EXCLUSIV Mihai Covaliu, COSR: „Nu ne așteptăm la o medalie la Jocurile Olimpice din 2026. Cine face performanță trebuie să fie susținut”

Interviul audio poate fi ascultat în emisiunea Arena Națională, la Radio România Actualități

- Domnule Covaliu, care a fost cea mai mare provocare pentru Mișcarea Olimpică din România, în 2025?
- Anul 2025 a fost un an de tranziție, primul an după Jocurile Olimpice de la Paris, ediție care ne-a adus pe locul 23 în ierarhia mondială. 2025 a fost anul testărilor și al proiecțiilor pentru ceea ce înseamnă următorul ciclu olimpic, și anume 2025-2028, dar, în aceeași măsură, a fost un an în care ne-am pregătit pentru Jocurile Olimpice de iarnă din februarie 2026. Ne bucurăm că aceste Jocuri Olimpice sunt aproape de România, în Italia, la Milano și Cortina d'Ampezzo. Delegația României va participa cu aproximativ 30 de sportivi, în funcție de calificările care se obțin, calificări care sunt în toi.

Așteptăm cu interes să vedem exact câți sportivi vom avea și mai ales locurile pe care ei le vor ocupa la sfârșitul acestei calificări în Cupa Mondială, pentru că aceste locuri ne vor arăta exact potențialul pe care sportivii noștri îl au la Jocurile Olimpice. De data aceasta, vreau să mergem acolo fără niciun fel de presiune. Federațiile din sporturile de iarnă, desigur, și-au propus ca obiectiv o medalie. Voi fi foarte sincer și voi spune că nu ne așteptăm la o medalie din partea federațiilor sportive, dar pot apărea surprize plăcute din partea sportivilor, pentru că ei au avut parte de condițiile cele mai bune de pregătire. Au avut parte de un calendar competițional, așa cum și l-au dorit. Tocmai pentru a le oferi acea încredere că și ei participă și la calificări și la Cupele Mondiale, alături de cei mai buni sportivi, tocmai pentru a-și evalua potențialul pe care îl au pentru Jocurile Olimpice.

„Cine face performanță trebuie să fie susținut. Cine nu face performanță trebuie să muncească mai mult”

În 2025, ne-am bucurat foarte, foarte mult că am reușit să depășim acea sincopă, în mijlocul anului, după luna august, luna septembrie, sincopă pe care o anticipam. Am reușit să pregătim foarte bine acel moment destul de tensionat, în care federațiile sportive din România au rămas fără finanțare. De la începutul anului, am atras atenția că va veni acest moment. S-a întâmplat, am fost pregătiți. Federațiile au putut trimite sportivii pentru evaluare la Campionatele Mondiale. Am reușit să găsim finanțare și cele mai bune metode prin care să colaborăm, în primul rând, cu Agenția Națională pentru Sport, și aici o să-i mulțumesc președintelui Agenției, domnul Bogdan Matei, pentru felul în care am reușit să trecem împreună de acest moment.

Este nevoie de această prioritizare. Cine face performanță trebuie să fie susținut. Cine nu face performanță trebuie să muncească mai mult, să își adapteze strategia mai bine și să ia decizii mult mai bune, pentru că altfel nu vom reuși să fim performanți.

- Traducând situațiile și declarațiile pe care le-am cules de-a lungul anului, reiese că, în 2025, Comitetul Olimpic și Sportiv Român a fost elementul de stabilitate, ținând cont că Agenția Națională pentru Sport, cum ați spus și dumneavoastră, a putut susține doar o parte din cheltuielile și din investițiile federațiilor. Mai nou, am aflat că președintele ANS, Bogdan Matei, și-a depus demisia și, la anul, vom avea un nou președinte al Agenției.

Domnule Mihai Covaliu, care considerați că a fost cea mai mare surpriză plăcută în 2025, în sportul românesc?

- Vorbim despre rezultatele obținute la campionatele europene de seniori, sunt 17 medalii: șapte de aur, șase de argint și patru de bronz. De asemenea, sunt zece locuri 4-6 la federațiile olimpice. La campionatele mondiale România a reușit să obțină nouă medalii: trei de aur, cinci de argint, una de bronz. Ceea ce confirmă rezultatele obținute la Jocurile Olimpice din 2024, înseamnă o stabilitate.

De obicei, aceste performanțe, în primul an după Jocurile Olimpice, erau mai mari. Știu că s-au încercat anumite variante de echipe, anumite strategii. Sper că de aici, împreună cu federațiile, cu Comisia Olimpică pentru Sportul de Performanță și cu managementul de la COSR să depășim această barieră a numărului „10”, sub semnul căruia va sta anul 2026. Va fi Anul „Nadia Comăneci”. Ne dorim o prezență și rezultate care să depășească nivelul pe care îl avem, în primul rând, în sporturile de iarnă.

