Cricketul românesc și un vis cu bătaie lungă: Jocurile Olimpice Brisbane 2032

Într-o zi de toamnă târzie lângă București, la Moara Vlăsiei, aproape de Snagov, se joacă ultimul meci de cricket din acest an în România.. în 2024 au fost sute de partide aici, unde se află singurul teren omologat din țara noastră. Este o partidă amicală între două echipe din capitală, dar am venit să mă asigur că nu sunt doar povești, și că în România chiar se joacă cricket la nivel de performanță.

Sunt lângă București, dar mă simt ca în altă țară. În cele două echipe nu se află niciun român. Știam că în echipa noastră națională asiaticii sunt majoritari, dar surpriza a fost mare chiar și așa. Ne detaliază vicepreșdintele federației, fost căpitan al echipei naționale a României, Abdul Shakoor, originar din... Pakistan. Numărăm împreună în câte limbi se vorbește pe teren:

"El (îmi indică un băiat echipat cu cască pe cap ca la hochei și bâtă) vorbește limba mea maternă paștu, limba din Afganistan si nordul Pakistanului. Noi suntem paștuni. El, numărul 10, e din Bangladesh și vorbește limba bangla. Cel tocmai eliminat este tot din Bangladesh. Cel cu șapca albastră e din Sri lanka și vorbește sinhala. Băieții din India vorbesc hindi, iar cel cu turban, e tot din India, dar vorbește punjabi."

Cinci limbi asiatice, plus engleza, pe care o vorbesc cu toți, și care este limba numărul unu în cricket. Aflu și cine joacă: Zelmi Bucharest (zelmi în limbla paștu înseamnă tânăr) și Romanian Wolves.

Poveștile celor care se află pe teren astăzi, precum și ale celor care evoluează în naționala României sunt diferite - de la muncitori veniți din zone asiatice sărace să caute o viață mai ușoară, la oameni de afaceri prosperi.

"România e o țară bună, salariul e bun. Eu vin din Sri Lanka, țară săracă. Venim în România, câștigăm bani și îi trimitem în Sri Lanka", îmi povestește unul dintre jucători.

Pe toți, oameni modești sau foarte bogați, îi unește iubirea față de acest sport, care la ei în țară este religie. Totuși, politica Federației Române pentru meciurile oficiale este clară: 30% din lotul unei echipe trebuie să fie compus din jucători cu cetățenie română.

Îl cunosc și pe primul român venit azi la teren, 'nea Nelu, îngrijitorul terenului: "Îl tund în fiecare săptămână, la cota cea mai mică, îl ud, folosesc îngrășăminte. Am responsabilitate mare! Dacă nu fac eu, nu joacă".

Este final de sezon, odată cu acest meci. Campionatul național de cricket s-a încheiat în luna octombrie. Au fost 12 cluburi la start, dintre cele 21 afiliate la federație.

"Cine joacă bine în campionatul național, poate să intre în lotul national. Este cea mai bună motivație pentru jucători. După trei ani în România, pot ajunge la echipa națională.

Cluj Cricket Club a fost campioană de mai multe ori. Anul acesta avem o campioană nouă: Asian Cricket Club din București. E un club de muncitori. Toti au magazine in Dragon", ne detaliază vicepreședintele Abdul Shakoor.

Sunt 12 cluburi, adică un număr dublu față de acum cinci ani. Toate se autofinanțează și nu există salarii. Pe an, forul primește 70.000 de euro de la Agenția Națională pentru Sport, în condițiile în care doar îngrijirea terenului costă 200 de mii.

În România , în anul 2023, au fost înregistrați 432 de seniori și încă 500 de copii. Alți în jur de o mie joacă de plăcere prin parcuri, o variantă simplificată de cricket, acest sport practicat la nivel mondial de 250 de milioane de oameni. Este unul dintre cele mai populare în Asia (mai ales în India, Pakistan, Sri Lanka) și Oceania.

De asemenea, este între cele 5 nou incluse în programul pentru Jocurile Olimpice Los Angeles 2028, alături de baseball, squash, flag fotball și lacrosse. În România, cricketul a ajuns pentru prima dată în 1893.

"Am recuperat din ediția engleză a ziarului Times un articol de atunci, din iunie 1893. Primul meci de cricket s-a jucat la Brăila, între reprezentativele de la București și Brăila, în prezența Reginei Elisabeta. Regina, soția lui Carol I, englezoaică, a fost interesată de sport, iar România a avut cricket vreo 20-30 de ani. Apoi au venit războaiele, regimul comunist, iar cricketul n-a fost o prioritate", ne spune povestea președintele Federației Române, Gabriel Marin.

Federația Română de Cricket există din anul 2009, atunci când președintele Marin a fost inspirat de fiul lui, amator de cricket, student în Anglia, țara în care s-a născut acest sport în secolul al 15-lea.

"Miza noastră este să aducem copii români, altfel nu vom avea tracțiune și succes. Dacă ne vom limita la imigranți sau jucători străini, de oriunde ar fi ei: Asia, Anglia, Australia, nu vom avea succes. Noi trebuie sa aducem copii români", mai explică Gabriel Marin. Iar explicația este simplă. Străinii (pe care federația se bazează acum în competițiile internaționale) nu sunt, în general, statornici. În plus, la Jocurile Olimpice, lucrurile se schimbă în ceea ce privește componența echipelor: este nevoie ca toți membrii selecționatelor să fie cetățeni ai formațiilor din care fac parte.

Și se fac și pași în acest sens, al promovării cricketului între copii – la școlile din zona Moara Vlăsiei, la orele de sport se face cricket. Iar astăzi, la meci este prezentă și Iuliana Muntean. Acum este elevă la la liceu, are 16 ani și deja parte din echipa națională feminină de seniori.

"Eu joc din clasa a 5-a, când sportul (n.r. cricketul) a fost intordus de domnul profesor. Era doar o joacă, nu respectam regulile, ne distram la orele de educație fizică. La club, joc la o echipă nou înființată, Moara Vlăsiei Cricket Club, este formată exclusiv din români și cam toți au vârsta mea 16, 17 ani", aflăm de la Iuliana, singura fată din această echipă nou formată.

"E un sport sănătos elegant, îți creează caracterul. Nu este un sport de golani. Dacă nu ai o anumită construcție mentașă nu poți să vii, să injuri, să scuipi, să sari la bătaie, nu ai ce căuta în cazul acesta", ne mai explică președintele Federației.

Echipele națională feminină ocupă locul 54 în lume, din 77 de echipe. La masculin stăm și mai bine. Pe 52 din 95 de selecționate. În vară, echipa națională a fost la o victorie de Campionatul Mondial.

"La nivelul Europei suntem între primii 15, ceea ce înseamnă extrem de mult. Marile puteri ale continentului dincolo de Anglia sunt: Olanda, Danemarca, Germania, Italia și Franța", aflăm de la vicepreședintele Shakoor.

Miza federației este pentru Jocurile Olimpice din 2032, de la Brisbane, acolo vizează calificarea echipei naționale. La Los Angeles, peste 4 ani, se știe de pe acum că vor participa doar primele 8 selecționale din topul mondial. Așadar, prezența României este exclusă.

"La Brisbane, va crește numărul de echipe participante. Sper să avem un rezultat al invetiției noastre în <<locali>>, să avem o echipă competitivă de cetățeni români și să reușim să ne calificăm pentru 2032", este marea dorință a președintelui Gabriel Marin.