Statele UE au ajuns la un acord asupra ultimului punct aflat în dispută din Pactul pentru Migraţie

După o înţelegere convenită între Italia şi Germania, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns astăzi, în cadrul discuţiilor din Consiliul UE, la un acord asupra ultimului punct aflat în dispută din Pactul pentru migraţie. În acest moment, Comisia şi Consiliul solicită Parlamentului European să grăbească dezbaterile din legislativ, pentru a putea acţiona în faţa presiunii migratorii crescute. Printre noutăţile aduse de noul document se numără măsurile rapide de triere a cererilor de azil, precum şi colaborarea cu statele de origine pentru limitarea fluxului de migranţi. De la Bruxelles, Bogdan Isopescu are detalii.

Reporter - Bogdan Isopescu: Ambasadorii statelor membre la Uniunea Europeană au reuşit astăzi ceea ce miniştrii nu au putut să facă la ultimul Consiliu pentru Justiţie şi Afaceri Interne, în speţă, să cadă de acord asupra celui de-al 10-lea document al Pactului pentru Migraţie, cel care se referă la gestionarea situaţiilor de criză, când graniţele europene sunt invadate de migranţi. Italia, una dintre ţări asaltate de migraţia africană, a bătut palma cu Germania, care pledează întotdeauna pentru respectarea anumitor drepturi, indiferent de situaţie. Conform documentului, în situaţiile de criză vor putea fi luate decizii mai rapide în legătură cei care au sau nu dreptul la azil. În acest fel, migranţii pot fi întorşi mai repede în ţările de origine, fără riscul creşterii excesive a numărului celor care aşteaptă un verdict într-o anumită ţară de graniţă. Autorităţile vor avea dispoziţie patru săptămâni pentru a întocmi actele şi răspunsul. De asemenea, statele membre vor putea reţine migranţii mai mult timp la graniţă, cât timp sunt analizate cererile. Reţinerea celor respinşi poate fi extinsă la 12 săptămâni, pentru ca autorităţile să întocmească documentele pentru întoarcerea lor. Mai mult, în astfel de situaţii de criză, statul în cauză poate solicita contribuţii de solidaritate sau relocarea unor migranţi în alte state membre. Detaliile exacte ale înţelegerii de astăzi nu sunt foarte clare, în condiţiile în care textul final nu este publicat, pentru că urmează negociereacu Parlamentul. Însă, atât preşedinţia spaniolă a Consiliului, cât şi Comisia Europeană solicitau astăzi Parlamentului European să înceapă dezbaterea şi negocierea cât mai rapid pentru ca Uniunea să aibă instrumentele necesare pentru a face faţă afluxului de migranţi.

Margaritis Schinas, vicepreşedintele Comisiei Europene: În ultimii patru ani, Comisia a fost nevoită să lucreze ca arhitect şi în acelaşi timp ca pompier sau ca salvator când a fost vorba de migranţi. Am fost arhitecţii noului cadru legislativ pentru migraţie pentru a fi unitară, pentru a conecta toate punctele problemei. Pe de altă parte, am fost pompieri sau salvatori pentru că am fost obligaţi să facem faţă nenumăratelor crize ale migraţiei. În fiecare zi vedem cum avem probleme, pentru că, în lipsa unei polici noi, acţionăm ad-hoc şi într-un mediu de reglementare plin de petice.

Reporter - Bogdan Isopescu: Peste 600.000 de solicitări de azil au fost depuse anul acesta în Uniunea Europeană, iar numărul punctelor fierbinţi la graniţa spaţiului comunitar este în creştere. De la miile de migranţi din Africa ce iau săptămânal cu asalt insula italiană Lampedusa, la insulele greceşti sau cele spaniole, prin Balcanii de Vest sau pe graniţa cu Belarus, sunt alte rute ale migranţilor dinspre Orientul Apropiat. Comisia cere astăzi Parlamentului ca Pactul pentru migraţie să fie dezbătut, negociat şi adoptat până alegerile europarlamentare, pentru a evita haosul de care profită grupările extremiste sau Rusia. (ta2)