Pentru anul 2026, avem o serie de acțiuni care se vor întâmpla sub titulatura „Anul Nadia”, inclusiv o gală aniversară, care va avea loc pe 29 mai, Gala „Nadia 50”, 50 de ani de la obținerea primei note perfecte la Jocurile Olimpice, Montreal 1976. De asemenea, împreună cu Federația Română de Gimnastică, am făcut un plan, o serie de evenimente, cu aprtenerii noștri, cu orașul Onești, oraș care a primit titlul de „Oraș European al Sportului 2026” și va fi în sărbătoare, cu evenimente cultural-sportive.

Controverse la federațiile de Gimnastică, Atletism și Canotaj

- Onești, orașul Nadiei Comăneci, un oraș care deține un club sportiv încă performant, să nu uităm de Mihaela Cambei, vicecampioană olimpică și mondială, transferată la Dinamo. Apropo de gimnastică, Federația de specialitate trece printr-un scandal și așteptăm analiza Comisiei de Disciplină. Care este poziția Comitetului Olimpic și Sportiv Român, în acest caz?

- Menirea noastră pentru care funcționăm este să protejăm sportivul. De aici trebuie să plecăm și trebuie să înțelegem, odată pentru totdeauna, că dacă acești sportivi nu ar exista, noi nu am avea obiectul activității. Și atunci, sunt anumite reguli, politici de safeguarding, pe care trebuie să le respectăm. Și aici intervine cea mai mare problemă cu care ne confruntăm de ceva timp, și anume problema legată de antrenor. Între sportiv și antrenor, vorbim de educație, și educația pe care sportivul trebuie să o primească, și educația pe care antrenorul trebuie să o aibă vizavi de sportiv.

În momentul în care antrenorul nu este capabil să comunice și să interacționeze cu sportivul, conform regulilor și regulamentelor, înseamnă că problema este la antrenor și este o problemă de educație, o problemă de a conștientiza momentul și poziția în care antrenorul se află. Și de aici a decurg toate aceste lucruri. Noi facem eforturi considerabile în ceea ce privește educația sportivilor și cea a antrenorilor. Am organizat, chiar săptămâna trecută, un curs de safeguarding, un curs la care am invitat antrenorii din Federațiile Române de Gimnastică și de Gimnastică Ritmică, tocmai pentru a aduce în atenția lor aceste reguli și pentru faptul că, în ziua de astăzi, federațiile sunt obligate să aibe acea poziție care se cheamă „ofițer de safeguarding”.

Ofițerul de safeguarding trebuie să asigure această bună colaborare între sportivi și antrenor, cu reguli clare de comportament, de conduită, pe care trebuie să le respecte. Mi-ar plăcea ca federațiile care știu că există anumite probleme să intervină, să ia măsurile pe care ei știu că trebuie să le pună în practică, pentru că aceste măsuri le vin de la federațiile europene de specialitate, de la Federația Internațională de specialitate, ei sunt primii care trebuie să le cunoască și să le aplice.

- Găsiți o deschidere sau o reticență din partea federațiilor, pe această temă?

- Găsesc o deschidere, pentru că au participat 24-25 de antrenori de la cele două federații, la acest curs de safeguarding. Și aici vreau să subliniez un aspect: sunt obligați să aibă acest departament, această comisie de safeguarding în cadrul federațiilor, alături de Comisia Sportivilor, alături de Comisia de Etică. Aceste comisii sunt unul dintre pilonii principali ai funcționării unei federații sportive naționale, în România.

„În momentul în care antrenorul nu este capabil să comunice și să interacționeze cu sportivul, conform regulilor, înseamnă că problema este la antrenor și este o problemă de educație”

- Domnule Covaliu, care vi se par cele mai performante federații din România? Și nu ne referim doar la rezultatele sportive, ci și la ce se află în spatele rezultatelor, la strategii financiare, la marketing și promovare, inclusiv la atragerea de fonduri din partea sponsorilor, la implicarea în dezvoltarea personală a sportivilor.

- Aici sunt două exemple foarte clare și spun lucrul acesta, pentru că am și participat la cele două evenimente majore din cadrul acestor două federații, la aniversarea celor 100 de ani de la înființare. Și aici vorbim de Federația Română de Canotaj, care este o federație olimpică, și la Federația Română de Șah, care reprezintă sporturile ne-olimpice.

