sondei Rosetta pe suprafața cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko. Foto: NASA.

Analiza datelor culese și transmise de modulul robotizat Philae de la suprafața cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko în scurtul interval de timp în care a putut comunica cu sonda Rosetta, aflată pe orbita cometei, dezvăluie existența pe cometă a unor structuri și caracteristici neașteptate, printre care și 16 tipuri de molecule organice, cărămizile de bază ale vieții, dintre care 4 tipuri observate în premieră pe un astfel de corp cosmic, inclusiv alcooli și amine.

De asemenea, sonda Rosetta a descoperit oxigen din abundență în atmosfera cometei 67P Ciuriumov-Gherasimenko, ceea ce constituie "o surpriză totală" pentru oamenii de știință. Acest oxigen molecular ar putea fi mai vechi decât sistemul nostru solar.

New Horizons și planetoidul Pluto

Misiunea sondei New Horizons, aparținând NASA, este considerată cea mai importantă din istoria recentă a explorării sistemului solar, fiind pentru prima oară din anii '80 ai secolului trecut când am avut posibilitatea de a vedea de aproape o lume ce nu a mai fost niciodată 'vizitată'.

New Horizons a avut nevoie de mai mult de 9 ani pentru a străbate distanța de aproximativ 5 miliarde de kilometri până la Pluto.

Cu această ocazie, sonda a realizat numeroase fotografii de detaliu de la suprafața lui Pluto și a adunat un set de date științifice ce urmează să ajungă pe Terra, treptat, în cursul anului viitor. Toate aceste date sunt extrem de prețioase pentru oamenii de știință care doresc să înțeleagă modul în care s-a format sistemul nostru solar în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani.

Pluto. Foto: NASA.

Apă pe Marte

Planeta Marte este cea mai studiată planetă din sistemul nostru solar, după Terra, desigur, și totodată va fi prima planetă din sistemul nostru solar pe care NASA va trimite o misiune cu echipaj uman.

Sondele orbitale și roverele robotizate aflate la suprafața acestei planete au transmis o adevărată enciclopedie de date despre caracteristicile acestei planete.

Cea mai importantă dintre descoperiri a fost însă anunțată la sfârșitul lunii septembrie: la suprafața lui Marte există încă apă în stare lichidă.

Urme de apă pe planeta Marte. Foto: NASA.

Telescopul Kepler a identificat o planetă foarte asemănătoare cu Terra

În luna iulie, agenţia spaţială americană, NASA, a anunţat că telescopul orbital Kepler a identificat o planetă foarte asemănătoare Pământului.

Kepler 452b este probabil planeta cea mai asemănătoare cu Terra dintre toate cele descoperite până în prezent, potrivit NASA.

Planeta, cu 60% mai mare decât Terra, se află la 1.400 de ani lumină de Pământ şi orbitează o stea la o distanţă care ar putea permite existenţa apei în formă lichidă, ceea ce ar înlesni existenţa vieţii aşa cum o ştim noi.

Video: Kepler 452b. Sursa: youtube/nasa.