Forul de șah este o federație cu un management foarte performant, cu un președinte Vlad Ardeleanu care este și membru în Comitetul Executiv al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, care are o strategie care dă roade, care a introdus „sportul minții” în școli, printr-un program clar și popular în rândul elevilor, un program în parteneriat cu Ministerul Educației. Este un suflu nou, de care avem nevoie, din punct de vedere sportiv și la nivel de atragere de parteneri, pentru a-și obține bugetul și veniturie din mediul privat. Federația Română de Șah nu a solicitat buget de la ANS.

Pe de altă parte, vorbim de Federația de Canotaj, care performează de la an la an, pe plan sportiv. La fel, anul acesta, după plecarea antrenorului italian, Antonio Colamonici, care a adus o schimbare de mentalitate, de care era nevoie. A preluat echipa olimpică de canotaj Dorin Alupei și lucrurile merg foarte bine. Sigur, cu această sincopă, pe care eu sper ca doamna Elisabeta Lipă să o rezolve cât mai repede, pentru că lucruri de genul ăsta nu au ce căuta în sport, suntem total împotriva acestei situații.

Acest Raport al Curții de Conturi, care a fost înaintat COSR, scrisoarea către management, în urma misiunii de audit de conformitate, acest raport a fost aprobat de plenul Curții de Conturi și ne obligă să luăm măsurile pe care Curtea de Conturi le-a recomandat. Deja am pus în aplicare aceste măsuri, prin decizia pe care am luat-o în cadrul Comitetului Executiv al COSR întrunit la data de 15 decembrie 2025, în care am hotărât constituirea unei comisii pentru punerea în aplicare a recomandărilor Curții de Conturi, vizavi de analiza și clarificarea situației acordării premierilor verificate de Curtea de Conturi, în urma acestui control, și de a pune în plicare măsurile care se impun, după ce vom avea din nou o analiză, împreună cu Federația Română de Canotaj, Federația Română de Atletism și Agenția Națională pentru Sport.

- Așadar, și la Federația de Atletism ar fi astfel de probleme?

- Asta spune Curtea de Conturi, că sunt neclarități, din punctul de vedere al Curții, la Federația de Canotaj, la cea de Atletism și la Agenția Națională pentru Sport. Trebuie analizat foarte clar și noi deja punem în aplicare ceea ce ne-a spus Curtea de Conturi, recomandările Curții. În același timp, suntem obligați să trimitem propunerile noastre și către ANS, propuneri pentru o modificare a Legii Sportului. De asemenea, pentru stabilirea și clarificarea acestor criterii care stau la baza acordării acestor premieri. S-a făcut o întreagă discuție și cred eu că lucrurile s-au dus puțin într-o direcție în care unele lucruri au fost prezentate greșit, în sensul că toți cei care participă la realizarea acestor performanțe trebuie răsplătiți, pentru că este o muncă de patru ani, fără sâmbătă și fără duminică, 24 din 24, șapte zile șapte. Atunci, sigur, suntem de acord cu faptul că poate unele lucruri trebuie schimbate vizavi de ceea ce înseamnă legislația europeană. Și noi, împreună cu Comitetul Executiv, respectând recomandările Curții de Conturi, am întreprins deja măsurile care ne-au fost recomandate de Curtea de Conturi.

„Sper ca doamna Elisabeta Lipă să rezolve cât mai repede (n.r. problemele descoperite de Curtea de Conturi), pentru că lucruri de genul ăsta nu au ce căuta în sport, suntem total împotriva acestei situații”

- Cel mai valoros canoist de simplu, de la Ivan Patzaichin încoace, Cătălin Chirilă, a traversat un an al schimbărilor în 2025, cu noi antrenori. Cătălin a depășit acea tristețe a ratării finalei olimpice de anul trecut de la Paris. Federația română de Kaiac-canoe a avut însă mari probleme financiare, apelând la donații pentru a deplasa sportivii la competiții, mai ales în a doua parte a anului. Din discuțiile pe care le-ați purtat, domnule Mihai Covaliu, discuții formale sau informale, credeți că problemele s-au rezolvat?

- Mă bucur că ați adus în discuție cazul lui Cătălin Chirilă, pentru că practic aceasta este imaginea la nivelul federațiilor sportive naționale, în acest moment. E vorba de managementul administrativ și de managementul sportiv. Aceste două aspecte se întrepătrund și nu pot exista unul fără celălalt, iar din punct de vedere sportiv, Cătălin a demonstrat că a trecut după eșecul pe care l-a avut la Jocurile Olimpice. Asta este o altă lecție pe care sportul o oferă: în momentul în care ai căzut, trebuie să te ridici, să vezi ceea ce ai greșit, să nu mai repeți acele greșeli și să mergi înainte. Iar Cătălin este un exemplu pentru că el deja vorbește de această perioadă, a trecut de această perioadă și el este și mai puternic.

Pe de altă parte, la nivelul Federației de Kaiac-Canoe, vedem că managementul nu a fost unul sustenabil, nu s-au luat cele mai bune decizii, astfel încât strategia de pregătire și de participare la competițiile de obiectiv să fie în acord cu bugetul și cu veniturile pe care federația le-a avut pentru 2025. Faptul că s-a apelat la această metodă de a solicita fonduri, altele decât cele bugetare, e un lucru care în alte țări se întâmplă destul de des. Se fac acțiuni de fundraising, tot felul de acțiuni prin care susținătorii domeniului respectiv vin cu suportul necesar pentru a participa juniorii, la categoria de tineret, uneori chiar și la seniori la competițiile de obiectiv, atunci când există o problemă, iar problema poate fi de tipologii diferite. În momentul în care vorbim de o finanțare de la de la Stat, lucrurile sunt clare, trebuie făcută o strategie care să vizeze două obiective foarte clare: pregătirea și participarea la competițiile de obiectiv. După aceea, dacă vorbim de alocarea unor resurse pentru a construi, pentru viitor, pentru juniori, pentru tineret, aici vorbim de o proiecție care, la fel, trebuie să aibă continuitate și trebuie să aibă o finanțare stabilă.

Sunt foarte multe aspecte care arată de fapt un lucru foarte simplu: există un management performant sau nu?

- Domnule Mihai Covaliu, ce imagine are România, pe plan mondial, în cadrul Comitetului Internațional Olimpic, reprezentat în premieră, din 2025, de o femeie, de Kirsty Coventry din Zimbabwe? Ați vorbit cu dumneaei, v-ați întâlnit cu Kirsty Coventry?

- Ne-am întâlnit cu noul președinte al Comitetului Internațional Olimpic. Nu a fost o întâlnire oficială, tête-à-tête, între Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Internațional Olimpic. A fost o perioadă în care doamna președintă Kirsty Coventry a lansat un proiect foarte ambițios, „Fit For The Future”, consultări la toate nivelurile, administrativ, de management și sportiv, în cadrul Comitetului Internațional Olimpic, împreună cu toți factorii implicați în Mișcarea Olimpică. Am participat la aceste consultări la Casa Olimpică, la Lausanne, pentru că împreună cu Nadia Comăneci suntem membri în Comisia Anturajului Sportivilor, o comisie foarte importantă, condusă de Serhii Bubka. O comisie care este compusă din cinci subcomisii, din care fac parte mari sportivi, mari personalități ale Mișcării Olimpice din cadrul Comitetelor Olimpice Naționale. Acest proiect este aproape gata, urmează ultima fază și anume aceea de a integra tot ceea ce a reieșit în urma acestor consultări, în următoarea perioadă și în următoarea strategie a noului președinte al Comitetului Internațional Olimpic. O femeie la conducere este un fapt inedit, dar spun eu, și nu o spun doar eu, toată lumea a apreciat, este pe deplin meritat în această poziție: Kirsty Coventry este un sportiv olimpic, este campioană olimpică, vine din lumea olimpică, a deținut mai multe poziții în cadrul Comitetului Internațional Olimpic, așa că este un om dintre noi, un om care a cunoscut ceea ce înseamnă Mișcarea Olimpică, de la cel mai de jos nivel și până la poziția de președinte. Nu este niciun dubiu că doamna Kirsty Coventry este cel mai potrivit om pentru această poziție, în acest moment.

Revenind punctual la întrebarea dumneavoastră, poziția României este una foarte bună, pentru că îl avem pe domnul Octavian Morariu, fost președinte al COSR, care este membru al Comitetului Internațional Olimpic pentru România și care a fost ales în Biroul Executiv al Comitetului Internațional Olimpic, practic, la masa unde se iau cele mai importante decizii pentru Mișcarea Olimpică.

- Și vă avem pe dumneavoastră în Comitetul Executiv al Comitetelor Olimpice Europene.

- E adevărat, chiar anul acesta, am avut plăcuta surpriză să fiu ales cu cel mai mare număr de voturi în această poziție și aici, desigur, meritul este al întregii echipe a Comitetului Olimpic și Sportiv Român, pentru că un singur om, oricât de performant ar fi el, nu poate face totul de unul singur și în momentul în care un om performează înseamnă că are în spate o echipă performantă și eu nu pot decât să mulțumesc colegilor mei, secretarului general.

Acest lucru se traduce printr-o serie de evenimente pe care România le va organiza, pe care le-a organizat, vorbim aici de Adunarea Generală a Comitetelor Olimpice Europene de anul trecut, de la București, cu participare de cel mai înalt nivel, cu președintele de atunci al Comitetului Olimpic Internațional, domnul Thomas Bach. De asemenea, au fost întâlniri cu președintele României, cu primul ministru, cu cei mai înalți oficiali ai Statului Român.

- Anul 2026 va fi „Anul Nadia Comăneci”, apoi România va organiza Festivalul Olimpic al Tineretului European, din nou. Cum decurg pregătirile?

- Pentru a trece la viitor, România va organiza Festivalul Olimpic al Tineretului European pentru sporturile de iarnă, în 2027, tot la Brașov, după o ediție de foarte mare succes, în 2013. La nici mai puțin de o lună de la trimiterea invitațiilor, astăzi avem 43 de Comitete Olimpice care au confirmat participarea la FOTE 2027. Ne bucurăm de această încredere, dar este și o mare responsabilitate pentru România.

Se spune că sportivii sunt cei mai importanți ambasadori, iar în anul 2026 faptul că Guvernul României a decretat Anul „Nadia Comăneci”, este un lucru care deja este cunoscut în toată lumea. Am trimis deja invitațiile pentru Gala „Nadia 50”, care va avea loc la București.

- Domnule Mihai Covaliu, care credeți că va fi cea mai mare provocare pentru sportul românesc în 2026?

- Aș spune că sunt trei mari provocări. În primul rând, pentru că am vorbit de acest aspect, este managementul federațiilor sportive naționale. Și deja am enumerat și plusurile, dar și lucrurile mai puțin bune, cu un accent pe strategie și cu un accent pronunțat pe ceea ce înseamnă subiectul antrenorilor în România. Avem nevoie de antrenori foarte bine pregătiți, de antrenori care să parcurgă cele mai noi cursuri din domeniul lor de competență și în felul acesta vom avea sportivi mai pregătiți, mai educați, sportivi care vor obține rezultate mult mai bune.

Al doilea aspect foarte important este cel legat de Anul „Nadia”. Suntem datori, și folosesc acest cuvânt pentru că avem lucruri importante de făcut vizavi de Nadia Comăneci, cel mai cunoscut sportiv din România în toată lumea. Este un sportiv care a fost alături de ceilalți trei mari sportivi care au deschis Jocurile Olimpice de la Paris. De aceea, trebuie să onorăm personalitatea, imaginea și impactul mondial al Nadiei Comăneci, așa cum se cuvine.

Nu în ultimul rând, un aspect foarte important este legat de infrastructură, de această strategie pentru a pune la dispoziția celor care iubesc sportul, care nu neapărat fac sport de performanță, de a aduce sportul mult mai aproape, ca mod de educare a tinerilor, ca mod de a prezerva starea de bine, prin practicarea activităților sportive și, bineînțeles, de a avea o infrastructură potrivită pentru sportul de performanță și aici avem câteva exemple. Complexul Olimpic de la Izvorani a intrat într-un proiect de modernizare, care a început. În acest moment, lucrurile nu sunt așa cum ar trebui să fie, conform graficului, vom face demersuri astfel încât prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, să acorde sprijinul necesar pentru finalizarea acestui obiectiv deosebit de important. Acest complex sportiv olimpic poate fi acel motor care să ne asigure performanțele.

Bineînțeles, nu pot să nu amintesc de proiectul multisport de la Dinamo. Nu este vorba doar de un stadion, este vorba de un complex polisportiv, un concept nou, un concept integrat în mijlocul Bucureștiului. Un concept care aduce ceea ce înseamnă parteneriatul dintre instituțiile Statului în beneficiul oamenilor.

Baza de la Comitetul Olimpic și Sportiv Român mi-aș dori să o putem replica cel puțin în încă trei-patru locuri din țară, pentru a fi acea pepinieră și a forma baza pentru viitorii reprezentanți ai României la cele mai importante competiții din lume. Dar mai mult de muncă până atunci.

Dacă vorbeam de o strategie pe termen lung și cineva am întreba unde văd România în 2030, aș dori să avem mai mulți practicanți ai sportului, aș dori să avem mai mulți copii care vin spre sport și nu sunt implicați în acțiuni care le dăunează.

La mulți ani, tuturor! Crăciun binecuvântat! Hai, România!

Interviul audio poate fi ascultat în emisiunea Arena Națională, la Radio România Actualități